3,859 matches
-
tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme sol...), dintre scepticism și creație (Quaerenti, Spre Nirvana...). Cugetările intitulate Din carnetul unui răstignit, scânteieri de gând pătrunzător, exprimă, aforistic, dialogul lui B. cu lumea. Însemnările unui peregrin sunt pagini de analiză asupra a ceea ce îl leagă sau îl înstrăinează de spațiul german al anilor de formare, o proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
la oferirea unui document al perioadei Heian ce poartă numele după capitala Heiankyo ("Capitala liniștii și păcii"), actualul Kyoto, perioadă contemporană cu dinastia Tang din China, mai precis, este vorba de domnia împăratului Icigio și a împărătesei Sadako. Impresiile și cugetările din jurnalul intim zuihitsu, Însemnări de căpătâi, privind interioarele încăperilor, veșmintele, fastul ceremoniilor, lucrurile dragi, drăgălașe, fermecătoare, gingașe dar și lucrurile dezolante, nesuferite, întristătoare, dezamăgitoare, vulgare, asociate cu evenimente din viața proprie și a celor de la Curte, creează o imagine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spre un fel de realism iluzionist care va triumfa un secol mai târziu. 1. De la umanism la clasicism Umaniștii, chiar dacă piesele lor, care nu mai sunt jucate în zilele noastre, nu au trecut proba timpului, au pregătit calea clasicismului prin cugetările lor asupra artei scenei. Ei nu au încetat să recitească, cu entuziasmul oamenilor Renașterii, poeticile lui Horațiu și Aristotel pe care Evul Mediu le uitase în parte. Doctrina clasică, care se elaborează, în principal de la 1630 la 1660, nu s-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema, folklore, Torino, 1998. Antologii: Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, tr. și introd. edit., București, 1974; Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
profesor. Debutează la „Lumina” (Pancevo), în 1973, cu articolul Elemente dialectale și populare în proza lui Ion Popovici-Bănățeanul. Colaborează la publicațiile românești din Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc”, „Tribuna tineretului” ș.a. Interes literar prezintă volumul Cugetări (1996), care însumează reflecții asupra celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie” ce vizează un interval de șapte decenii. Străbătute de un bine susținut suflu autobiografic, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
1945 și 1985, întreprinsă dintr-o perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom. Voivodina, 289-290. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
insulte prin presă". Iorga a replicat, citînd exemple de insulte din presa franceză și de acțiuni judiciare ca urmare a acestora. "Neamul românesc", 2 august 1911 65"Neamul românesc", 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cugetări, București, 1970, p. 251 68 Standardurile publicațiilor din strada Sărindari erau legendare chiar și în Bucureștiul perioadei interbelice. Epitetul general folosit pentru standardurile morale și intelectuale de acolo era "șantaj-etaj". Relativ la activitățile ziarului "Curentul" al lui Șeicaru, aceasta însemna inițierea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că acesta frecventa cercurile lui Dimitrie Gusti! Șeicaru, op. cit., pp. 21 și 86 78 Theodorescu, op. cit., p. 85 79 Iorga a început să publice în "Sămănătorul" la 4 mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai țărănimii. Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, Dinu sau Gheorghe Brătianu îi trimiteau pe servitori cu treburi ca să aibă liniște deplină. Cînd începea emisiunea, se așezau și ascultau fiecare cuvînt rostit de Iorga 100 Șerban Cioculescu, N. Iorga. Corespondență, "România literară", 26 martie 1987 101 Iorga, Cugetări, pp. 17, 21, 50, 99 și 188 102 Op. cit., p. 156 103 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 42-43 104 Cugetări, p. 84 105 Op. cit., pp. 230, 265, 73 și 50 106 "Vremea nouă", Craiova, 26
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Iorga 100 Șerban Cioculescu, N. Iorga. Corespondență, "România literară", 26 martie 1987 101 Iorga, Cugetări, pp. 17, 21, 50, 99 și 188 102 Op. cit., p. 156 103 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 42-43 104 Cugetări, p. 84 105 Op. cit., pp. 230, 265, 73 și 50 106 "Vremea nouă", Craiova, 26 februarie 1923 107 Dna Liliana Pippidi-Iorga către autor. Iorga se referea întotdeauna la ea ca fiind slăbiciunea slăbiciunilor mele 108 Volumele corespondenței lui Iorga constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vecine și prietene”3. În Cehoslovacia, o inapetență mai veche pentru modernitatea tehnologică a fost transmisă noii generații de intelectuali prin scrierile filosofilor Jan Patočka și Václav Bìlohradský; cel din urmă a scris după 1970 din exil (În Italia), iar cugetările sale neo-heideggeriene erau citite În țara de origine În samizdat. Ideea că efortul de a supune și domina natura În folosul oamenilor - proiectul iluminist - ar putea avea un preț usturător era deja familiară cititorilor din ambele tabere ale Războiului Rece
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să beauté formelle. Pour montrer ce propos, nous citons ci-dessous un poème intitulé Via/La vigne : Via Via a-nnebunit de-atâta spor de verde ea suge din pământ întregul dor de zări și pare că-i locaș de crude cugetări din care niciun bob discursul nu îl pierde Dar bolta s-a-ndesit nimic nu se mai vede căci cerul ei a-nchis avânt spre depărtări și gustul de ecou prin vai și pe cărări iar sensul ei acum în nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a une différence de degré. V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 22-24 et 28 : " În genere, toți cei care s-au apropiat de creația teoretică a lui Blaga au sesizat prezenta lirismului care impregnează structura cugetării. " (" En général, tous ceux qui ont approfondi leș ouvrages théoriques de Blaga ont remarqué la présence du lyrisme qui envahit la structure de la pensée. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 881 Romul Munteanu, " Préface ", în Lucian Blaga, Poemele luminii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova, 1994; Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni, Craiova, 1995; Stihuri la stema țării, Craiova, 1995; Mihai Eminescu, Texte esențiale, introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate în alt capitol, sculptorul se arăta interesat de surprinderea stărilor sufletești tranziente în Resemnare, Decepție, Durere, Abandonată, Dolor, Povară, Tinerețe, dar și de expresii ale reflecției și interiorizării, în Cugetarea sau Amintirea. Admirator al lui Rodin, având deopotrivă afinități cu arta plastică a lui Bourdelle, Ion Jalea manifestă trăsături rodiniene în prima etapă a creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rândul întâi, prin acapararea unei săli întregi și a unui întreg părete ocupat cu un basm multicolor, care trebuie să poarte un nume de prăjitură sau de maioneză"417. Și criticul continuă: "La domnul Loghi nu e nici o profunzime, nici o cugetare și repet că nu se poate. E oala de culori nesimțitoare și oarbă, care din când în când se varsă pe pânză"418. O imprecație similară, într-un alt context însă, i se adusese și lui Whistler de către John Ruskin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și iarăși, dacă un Gustav Moreau rămâne un Gustav Moreau, este că un Puvis sau un Moreau au gândit și au arătat cum au gândit în opera lor, fiecare după modul său de a vedea. La unul, o profunzime de cugetare vecină cu filosofia, la celălalt, o percepțiune a operei prin prizma simbolului"430. În concluzie, Loghi se deosebește de Böcklin nu numai prin temperament, este un sudic, un mediteraneean, ci și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispune (și depinde) mai Întâi de o „condițiune materială” și prin aceasta ea ajunge la ceea ce criticul numește, „condițiune ideală”, potrivit căreia, „ideea sau obiectul exprimat prin poezie (deci literatură) este totdeauna un simțământ sau o pasiune, și niciodată o cugetare exclusiv intelectuală...” Din nefericire, nu Întotdeauna literatura a fost Înțeleasă așa, cum a crezut și a demonstrat autorul acestui important studiu critic, la Începuturile afirmării universale a literaturii moderne. Dubla funcție a limbajului, tranzitivitatea și reflexivitatea au iscat mereu discuții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu și poeziile lui”, Titu Maiorescu, după ce afirmase că „... limba națională a găsit În poetul Eminescu cea mai frumoasă Înfăptuire până astăzi... punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești” iar acest fapt a fost posibil datorită contactului permanent cu creația populară, criticul adaugă: „Din poezia populară și-a Însușit Eminescu armonia uneori onomatopeică, a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se realizează un raport dialectic: „ori o epocă imită servil... formele trecutului și atunci... devine manieră, ... ori vechea poetică se adaptează... și avem de a face numai În aparență de o artă veche, În realitate, fiind vorba de o cugetare poetică modernă.” Privit din perspectivă „mimetică”, adică pornind de la operă - realitate (conform teoriei lui H. de Plet), romanul este scris dintr-o perspectivă realistă, că lumea imaginată este posibliă (cel puțin În parte). Dar În esență, realismul este, În cea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi lenea lui Nica, fără să-și propună să le corecteze. I.L.Caragiale satirizează În comedii moravuri grave ale societății, falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esențiale ale protagoniștilor politici (demagogia, santajul, prostia, ipocrizia), cu intenția indreptarii lor, fiind adeptul cugetării clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]