6,546 matches
-
după ce preotul și dascălul fac cîțiva pași) Dar tot nu ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul? Octav: Un prieten de-al meu, părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce?! Și mai ții și cartea...! Groparul: Părinte... m-am lăsat furat de evenimente... N-am știut că băiatul ăsta moare... pe bucăți... în rate... Preotul: (amenințător) Măi Ionică! Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră...! Marieta:...Părinte..., eu să vă spun drept... am amuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
voia Domnului... Nu-i voie să glumim cu... Octav: Știu, părinte... de fapt... eu sper că n-am glumit... Nea Matei, mai avem vreun căpăcel de whisky...? (Matei mai scoate o sticlă din diplomat; se oferă cîte un pahar preotului, dascălului și groparului) Să iertați, părinte... Sînt și eu o oaie rătăcită... Preotul: (l-a iertat puțin) Așa e, fiule, dar, cu voia Domnului, o să te întorci la turmă... Octav: Din păcate, așa o să fie... Preotul: Noi vă lăsăm... Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rătăcită... Preotul: (l-a iertat puțin) Așa e, fiule, dar, cu voia Domnului, o să te întorci la turmă... Octav: Din păcate, așa o să fie... Preotul: Noi vă lăsăm... Dumnezeu să vă aibă în pază... (către gropar) Măi Ionică... măi Ionică...! Dascălul: (ca de obicei, rămas puțin în urma preotului) (manevrează cădelnița) Măi Ionică, măi Ionică...! Groparul: (după o decantare a celor petrecute) Ai să vezi c-o să mă transfere la dezhumări... Matei: Lasă, domnule, că vorbesc eu cu părintele... Nu-ți fă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Doamnă, face parte din tehnica atragerii clientului. Cu ce vă servim? Femeia: Lumînări aveți? Octav: Sigur. De care vreți? Avem așa: lumînări mari, lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vom uita niciodată", "veșnică amintire colegii de serviciu, rudele, prietenii, mama, tata, copiii îndurerați", avem cuvîntări... "a fost un bun creștin, un prieten dezinteresat, un tată și soț-model sau o mamă-model"... Avem colivă la comandă... săpunuri, prosoape pentru preoți, pentru dascăli, pentru clopotari, pentru ăia... cărătorii de prapuri..., cărți de rugăciuni, Coca, whisky, blugi, teniși, gumă... Femeia: A, hă, hă!, dar care-s pentru vii și care-s pentru morți? Octav: Păi toate-s pentru vii... și toate-s pentru morți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin muștar dacă doriți... muștar vietnamez... fabricat în Turcia, livrat de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav:...Hard... Preotul:...Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
voteze în alegeri... Preotul: (ca lovit) Ce??!... Biserica nu face politică! Octav: Vorbă să fie... Părinte, biserica a făcut întotdeauna politică... Și peste tot în lume... Nici nu se poate altfel, părinte... (se instalează o pauză plină de suspecte tăceri...) Dascălul:...Așa e... cum... tace părintele... Octav: Părinte, e adevărat că, aproape jumătate de secol, comuniștii au tot dărîmat biserici, au omorît preoți, au dărîmat în noi credința, că l-au dărîmat pe însuși Dumnezeu? E adevărat? Preotul:...E adevărat... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ia vino puțin... Mă, tui ești un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori acest vers... îmbunătățit...; din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este membru de partid (membru al PCR evident). Invățătorul a încercat prin diferite metode să-l facă să înțeleagă pe securist că este persoana care a modernizat învățământul românesc și de la care are ce să învețe pentru a fi un dascăl bun. Securistul, intrigat, i-a replicat că trebuia să găsească un comunist în Tecuci de la care să se documenteze. Invățătorul a răspuns timid că în Tecuci nu este nici o organizație PCR și nici un membru al acestui partid. La această replică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și se opunea colectivizării forțate. Cei mai mari oameni de cultură care au trăit în perioada interbelică au fost, de asemenea, considerați legionari. Mircea Eliade creatorul istoriei religiilor și acuzat de colaborarea cu legionarii în tinerețe, amintește de 4 mari dascăli ai neamului: B.P Hașdeu, V. Pârvan, C.Z. Codreanu și Nae Ionescu, ultimii doi fiind în conducerea legionară (Pica, 2003). Profesorul Nae Ionescu, un răsfățat al femeilor, printre care și Cella Delavrancea, l-a ajutat pe Mircea Eliade să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dl. prof. Ioan Gottlieb, profesorul de “cuante și de poante" iar în continuare, în expoziție și în viață a stat d-na prof. Cleopatra Mociuțci, “mămica” din timpul facultății ...și unii membri și prieteni ai familiei Ce am învățat de la dascălii mei Viața este o “Pânză de păianjen”- Cella Serghi “Din chaos, Doamne,-am apărut Și m-aș întoarce-n chaos... Și din repaos m-am născut, Mi-e sete de repaos”- Mihai Eminescu “La noi sunt codri verzi de brad
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în învățământul preuniversitar, căci încercarea de a transpune în practica didactică transdisciplinaritatea în accepția consacrată de Basarab Nicolescu este unică, deocamdată. Un asemenea proiect era firesc să apară în climatul intelectual al liceului nostru, care se bucură de profesori remarcabili, dascăli de vocație, deschiși ideilor novatoare, și de elevi cu minți iscoditoare, cu idei originale, interesați de cunoaștere. Un asemenea proiect era firesc să apară în contextul larg al societății actuale, când explozia informațională te obligă să cauți noi metode de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
într-un rol activ, să-i mențină trează curiozitatea și să-l determine să-și permanentizeze efortul de învățare prin descoperire. Pentru a fi capabil de toate acestea, profesorul are nevoie de har și aceasta presupune toate calitățile necesare unui dascăl. Aurelia Portal: Spirit competitiv, capacitatea de a intui nevoile elevilor, creativitate, deschidere spre tot ceea ce este nou, capacitatea de a motiva elevii pentru activitatea didactică, flexibilitate pentru schimbare, capacitatea de a iniția schimbări, metode variate și moderne de predare, diminuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în sine, disponibil spre comunicare reală, bun cunoscător al metodelor antrenante de predare-învățare, dispus să se așeze, ca în Upanișade, lângă discipol, își poate asuma un asemenea rol. Mircea Hurdea: Ca profesor de religie și ca preot, consider că acel dascăl ar trebui să fie, în primul rând, cu o credință puternică ce îl va susține și în cazul unei nereușite ajutându-l să aibă noi nădejdi. Apoi, are nevoie de experiență didactică cel puțin în parte în domeniul transdisciplinar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întrebări, de a face legături între aspectele discutate la o disciplină și alta, astfel încât elevii nu vor mai percepe fenomenul izolat, ci cumulat din perspectiva mai multor discipline. Diana Rotaru: Da. Ar fi altceva (ore mai interactive, experiența mai multor dascăli în cadrul aceleiași ore, cunoaștere și autocunoaștere prin exemple practice). Diana Șimonca Oprița: Categoric. Pare să rămână ca singura soluție care să ne salveze de la uniformizarea intelectuală a elevilor într-un parcurs didactic în care materiile, chiar din aceeași arie curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
la maeștrii Ciulei, Pintilie, Penciulescu și prin nevoia de fi aproape de studenții de ieri și de azi. E ceea ce îl definește: apartenența lipsită de emfaza la categoria maeștrilor și apropierea permanentă de generația celor care învață de la el. Sunt puțini dascăli care își pot revendica o asemenea suplețe a statutului, o astfel de pecete identitară duală. Tototdată, este ceea ce îl menține undeva, parcă, între și printre generații. Generații de artiști, căci niciodată, cu nici un chip, Alexa Visarion nu ar părăsi partea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stabil. Chintesența este simbolul valorilor fundamentale ale vieții, în credința unora chiar secretul existenței. Nu își vor aduce aminte ceea ce îi înveți, ci ceea ce ești" spunea Jim Henson unul din cei mai vestiți păpușari ai lumii. Se simte" dacă un dascăl sau un colaborator este echilibrat, se simte dacă este agresiv, se simte dacă are un suflet mare și dacă este instruit și erudit dar se simte și dacă este ignorant. Ceea ce se simte este chintesența a ceea ce se transmite. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceea ce se transmite. Cunoașterea, în general, este ceva ce trebuie transmis direct de la învățător la discipol. Nu poți să-i ceri discipolului ceea ce tu nu ai. Chintesența educației este o dimensiune implicită care se transmite implicit în afara voinței și conștiinței dascălului. Este greu să realizăm adevărul despre noi înșine, este o problemă de percepție a realității, oamenii se pierd în ignoranță și în egoism experimentând infinita frică și suferință cauzate chiar de ignoranță și egoism. În înțelepciunea orientală o viață împlinită
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]