4,021 matches
-
puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat, la unul din instrumentele melodice de percuție indicat de comisie. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: două lucrări/piese muzicale culte, cu sau fără acompaniament de pian, din creația românească și universală (se admit și transcripții), la alegerea candidatului. Una dintre lucrări este interpretată la unul din instrumentele melodice de percuție, iar cealaltă este o lucrare pentru mai multe instrumente de
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
preclasice, clasice, romantice, sau moderne, din repertoriul românesc sau universal, din memorie, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) În cazul în care candidatul nu a studiat un instrument, va interpreta, vocal, trei piese culte din genuri diferite, din creația românească și universală, cu/fără partitură, cu sau fără acompaniament. ... Notă: Probele a) și b) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
nr. 468 din 29 iunie 2015. (2) Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizați de conducătorul autorității din care aceștia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, și un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susține cererea. ... (3) Atribuțiile și regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 94 din 29 iunie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272134_a_273463]
-
legi discriminatoare pentru cei care nu erau de origine creștină, cu timpul s-au asimilat și numai analize genetice moderne mai pot dovedi originea evreiască. Nu toți evreii convertiți au rămas creștini, în prima etapă mulți dintre acești convertiți continuau cultul mozaic în taină și erau vânați de Inchiziție. O parte din acești evrei clandestini au părăsit peninsula Iberică și au revenit la cultul mozaic în regiuni mai tolerante. Conform principiul Halahei (codul legilor religioase evreiești ortodoxe), preluat de legea votată
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Miorița n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală” Mihail Sadoveanu (1923) pledează pentru "arta ei fină", încât "ne putem întreba dacă i se poate găsi pereche în alte literaturi populare și dacă chiar literatura cultă, în infinitele variații, a realizat vreodată un mic poem așa de armonios și de artistic" Iar aprecierile lui Alecu Russo - care trăia cu convingerea că balada reprezintă doar rămășițele unei vaste epopei naționale, chiar și așa socotind-o “cea mai
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
fost primii care au ridicat un semn de întrebare în dreptul baladei (J. Michelet, 1854), acuzând resemnarea ciobanului în față morții, ceea ce ar defini o „trăsătură națională”. În schimb, George Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor. Miorița suportă o paralelă cu riturile de inițiere (sacerdoțială), respectiv concepția despre moarte și nemurire a tibetanilor. Mircea Eliade, prin studiul "Mioara năzdrăvană" este un precursor al celor care au contribuit la integrarea Mioriței
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
exprimau o realitate istorică: transformarea suvernită în urmă expasiuni arabe. Cele două noțiuni sunt complementare și nu se poate vorbi despre una prin excluderea celeilalte. În textele juridice clasice, Casa Islamului era asociată cu zona în care era liberă practicarea cultului musulman, adepții Islamului fiind și protejați ( al-Shaybânî consideră că aceasta reprezenta zona în care guverna legea musulmană și în care musulmanii se simțeau în siguranță ). Conform unei definiții recente, Casa Islamului reprezenta zona în care religia islamică era practicată și
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Academiei. Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
o tradiție modelatoare, dar el va institui un tipar narativ ce se va menține pe durata unui secol. În modul de a povesti, acest prim cronicar de limbă națională se va orienta după narațiunea orală, după cum Dosoftei, primul nostru poet cult, va fi influențat de poezia folclorică. În mentalitatea povestitorului însă se recunosc, pe de o parte reminiscențe ale formației sale latine și ale lecturilor sale istorice, iar pe de altă parte se resimte optica populară, accentuat moralistă în interpretarea istoriei
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
moralitate preoțească. Nu cred că se poate afirma tranșant că Ureche a fost un umanist sau, din contră, un fatalist medieval. Prima noastră cronică este, în ansamblul ei inextricabil de observare rece a atrocității și de creștinească perplexitate de ironie cultă și de inocență populară a stilului, o operă clasică a prozei istorice.”"
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
de digresiuni, peisaje (printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
în articole de o complexă bogăție de culori. De la 1 martie 1892, Delavrancea va saluta apariția la Fălticeni a revistei de literatură populară "Șezătoarea", apreciind că revista condusă de Artur Gorovei "„se cuvine a avea cu precădere înaintea oricărui om cult, literat și bun român, căci cel mai suveran mijloc de a înțelege un popor este acela de a-i cunoaște și aprofunda tradițiile, știința și creațiunile sale simple, naive, dar adeseori străbătute de un spirit vast și genial, pe care
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
vestice, în vreme ce statele situate în est preiau elemente din muzicile bizantină, slavă și, mai târziu, turcească. Aceste influențe au acționat atât asupra muzicii folclorice, cât și a muzicii erudite (muzică religioasă - gregoriană în apus și bizantină în răsărit - și muzică cultă laică). Folclorul muzical românesc cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare românești din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
de Rossini, Serenada nr. 3 de Wolkmann, Variațiuni pentru corn de Ekhard și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890 se constituie "Asociația Prietenilor Muzicii" din Oradea Mare, printre scopurile ei fiind înscrise educația în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte și spectacole și înființarea unei școli de muzică. Sub patronajul acestei instituții se inaugurează pe lângă Teatru, o secție de operă. În 1949 Societatea Filarmonică devine instituție de stat, desfășurând o bogată activitate muzicală in țară și peste
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
concretizate în muzică și dans, în poezia și proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice. Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă și balet, un teatru etnofolcloric și 2
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cu trei culte principale: catolicismul (predominant în Franta, Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Irlanda, Austria), protestantismul (predominant în Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Marea Britanie) și ortodoxismul (predominant în Rusia, România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus și Serbia). Alte culte: cultul musulman în Albania și neoprotestantismul (baptiștii, adventiștii, evangheliștii, martorii lui Iehova). Se preconizează că până în 2030, numărul musulmanilor în Europa se va dubla. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
scris celebrele lor ode Alceu și poeta Sappho. Aceste dialecte au dispărut treptat în diferite epoci, în schimb dialectul atic s-a răspîndit încă. din secolul al V-lea î.Hr. cu mult peste granițele sale, fiind întrebuințat de toți grecii culți. În urma cuceririlor lui Alexandru cel Mare, limba atică devine limba universală a Orientului, din care cauză fu numită "koine", adică limba comună a lumii helenice. Primul document păstrat în greacă folosea silabarul linear B pentru a nota vechiul dialect arhaic
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
milioane de studenți. Conform altor surse, acest număr depășește 46 de milioane de studenți distribuiți în 90 de țări. Atât spaniola, cât și alte limbi romanice, reprezintă o continuare modernă a latinei vulgare, limbă care a fost vorbită împreună cu latina cultă în fostul Imperiu Roman și care a pus bazele tuturor limbilor romanice moderne. Datorită propagării sale în America, spaniola este limba neolatină care a cunoscut cea mai largă răspândire în lume. Spaniola s-a dezvoltat din dialectul latin vorbit în
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
cursurile lui de retorică drept exemplu de propoziție irecuzabilă afirmația "dacă a născut, înseamnă că s-a culcat cu un bărbat" - "si peperit, cum viro concubuit" ), fapt care contravenea dogmei creștine a nașterii lui Hristos din fecioară. Dihotomia între latina cultă, a clasicilor, și latina biblică a Vulgatei sfântului Ieronim este un factor agravant în animozitatea pe care creștinii medievali o manifestau pentru gramatică, așa cum era ea prescrisă de Donatus. În opinia unor istorici, precum Will Durant, factorul declanșator al Renașterii
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
al jertfei zidirii, atestat arheologic în Dacia / Dacoromânia, de-aproape șapte milenii, mai exact, din orizontul anului 4950 î. Hr.), "Soarele și Luna", "Toma Alimoș" ," Corbea", "Iancu Jianu", "Radu Calomfirescu", "Pintea Viteazul", "Constantin Brâncoveanu", "Ghiță Cătănuță" etc. -, cât și în sfera cultă - "Andrii Popa" de Vasile Alecsandri, "Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau fapte neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
neobișnuite din trecut și în care intervin uneori elemente fabuloase. Balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria. Balada a intrat în atenția „gândiriștilor“, îndeosebi a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și 1930
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
vitală. Muzica cehă își are rădăcinile în muzica bisericească veche de peste 1.000 de ani (primele referiri provin de la sfârșitul secolului al X-lea), în muzica populară din Boemia, Moravia și Silesia, și în tradiția muzicii clasice. De la începuturile muzicii culte, muzicienii și compozitorii cehi au fost influențați de folclor. Printre cei mai importanți compozitori cehi se numără Adam Michna, Jan Dismas Zelenka, Josef Mysliveček, Bedřich Smetana, Leoš Janáček, Antonín Dvořák, Josef Suk, Bohuslav Martinů, Erwin Schulhoff și Petr Eben. Cel
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
a știut să ocupe un loc de frunte printre oamenii politici ai generației dale.”" Pe timpul ministeriatului său au fost adoptate o serie de legi importante în domeniu, cum ar fi: "Legea asupra organizării administrației centrale a Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor" (1892), "Legea învățământului primar" (1893), "Legea clerului mirean și a seminariilor" (1893) și reglementarea pentru fixarea parohiilor (1894). Primul mandat ministerial a lui Take Ionescu a fost marcat de două probleme politice majore . Prima a fost sprijinul pentru românii din
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]