5,650 matches
-
o ramă dreptunghiulară. Similar, Jacques Charlier o așază pe Leda în partea stângă, iar lebăda în dreapta (figura 54). În ovalul vertical, ponderea focarului superior poate fi folosită, după cum menționam, pentru a reprezenta ca dominant capul unei persoane portretizate mult mai convingător. Deși zona centrală a pânzei poate fi ocupată, de exemplu, prin decorarea piepturilor bărbaților și femeilor, precum și prin jocul mâinilor, capul, încununat de bolta superioară, deține centrul superior destul de ferm. Dimpotrivă, un grup de persoane poate ocupa capătul inferior al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Caravaggio (figura 67) arată ca și cum ar fi decapitată - un efect șocant sporit de ponderea compozițională a centrului de echilibru care este atât de clar stabilit de mâinile împreunate. Această centricitate puternică face ca deviația capului să fie cu atât mai convingătoare. Am arătat mai devreme că poziția centrală poate fi folosită de artist pentru a arăta care parte a compoziției trebuie să fie socotită mai importantă. Când subiectul este întâlnirea dintre Oedip și Sfinx, atenția poate fi concentrată asupra oricăreia dintre
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nodale. În adâncime, racursiunile creează astfel de contractări. Un cal ce stă liniștit câștigă intensitate vizuală atunci când este văzut din față sau din spate mai mult decât lateral. În plan frontal, îndoirea încheie turilor corpului uman oferă exemplul cel mai convingător. Figura femeii așezate din Dejun pe iarbă a lui Manet (figura 97) este cuprinsă într-un triunghi. Corpul, brațul, picioarele formează unghiuri ascuțite în diferite direcții. Cotul acoperă genunchiul, mâna este foarte mult îndoită la încheietură și ține bărbia, iar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
iar centrul de echilibru se află nu numai la o anumită distanță de noi, deasupra mijlocului podelei, ci și în mijlocul suprafeței pe care este zugrăvită imaginea. Tot astfel, băutorii de absint ai lui Degas (vezi figura 113) sunt atât de convingător strâmtorați deoarece mesele îi intersectează perspectival. Colțurile meselor pe care le-am descris ca străpungând-o pe femeie devin din unghiuri drepte unghiuri ascuțite prin iluzia proiecției optice. Acum trebuie să luăm în discuție consecințele compoziționale ale interacțiunii dintre proiecție
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
frontală tinde să aibă o adâncime, iar spațiul tridimensional este întotdeauna supus unei comprimări a perspectivei. În mod normal, percepția unui privitor oscilează undeva între cele două. Faptul este valabil și în spațiul fizic, în care percepția adâncimii este mai convingătoare. Privind în lungul navei unei biserici tradiționale, vedem adâncimea interiorului oarecum contractată, iar coloanele și pereții reducându-și dimensiunile și îndreptându-se către un punct de fugă. Totuși, ceea ce vedem este destul de aproape de realitatea obiectivă, pentru a ne permite să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ca fiind paraleli și coloanele ca având toate aceeași mărime, iar podeaua arată destul de veridică pentru a păși de-a lungul intervalului fără ezitare. Într-o pictură cuprinzând aceeași vedere, raportul va fi invers. Convergența perspectivală va fi mult mai convingătoare, spațiul mai comprimat, dar chiar și așa rămânând efectul adâncimii. Deși diferența dintre cele două vederi nu se ridică la un ori-ori, noi o vom percepe. Priviți la cele două figuri schițate după una dintre picturile lui Degas (figura 115
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian, Vasile Sporici (Vlad Sorianu) și, dintre cei mai tineri, pe profesoara și poeta Mariana Zavati Gardner, care îmi scrie adesea din Norfolk (Marea Britanie). Dar cea mai convingătoare dovadă este acordarea distincției de „Profesor emerit” și solicitarea de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără a părăsi catedra de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Între satisfacții aș mai aminti doar premierea și publicare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian, Vasile Sporici (Vlad Sorianu) și, dintre cei mai tineri, pe profesoara și poeta Mariana Zavati Gardner, care îmi scrie adesea din Norfolk (Marea Britanie). Dar cea mai convingătoare dovadă este acordarea distincției de „Profesor emerit” și solicitarea de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără a părăsi catedra de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Între satisfacții aș mai aminti doar premierea și publicare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a adoptat o clasificare (prezentată mai sus) a efectelor rapide ale steroizilor, în funcție de mecanismele de acțiune implicate. Săgețile punctate reprezintă categorii ipotetice care nu au fost încă demonstrate [16, 20]. Receptorii membranari pentru hormonii sexuali Unul din argumentele cele mai convingătoare în favoarea existenței efectelor non-genomice ale steroizilor sexuali a fost adus de descoperirea unei fracțiuni de receptori pentru steroizi la nivelul membranei plasmatice. Primele dovezi ale existenței unei asemenea populații distincte de receptori au fost aduse în anii 1970, odată cu descrierea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
face apel la resursele Internetului. Activitatea didactică solicită din partea profesorului anumite competențe artistice dintre care enumerăm: adoptarea unei conduite verbale, nonverbale și paraverbale cu scopul de „a da viață”, „de a prinde culoare” activitatea didactică; 29 capacitatea de a fi convingător atunci când adoptă un anumit rol: de evaluator, de partener, de moderator, etc.; capacitatea de a-i determina pe elevi să sesizeze partea frumoasă a disciplinei pe care o predă; capacitatea de a-i determina pe elevi să distingă autenticul de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și își primește sau își sporește astfel libertatea prin această prealabilă supunere. Vastitatea proiectului și a preluării în proiect poate să meargă de la un „altul“ simplu până la „mulți“ și până la omenirea toată. Ea poate să exprime fie îmbrățișarea tandră și convingătoare a unei puteri reale, fie un delir al puterii, o putere pervertită, în care preluarea în proiect se face prin hotare și hotărâri impuse. Nimeni, în afara celui ce preia, nu se mai recunoaște și nu se mai definește în această
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
disputa dintre Parmenide și Melissos în favoarea primului, spunând: „Iată de ce trebuie să credem că Parmenide a gândit mai bine decât Melissos: pentru acesta, nelimitatul e una cu totul, pentru celălalt, totul e limitat, deopotrivă cumpănit față de mijloc.“ Însă cel mai convingător, în perspectiva din care discutăm, ne apare un text al lui Plotin<ref id=”3”>Enn. I, 8, 3.</ref>, în care „limita“ intră în ecuație cu binele, iar „nelimitatul“ în ecuație cu răul. Punându-și problema să definească „substanța
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
administrare: Prednisone (1 mg/kg/zi, în două prize), în combinație cu: Pirimetamină + sulfadiazină, dacă există inflamație la nivelul maculei, discului optic sau nervului optic. Eficiența acestei scheme nu se cunoaște. Unii autori recomandă clindamicină sau tetraciclină. Nu există date convingătoare care să facă posibilă determinarea dacă includerea acestor medicamente în terapie este benefică. Din moment ce transmiterea se produce frecvent când infecția acută e dobândită în ultima parte a trimestrului trei, este rezonabil să tratăm fătul prin tratarea mamei recent infectate, cu
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
dragi lui Eminescu și lui Nichita Stănescu, dar pe care îi întâlnim singular, ca semn heraldic, la Geo Bogza. În aceeași familie de forme se înscriu și chiparoșii, care, prin silueta lor verticală, aspiră spre înălțimi. Trestiile constituie cel mai convingător exemplu de verticalitate, atât prin puritatea formei, cât și prin fragilitatea ei, fiind știut că la cea mai mică adiere de vânt ele devin oblice. Poate datorită ținutei sale și omul este considerat „o trestie gânditoare“, prin verticalitatea posturii sale
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
o temeinică pregătire profesională, o cunoaștere intimă a limbajului artelor vizuale. 2. Căutările O neobosită strădanie, o sfântă nemulțumire îl îndeamnă pe adevăratul creator la numeroase căutări și încercări pentru a ajunge la imaginea visată, care să exprime cât mai convingător gândul său. De cele mai multe ori începutul e nesigur, ezitant. Artistul caută în mai multe direcții, e nehotărât. Dintre numeroasele încercări, din tatonările de zi cu zi, se ivește pe neașteptate forma visată. Dar această imagine este în stare de eboșă
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
lui Durkheim era că nici o putere nu poate să impună conformarea totală a tuturor membrilor societății la normele și valorile pe care !e promovează și, astfel, devianță devine un indicator al normalității în orice societate. Pentru a-și face mai convingătoare teoria cu privire la normalitatea devianței, Durkheim ne invită să ne imaginăm o societate de sfinți, o comunitate de ființe perfecte din punct de vedere moral. într-un asemenea context, probabil că nu ar exista delicte, dar greșelile involuntare, oare ar fi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de conflict și frustrare în care persoana respectivă este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen de comportamente: dacă persoana care suferă de nevoia compensării inferiorității ei fizice sau sociale prin ”setea după superioritate” este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui Sinod Ecumenic (al optulea pentru Biserica Ortodoxă), mai ales în contextul tentativelor de intensificare a relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie 1936 are loc, la Atena, Congresul profesorilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
devierile de la derularea firească a chestiunilor teologice, așa cum sunt ele formulate în învățătura Ecclesiei. S-ar putea pune întrebarea în ce măsură se permite un asemenea tip de critică, mai ales dacă aceasta provine din partea laicatului creștin? Răspunsul este foarte simplu și convingător, în același timp, dacă ne raportăm numai la cel de-al doilea tip de critică teologică, acceptată și de către Ecclesia. Astfel, că orice mădular al Bisericii, în măsura în care participă activ la viața religioasă, în măsura unei trăiri efective și autentice, poate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creștinismul catolic o impune ca o consecință a iubirii de Dumnezeu nu se susține nici măcar scripturistic, textele evanghelice fiind extrem de clare în acest sens. Astfel, argumentul pentru extinderea conceptului de iubire la aproape nu există. Demonstrația lui Nae Ionescu este convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
identificat aceste necesitați și constrângeri. În cadrul acestui capitol trebuie să fie argumentate următoarele aspecte: • problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni asupra unui grup semnificativ de cetățeni; trebuie explicat într-un mod cât mai convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată; • atingerea scopului și, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje comunității, societății sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie menționate; • organizația inițiatoare este în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dacă au început să fie studiate. Ocazional găsim, de exemplu, argumente pentru determinarea socială a genurilor, ca în teoria originii burgheze a romanului, sau chiar a anumitor forme și atitudini ale genurilor, cum aflăm, de pildă, în teoria nu prea convingătoare a lui E. B. Burgum, potrivit căreia tragicomedia "rezultă din imprimarea seriozității burgheze peste frivolitatea aristocratică". *33 Există oare determinanți sociali preciși ai unui stil literar atât de larg ca romantismul care, deși asociat ou burghezia, a fost, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în "iluzia" burgheză a libertății individuale. 152 Întrebarea dacă atitudinile sociale n-ar putea deveni "constitutive", intrând într-o operă literară ca părți integrante ale valorii ei artistice, n-ar putea fi pusă decât dacă s-ar demonstra în mod convingător determinarea socială a formelor. S-ar putea susține că "adevărul social", deși nu este, în sine, o valoare artistică, contribuie la îmbogățirea unor valori artistice cum ar fi complexitatea și coerența. Dar acesta nu este un adevăr absolut. Există mari
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
una, adică des compune sistemele filozofice în părțile lor componente, studiind fiecare idee în parte. 155 Deși perfect acceptabile ca bază pentru un studiu izolat ca The Great Chain of Being, delimitările concrete făcute de Lovejoy nu reușesc să fie convingătoare în general. Istoria conceptelor filozofice ține, în mod firesc, de istoria filozofiei în care de mult a fost inclusă de Hegel și de Windelband. Un studiu care s-ar ocupa doar de idei separate ignorând sistemele ar fi la fel de unilateral
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
antropologie" și "sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, prețuiesc sensibilitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază subtil și convingător dimensiunea spirituală, deseori magico-religioasă, încorporată (încă?) în viața socială a comunităților exotice, așa-zis primitive. Nefuncționând social sub semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]