14,043 matches
-
revista „Ritmul vremii” (1928), semnând Apostol Fulga (nume folosit apoi curent). A fost profesor, în principal la Focșani, iar după pensionare se stabilește la București. A colaborat la „Universul literar”, „Vitrina literară”, „Facla”, „Azi”, „Treisprezece” (Focșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Convorbiri literare”. Proza din periodice prefigurează, cu câteva excepții, romanul Altceva (1936), în care A. intenționează să ilustreze o anumită stare a tineretului din deceniul al patrulea, sesizabilă, de altfel, în scrierile vremii. Personajele sunt purtate de o nebuloasă aspirație spre
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la rubrica „Șantier. Convorbiri”, sub forma unor interviuri, se fac incursiuni în „atelierele de creație” - ultimele apariții, creații în lucru, proiecte - ale scriitorilor sibieni. Sub titlul Amintiri despre Lucian Blaga, nepotul acestuia, Lionel L. Blaga, evocă perioada 1940-1943, petrecută de poet la Sibiu. L.D.
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
și la Sorbona. Din 1977 a fost secretar de redacție al revistei „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”. A debutat cu articole de critică literară în revista „Iașul literar” (1960). A mai colaborat la „Ateneu”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ramuri”, „Orizont”. Volumul de debut al lui A., monografia critică V. Voiculescu (1975), este primul studiu de amploare dedicat vieții și operei marelui scriitor. Îmbinând cele mai importante elemente ale biografiei lui Voiculescu (cu excepția episodului
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
, revistă care a apărut la Iași între 1983 și 1985, cu o periodicitate oscilând între trimestrial și lunar; este editată ca „supliment de literatură pentru tineret” de revista „Convorbiri literare”. Redactor responsabil este Daniel Dimitriu. Fără un program explicit, publicația se arată interesată de tipărirea literaturii SF, fie aceasta originală sau tradusă. Începând cu numărul 1/1983 se inițiază publicarea romanului Patrula spațială de Cicerone Sbanțu. O povestire mai
ARGONAUT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285440_a_286769]
-
John Ruskin (Comori și grădini, 1914) întregesc imaginea acestei perioade febrile, când era stimulat și de perspectiva succesiunii la Catedra de istoria filosofiei, liberă prin pensionarea lui T. Maiorescu, obținută însă în 1910 de P. P. Negulescu. A colaborat la „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a. Câteva articole de atitudine politică publică în ziarele „Capitala”, „Izbânda” și „Dacia”, reluând într-o formă mai accesibilă idei din eseul polemic Imperialismul culturii germane. După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
și în comitetul de redacție, „Noua revistă română”, „Steagul”, dar și în alte publicații, precum „Revista Societății Tinerimea română”, „Adevărul”, „Epoca”, „Revista armatei”, „Revue de Roumanie”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara nouă”, „Doina”, „La Politique”, „Duminica poporului”, „Glasul Argeșului”, „Lumină nouă”, „Convorbiri literare”, „Revista cercului de studii al Partidului Conservator”, „Cronicarul”. Îndeobște, colaborările lui sunt însemnări literare, istorice, politice, dar și pe alte teme. A scris versuri, cele mai multe rămânând în manuscris. Traducerile (semnate A. Nicoară) din Albert Samain, Sully Prudhomme, Henri de
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
la Paris, el își limpezește vocea lirică. Între 1893 și 1901, în țară, îi apar traduceri și creații proprii, semnate și Mitif, în „Adevărul literar”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Vieața”, „Povestea vorbei”, „Evenimentul”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Curierul literar” ș.a. În vara anului 1902, se afla la Dumbrăveni, unde, împreună cu St. O. Iosif, pe care îl cunoscuse la Paris, traduce poezii de Paul Verlaine, ce vor fi strânse în volum în 1903. Din toamnă, cei doi
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
în reapariția revistei „Sămănătorul”, la care A. colaborează cu traduceri, unele făcute cu St. O. Iosif, cu poezii și proză, semnând și cu pseudonimele Măghiran, Rozmarin, Florin, Teofil Jianu, V. Ieronim și Ion Fulga. Cu totul rar mai publică în „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Luceafărul”, „Făt-Frumos”. La începutul anului 1905 apare În grădină, prima lui carte de versuri. Numit inspector domenial în Dobrogea, la Constanța, face traduceri cu Ion Minulescu din Victor Hugo, Albert Samain, Charles Guérin, Henri de
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
seama că Brummell avea și o marchiză de Conyngham. Prin urmare, numai numărul de coroane Îl mai putea deosebi de prietenul său regal George al IV-lea. Vai! acum ei sunt ambo pares, morți amândoi, sau cam așa ceva. Prima noastră convorbire avu loc În timpul acelei mese, al cărei rafinament ne dovedi că starea de ruină În care ajunsese Brummell echivalează la Paris cu o avere. Chestiunea asupra căreia ne oprirăm era o chestiune de viață și de moarte pentru acțiunea noastră
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
seama că Brummell avea și o marchiză de Conyngham. Prin urmare, numai numărul de coroane Îl mai putea deosebi de prietenul său regal George al IV-lea. Vai! acum ei sunt ambo pares, morți amândoi, sau cam așa ceva. Prima noastră convorbire avu loc În timpul acelei mese, al cărei rafinament ne dovedi că starea de ruină În care ajunsese Brummel echivalează la Paris cu o avere. Chestiunea asupra căreia ne oprirăm era de viață și de moarte pentru acțiunea noastră. Într-adevăr
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
beneficiul adulatorilor sau ai membrilor familiei. În plus, ambii reușiser... s...-l indispun... În cîteva luni pe Gorbaciov prin respingerea disprețuitoare a Perestroik...i. Acesta din urm..., În Memorii, abia dac... Îl pomenește pe Jivkov, spunînd doar c..., Într-o convorbire cu el, „credincios obiceiurilor sale, a ținut teorii cu afectație”; Îi consacr... În schimb cîteva pagini necruț...toare lui Ceaușescu, „personaj ale c...rui dimensiuni mai degrab... reduse și a c...rui instabilitate psihologic...” Îl exaspereaz... la fel de mult că ostilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
anul II al studenților din Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”București. Metoda anchetei (Ancheta prin chestionar): Chestionare directe, elaborate de noi, Chestionare multifazice - inventare, Testul de motivație LMI Leistungmotivationinventar, Testul de personalitate CPI 434 California Psychological Inventory, Interviul (convorbirea), Sondajul. Metoda experimentală, Metoda statistico-matematică. Conținutul experimentului Strategia elaborării programului a avut în centrul atenției personalitatea studentului tipic de la medicină, cu particularitățile, trebuințele și interesele sale, experiența sa de viață. Acest program special elaborat prin mijloacele specifice jocurilor sportive trebuie
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
sunt Întrerupte (zilele libere În care „nu se lucrează”), au loc activități febrile de pregătire, sunt instituite anumite protocoale de comportament, se desfășoară manifestări ritualice, mai Întâi solemne și apoi de relaxare, care sunt apoi evocate În mass-media sau prin convorbirile dintre membrii grupului, rămânând astfel prezente În memoria colectivă o anumită perioadă de timp. În plan spațial, sărbătoarea creează locuri de referință, marcate prin diferiți operatori simbolici: a) schimbarea funcțiilor curente În funcții ritualice (Întreruperea circulației pe acele străzi; b
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Entre deux mondes, român autobiographique, Editura Niculescu, București, 1994. BIRĂU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. CARAGIALE, Ion Luca, Une lettre perdue, Spicon, Târgu Jiu, 2002. CARRÉ, Jean-Marie, Rimbaud, Crater, București, 1998. CÂRNECI, R., Dorador, Orion, București, 1997. CÉLINE, Louis-Ferdinand, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. CIORAN, Emil, Des larmes et des saints, traduction et préface par Sanda Stolojan, L'Herne, Paris, 2007. CROITORU, Al. G., Poèmes d'amour, Editura Eminescu, București, 2000. CUISENIER, Jean, Mémoire des Carpathes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Patrick Deville, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006 (la préface du volume, qui porte le titre " Louis-Ferdinand Céline opera bufa " (" Louis-Ferdinand Céline œuvre-bouffe "), est signée par Ioan Pop-Curșeu). 1285 V. http://www.seine-et-danube.com/pages/Philippe Loubiere-4742749.html, consulté le 12
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cultural din Pitești, calitate în care a determinat realizarea, la Editura Paralela 45, a colecției „Scriitorii orașului Pitești” și apariția revistei „Cafeneaua literară”, al cărei redactor-șef adjunct este. A debutat cu poezie în revista „Argeș” (1968). A colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Calende”, „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Argeș”, „Reflex” ș.a. Debutul în volum l-a constituit placheta de versuri Departele Epimenides (1976); au urmat alte cărți de poezie: Depărtarea lăuntrică (1980), Călătorie spre sine (1984), Discurs despre liniște (1989), Deasupra tenebrelor
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
director adjunct la aceeași revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie la o carte sovietică. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ramuri”, „22” ș.a. Debutul editorial al lui D. e reprezentat de Schițe de critică, volum apărut în 1966, ce se resimte, ca mai toate scrierile epocii, de pe urma sociologismului și dogmatismului. În ciuda unor aprecieri conjuncturale, criticul se relevă ca
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Ramuri” în anul 1971, și editorial, în antologia Romanian Poets (Yowa City, SUA, 1977), cu poeme traduse în engleză. Debutul în limba română are loc în 1982, cu volumul Călătorii de recunoaștere. Colaborează la revistele „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Calende”, „Orizont”. A fost distinsă cu premii de revistele „Luceafărul” (1980) și „Tribuna” (1981), de Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România (1996). În prezent este realizator de programe culturale la Radio Oltenia din Craiova. În cartea
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
n. Zaharuc) și al lui Cristea Dimitriu. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” din Iași (1963), după care a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din același oraș (1963-1968). A fost profesor de liceu, apoi redactor al revistei „Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
fi ziarist, după ce apăruse deja ca poet în „Ramuri”, „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi”, „Reporter”, „Excelsior”, „Herald” și „Datina”, semnând Ilariu Dobridor (dar și Ilie Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia”, „Universul literar”, „Porunca vremii”, „Tribuna” ș.a. A fost redactor la „Dreptatea” (1934-1936, 1944), „Flamura verde” (1936) și „Poporul” (1943) și director la „Presa” (1939). În 1941 se afla pe
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
Începând din 1977, e referent de specialitate (literatură, teatru) la Centrul Județean de Creație Populară Caraș-Severin. Este președintele Fundației „Octavian Doclin” din Reșița, redactor-șef al revistei „Reflex”, care apare la Reșița din anul 2000. Colaborează la „Arca” (Arad), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Discobolul” (Alba Iulia), „Familia”, „Knijevni Jivot”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Poesis”, „Semenicul” (Reșița), „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească”. Este deținătorul mai multor premii literare pentru volumele de poeme A te bucura de eroare (1992), Agresiunea literei pe hârtie (1996
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
Sărută mâna pe care n-o poți mușca (în colaborare), București, 1999; O Americă înfricoșătoare, București, 1999; Boris Souvarine, Stalin, București, 1999; Omul grec, coordonator Jean-Pierre Vermont, București, 2002; Nancy Huston, Amprenta îngerului, București, 2003; Vladimir Bukovski, Reușești sau mori. Convorbiri. Conferințe. Dezbateri, pref. trad., București, 2003 (în colaborare cu Mona Cure și Sorana Corneanu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Jurnalul” poetului, RL, 1997, 47; Mircea Mihăieș, Vivisecții catodice, „Cuvântul”, 1997, 11; Gheorghe Grigurcu, Un jurnal antisubiectiv, RL, 1998, 5; Alexandru George
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
Bălți. Colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Tribuna poporului”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Săptămâna” ș.a. Poezia din volumele Sunete arse (1972), Cântarea verbului a fi (1979), Cetățile de rouă (1985), Și punctum... (1989) se înscrie în registrul retoric al unei convorbiri evlavioase cu Dumnezeu, în care sunt folosite atât ruga și implorația, cât și blestemul și invectiva împotriva uitării și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Laurian” din Botoșani (1960-1965) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965-1970). În anul 2001 a obținut titlul de doctor în filologie cu teza Maiorescianismul în cultura română. A funcționat ca redactor la „Cronica” (1970-1971), la „Convorbiri literare” (1971-1990), apoi redactor-șef la aceeași revistă (1990-1995), ca profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Iași (1985-1990). Între 1993 și 1997 este director al Editurii Mydo Center, apoi director al Muzeului Municipal din Iași și profesor la Universitatea „Petre
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]