3,849 matches
-
și al circulației internaționale a operelor literare) pentru România în 1932 și 1933 la Budapesta și la Raguza, împreuna cu Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu si Ion Sân-Giorgiu. Tot în 1932 Corneliu Moldovanu este invitat la constituirea Asociației Prietenii Cugetării și Artei Franceze, la Paris. Corneliu Moldovanu a fost Director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor între anii 1924-1926, 1927-1928. Contribuții ca Director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor: organizează turnee teatrale
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
cititori, reproducând un capitol în numărul 4 din 1915. Cartea a stârnit un viu interes în rândul cititorilor, așa cum reiese din ziarele vremii. Din acest motiv, romanul a fost publicat într-o a doua ediție în anul 1925 de către Editura „Cugetarea” din București, având 232 de pagini și titlul scris greșit pe copertă: "Un Român în lună". Cenzura comunistă care i-a atins pe urmașii lui Stahl nu a afectat romanul "Un român în lună" care a fost republicat în două
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
din care 12 cărți au ca temă probleme de contabilitate și finanțe: și în colaborare: De memorialistică s-a atașat din anul 2001, când a publicat „Anotimpurile mele”, urmată de „După 45 de ani” (2001) și „După 70 de ani, cugetări și constatări” (eseuri, 2008), în colaborare. În anul 2003 a publicat monografia „Oameni sub vremi la Baineț” (localitatea sa natală), fiindu-i conferit în anul 2010 de către administrația locală titlul de Cetățean de Onoare al comunei. A publicat, de asemenea
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
trustului internațional "Nebel". A rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, fiind trimis la orfelinat. A absolvit Facultatea de Teologie din București (1937) și Facultatea de Filosofie din Cernăuți (1939), după care a lucrat în calitate de corector la Editura „Cugetarea", între 1939 și 1946. S-a căsătorit cu evreica Clara Klein, care a fost trimisă într-un lagăr din Transnistria între anii 1942 și 1944. Cei doi au avut un singur copil, Horia, care a absolvit studii de regie de
Theodor Constantin () [Corola-website/Science/333625_a_334954]
-
1978), x x x - Cântece vorbite, lirica primitivă. Antologie (1979), Tadeusz Różewicz, Poezii (1980), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme, versuri, epigrame (1980), Jerzy Edigey, Valiză cu milioane (1991), Boy Zielinski, Marysienka și Sobieski (1983 ), x x x - Gânduri nemuritoare, proverbe și cugetări (1986), Poezia poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui (1990), Kazimierz Korkozowicz, Cum am fost omorâta...(1990), Karol Wojtyła, Poeme (1992), Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1992
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1992), Karol Wojtyła, Poezii alese (1999), Marian Podkowinski, Hitler și arhanghelii morții ( 2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic Român (2003), Ioan Paul al II-lea, Cugetări, (2003), Ioan Paul al II-lea Dragostea totul mi-a explicat, (2004). Wisława Szymborska, Poezii alese, Editura Prut Internațional, 2006, Antologia poeziei poloneze, 103 poeți, Editura Ivan Krasko, Arad, 2007; Ioan Paul al II-lea, Sculați-vă, să mergem!, Editura
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
cauză din partea Tribunalului. Ministerul a făcut recurs, dar instaurarea dictaturii regale în primăvara anului 1938 a determinat promulgarea unui decret-lege care suspenda din oficiu toate procesele intentate ministerului în ultimii ani. Volumul a fost reeditat în anul 1941 de Editura Cugetarea - Georgescu Delafras S.A. din București, după care opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Șarpele” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
meu Voișel e vrednic vânător, ca mulți alții”, a fost reintitulat „Aprilie, o clipă” și a devenit capitolul final al colecției. Prefața și majoritatea celor zece povestiri adăugate ulterior (mai puțin „Dihania singurătății”) proveneau din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), fiind preluate și acolo din "Depărtări" (1930). O parte dintre povestiri („Mirajul”, „Sitarii, când prietinii mei se ceartă”, „Ploaie, în păduri depărtate”, „Pasaj de rațe, sara”, „Gâște sălbatice, - adică numere incomensurabile”, „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
o pledoarie rimată pentru susținerea "Legii mentalismului", îl impune pe A. Victor Segno și ca versificator. "Știu, gândurile sunt simple lucruri" "Având, răsuflare, aripi, trupuri," "și noi le trimitem în patru zări" "să-mpartă fericire sau boli." Creăm viitorul prin cugetare -" "cât de e bun sau de rău e, nu-l știm -" "Astfel, universul e-n transformare," "stă pregatit să-l gândim, să-l regândim." "Făurește-ți destinul fără oprire," "dragostea și ura merg spre împlinire."" Complexul de clădiri care a
A. Victor Segno () [Corola-website/Science/332032_a_333361]
-
topit în propria pictură, cu o anatomie ce se stinge gradual. Astfel, autoportretele lui Corneliu Baba, nu sunt doar o componentă importantă a operei acestuia ci, prin însăși esența lor, o soluție în interpretarea întregii sale creații precum și o profundă cugetare asupra condiției umane. Ca în cazul fiecărui autoportret, periodizarea ne ajută să descoperim și celelalte componente ce țin de viața artistului. Baba la 74 de ani ne apare la fel de vioi și avid: instituise de doar 3 ani ciclul Spaime, pe
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
pastorației , încadrând-o în analize vizionare care deschid efectiv orizonturile. În fapt, spre exemplu, enciclicile, precum Deus Caritas Est (2006), Spe Salvi (2008), Caritas in Veritate (2009), sunt mai mult opere culturale și, în mod precis, operefilosofice înnoitoare pe scena cugetării, mai mult decât pastorație. Există încă o rațiune, a patra, a preocupării mele pentru opera lui Joseph Ratzinger. Este vorba de împrejurarea că, printre marii teologi ai epocii moderne, gânditorul venit de la München a încorporat în mai mare măsură decât
Cărți Andrei Marga: Filosofia lui Habermas și Editura Teologie și Viaţă și filosofia lui Joseph Ratzinger by Darius Muresan () [Corola-website/Journalistic/103766_a_105058]
-
un apel celor "doresc să-și mărească nota cu un punct, să se târască în genunchi până la el la catedră". Da, ați citit bine, SĂ SE TÂRASCĂ ÎN GENUNCHI până la el la catedră. În liniștea care s-a lăsat după cugetarea magistrului, unul dintre copii, îngrozit efectiv de perspectiva de a-și pierde locul la acest liceu pentru care ai lui au făcut sacrificii foarte mari, S-A TÂRÂT ÎN GENUNCHI câțiva metri pentru a-i demonstra subspeciei de om că
Caz REVOLTĂTOR la un liceu prestigios, relatat de un profesor: Elev, UMILIT de profesor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101433_a_102725]
-
măsura personalității sale creatoare. Succesul primei ediții a determinat Editura Cartea Românească (ce refuzase inițial publicarea pe motiv că-i va aduce pierderi financiare) să se ofere să editeze edițiile următoare, iar apoi cartea a trecut, împreună cu altele, la Editura Cugetarea - Georgescu Delafras. Au avut loc numeroase reeditări în cursul vieții autorului, cu modificări ale numerotației capitolelor și ale ortografiei. Astfel au fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2 vol.), ed. a III-a (Editura Cartea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fost tipărite: ed. a II-a (Editura Cartea Românească, București, 1929, 2 vol.), ed. a III-a (Editura Cartea Românească, București, 1930, 2 vol.), ed. a IV-a (Editura Cartea Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VI-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, 1943, 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VII-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1946], 2 vol.), ed. a VIII-a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
III-a (Editura Cartea Românească, București, 1930, 2 vol.), ed. a IV-a (Editura Cartea Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VI-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, 1943, 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VII-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1946], 2 vol.), ed. a VIII-a (Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, [1953], 1 vol. - ilustrații și vignete de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Românească, București, 1937, 2 vol.), ed. a V-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1942], 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VI-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, 1943, 2 vol. - intitulată ediție definitivă), ed. a VII-a (Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, București, [1946], 2 vol.), ed. a VIII-a (Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, [1953], 1 vol. - ilustrații și vignete de Aurel Stoicescu), ed. a IX-a (Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, [1955
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi considerat un precursor al conceptelor democratice moderne. Statul reprezintă o asociere a oamenilor pentru menținerea intereselor proprii. Societatea politică și civilă a fost creată
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în mare parte subordonarea față de Dumnezeu, de Țar și de Biserică. Obligațiile creștine principale promovate de "" sunt postul, rugăciunile, venerarea icoanelor și darea pomenilor. Astăzi, acest text are un sens peiorativ. A fost folosit de către Aleksandr Herzen (în "Amintiri și cugetări") și de Ivan Turghenev (în "Părinți și copii") ca referință la tirania patriarhală tradiționalistă promovată de conținuturile sale. În opinia mai multor istorici ruși, cartea „Domostroi” a apărut în secolul XV, pe timpurile Republicii Novgorodului, în orașul Velikii Novgorod. Istoricii
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
au uluit până‑ntr‑atâta pe pictorul prerafaelit George Frederic Watts încât a comparat‑o cu un căpcăun intelectual, prințesa Elisabeta, de neconsolat după moartea unicului ei copil, a început spre 1879 să scrie pe ascuns mici scenete, poeme și cugetări, căci, așa cum spunea într‑una dintre cugetări: „Scrisul consolează mai bine decât religia și torturează mai bine decât Inchiziția”, scrie Gabriel Badea-Păun. Carmen Sylva este numele de pană al Reginei Elisabeta a României. Soția celui care declara la venirea în
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]
-
prerafaelit George Frederic Watts încât a comparat‑o cu un căpcăun intelectual, prințesa Elisabeta, de neconsolat după moartea unicului ei copil, a început spre 1879 să scrie pe ascuns mici scenete, poeme și cugetări, căci, așa cum spunea într‑una dintre cugetări: „Scrisul consolează mai bine decât religia și torturează mai bine decât Inchiziția”, scrie Gabriel Badea-Păun. Carmen Sylva este numele de pană al Reginei Elisabeta a României. Soția celui care declara la venirea în țară - punând piciorul pe acest sfânt pământ
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]
-
Un politolog occidental afirma că, dacă Balcanii nu ar fi existat, ar fi trebuit creați, „pentru evacuarea laturii întunecate a Occidentului în Orient”. Cugetare plină de sens și adevăr până la începutul amestecului frontal al Ocidentului în construirea unui Orient „după chipul și asemănarea lui”, dar mai important, după propriile... interese. Acum se poate spune că Balcanii „au fost creați“ de mai multe ori, dar
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
stau într-un picior!”. Încântați, cu fețele jubilând, se privesc satisfăcuți. Alături - sau printre acești invitați permanenți - se află chemate și unele personaje - e drept, telegenice - sosite direct din închisoare sau care se îndreaptă către locuri zăbrelnice și a căror cugetare este așteptată. Și totuși, o seamă de întrebări năvălesc: de ce aceiași clienți, „invitați translatori” sunt aduși la aproape toate spectacolele de seară ale unor importante televiziuni: de către cine? Și de ce? „Merge, că așa-i în tenis”, vorba lui Toma Caragiu
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]