27,663 matches
-
din fruntea lui, nu era o ediție critică, implicit de "opere complete", ci una "antologică", "năzușindț la reprezentativitate", selectînd însă numai "scrieri publicate din 1893 (un an după debut) pînă prin 1913"2. Același cercetător a dat la lumină un deceniu mai tîrziu primul panou al unei ample biografii consacrate marelui basarabean, al doilea apărînd după evenimentele din decembrie 19893. De atunci, demersurile avînd ca obiect viața, activitatea și opera lui C. Stere s-au înmulțit. Cît privește reeditarea scrierilor sale
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
articolele cu genericul Din carnetul unui solitar, o serie de (să le numim astfel) cronici literare din "Adevărul literar și artistic" etc., etc. Celei de-a doua categorii îi aparțin textele pe care Stere le-a publicat mai ales în deceniul următor stabilirii sale în România sub alte pseudonime decît cele cunoscute, despre care odată (în Spovedanie pentru oameni cinstiți) a precizat că au fost în număr de peste două duzini. Absolut necesară, "repunerea în circulație" a textelor din prima categorie va
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
te duce, însă, la ceea ce se află dincolo de sinistrele amestecuri ale politicului și economicului. Nu cred că trebuie săpat prea adânc pentru a da de profitorii unor acțiuni politice în forță: adversarii marilor firme internaționale care au schimbat, în ultimul deceniu și jumătate, fața acestei părți a Europei. Nu trebuie să fii mare politolog pentru a afirma că în spatele fiecărei bătălii politice se află o bătălie economică. "Mascații" de azi nu sunt decât masa de manevră a unor interese economice despre
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
-le Pseudo-rubaiate pentru rugul tău. Raportân-du-se la temele lui Omar Khayyam, poetul încearcă o abordare modernă și uneori parodică a stilului: În ritm de rock/ te zbengui pe marea scenă-a lumii/ să-ți strigi încătușarea în hit-uri debordante/ decenii se perindă și mai dai vamă urii,/ iar fanii se clonează, semințe aberante/ (Din gene obsedante îți strigi încătușarea...) De cele mai multe ori însă, temele, mult prea grave, impun sobrietate. Ultimul vers, al cincilea (care face practic imposibilă denumirea de ruba
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
conta pe sprijinul ei. Cu distrugerea se îndeletniceau mulți, dar prea puțini cu construcția. Sigur, am fost atacat, de parcă eu aș fi înființat atât Partidul Comunist Român, cât și Securitatea, dar am continuat să-mi văd de treabă. Vreo trei decenii mersesem mereu împotriva curentului și eram de-acum obișnuit. Un confrate cu glorie multă, dar cu imaginație ceva mai puțină, comparase Institutul Cultural Român cu Canalul Dunăre - Marea Neagră și Casa Poporului, cu ceea ce credea, adică, a fi monstruozitățile țării noastre
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
de precoce, pe atât de longeviv reprezintă una dintre puținele punți unificatoare. El recuperează modernitatea interbelică și o modulează creator alături de ceilalți "cerchiști"; caută racordarea la modelele exemplare ale culturii europene și "traduce în idiomurile frustrate, inhibate, funciar reactive, ale deceniilor comuniste, impulsurile continuității moderne, europene și liberale ale românității" (p. 15). Reacția lui Doinaș la presiunea osificantă a regimului comunist (dincolo de tragica, forțata sa colaborare) echivalează cu expansiunea și multiplicarea propriei personalități. "La rândul lor, aceste înmulțiri și extinderi au
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfărșitul vieții, iar cu cel de-al doilea începe ampla galerie a portretelor individuale care se întinde și ea pînă în deceniul nouă. Vreme de șaptezeci de ani, această portretistică va înregistra constant ritmurile unei istorii exterioare dezlănțuite, cu personajele, caracterele, miturile și dramele ei, dar și prefacerile interioare ale pictorului însuși, mișcările mai încete sau mai alerte ale conștiinței sale, victoriile
Portretul și autoportretul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9087_a_10412]
-
de o anume monocromie timbrală. Un debut promițător, acela al sopranei Mihaela Ișpan, confirmări așteptate, acela al baritonului Iordache Basalic, al mezzo-sopranei Gabriela Drăgușin. Un spectacol greoi, trenant, insuficient dinamizat de dirijorul Adrian Morar. Un spectacol vechi de aproape un deceniu, spectacol pe care nu ni l-am fi dorit reluat ci înlocuit. Căci regia lui Alexandru Tocilescu este convențională și puțin inspirată. Momentul penibil al serii l-a constituit evoluția corpului de balet. Această scenă muzical-coregrafică putea fi eliminată. întregul
Debutul stagiunii bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9105_a_10430]
-
poziționare. în programele imediat următoare ale Orchestrei Na-ționale Radio, sub bagheta maeș-tri-lor Ilarion Ionescu Galați și Horia Andreescu, am putut urmări Suita ardelenească de Pascal Bentoiu, un opus pitoresc, de tinerețe, al maestru-lui, lucrare scrisă în urmă cu aproape cinci decenii, și - respectiv - Simfonia a II-a, "din inimi", de Ulpiu Vlad, lucrare care - ne vine să credem sau nu? - a înlocuit în ultimul moment o lucrare enesciană a cărei partitură s-a dovedit a fi ilizibilă; așa cum menționau instrumentiștii ansamblului
Debutul stagiunii bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9105_a_10430]
-
de Ulpiu Vlad, lucrare care - ne vine să credem sau nu? - a înlocuit în ultimul moment o lucrare enesciană a cărei partitură s-a dovedit a fi ilizibilă; așa cum menționau instrumentiștii ansamblului. Din păcate, după aproape mai bine de cinci decenii ce s-au scurs de la trecerea în eternitate a compozitorului, procurarea majorității partiturilor maestrului rămâne o mare incertitudine.
Debutul stagiunii bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9105_a_10430]
-
făcut ca, imediat după 1990, fie să se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Și, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
asurzit urechile contemporanilor de la mijlocul veacului trecut - ce s-au făcut? cine-i mai citește? cine mai aude de dînșii? S-au șters după cum se șterge o umbră pe zid". Primul care i-a luat estetic "în serios" pe autorii deceniilor aurorale ale literelor românești a fost G. Călinescu. Menționînd asemenea lucruri în In-tro-ducerea la Istoria critică a literaturii române, N. Ma-nolescu se vădește așezat pe drumul deschis de Divinul critic, al cărui punct de vedere, evident, "a triumfat mai tîrziu
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
ocazii, pledează atât de convingător. Critica creatoare a lui Nicolae Manolescu și a altor comentatori din generația '60 a apărut într-o perioadă sufocată de directivele criticii "științifice", realist-socialiste. Subiectivitatea garanta îndepărtarea de schemă, fuga din tiparul și tipicul "obsedantului deceniu". Înainte deci de a fi o extensie a personalității criticului tânăr, ea funcționa ca o metodă de apărare împotriva toxinelor ideologice. Cum ar fi arătat această critică dacă s-ar fi născut într-un climat liberal? Iată o întrebare nu
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
a artistului polimorf, situat la încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. În toată această perioadă, sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
Nicolae Filimon se află la începutul unei serii lungi și ilustre, pe care autorul era departe de a o bănui: de la personajele principale și pînă la transformarea istoriei în literatură, narațiunea lui Filimon avea să prolifereze glorios de-a lungul deceniilor următoare, atingînd ultimii ani ai secolului XX. în galeria romanticilor români, primul nostru romancier semnificativ îl întrupează pe literatul monoic. N-a scris nimic demn de interes înaintea vîrstei de 43 de ani, a dat apoi la iveală o capodoperă
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Daniel Cristea-Enache Întâia observație ce se cuvine făcută pe marginea cărții lui Mircea Martin, Singura critică, se suprapune perfect peste impresia primă, la lectură. Aflată la a doua ediție, ea dovedește, după două decenii, o frapantă actualitate. Nu e vorba neapărat despre acea durată extinsă a operelor literare de vârf, rezistente, prin profunzime, complexitate și relevanță estetică, eroziunii timpului. Deși, trebuie spus, o veritabilă operă critică poate beneficia de aceleași avantaje pe termen lung
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
apoi, la un al doilea palier, cartea structurată pe baza unor valori și principii ferme ale criticii face mult mai vizibile abaterile, compromisurile, demisiile din epoca literară a anilor '80, întru totul comparabile cu demisiile, compromisurile și abaterile din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, autorul căruia i s-a reproșat abstragerea din arena criticii de întâmpinare are chiar asupra acestei "arene care pătează" (cu formula lui Adrian Marino) o privire mai atentă și mai lucid-exigentă decât a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
se naște inevitabil și legitim: care este locul lui Marin Gherasim în arta românească de astăzi și cum se înscrie el în contextul generației sale? Răspunsul vine oarecum de la sine dacă avem în vedere faptul că în primii ani ai deceniului șapte, atunci cînd Marin Gherasim, Horia Bernea și Teodor Moraru începuseră deja să se manifeste public, în pictura românească lucrurile întraseră încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
Beneficiar al unui limbaj gata constituit, ceea ce era în firea lucrurilor, dar și al unui limbaj care-și redobîndise dreptul la asumarea propriei sale existențe, un fapt care ținea, de această dată, de capriciile istoriei, Marin Gherasim se găsește, în deceniul șapte, la intersecția a două tendințe: una a gestului exploziv, a expresiei seduse de propria ei vitalitate și de conștiința proaspătă a libertății - a cărei consecință era un expresionism lirico-abstract - și una a rigorii în construcția imaginii, a definirii formale
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
se poate stinge în tihnă contemplativă. Aventură a unei conștiințe artistice autentice și neliniștite, imagine amplă a unei cariere exemplare, opera lui Marin Gherasim este și mărturia unui timp și a unei opțiuni. Ea descrie convingător atît ruptura față de ideologizarea deceniului șase, cît și de pictura precaută, cuminte și neutră. în definitiv, atestă fuga unei întregi generații din paradigma retiniană și intrarea precipitată în accea a unui spiritualism larg, ale cărui dimensiuni vor trebui cîndva analizate mai amănunțit.
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
de acord fin i s-ar căuta în literatura română, un corespondent la nivelul sensibilității, cred că acesta s-ar putea regăsi în lirica altui important poet al generației șaizeci, departe încă - după o absență din țară de aproape trei decenii - de locul pe care îl merită în istoria noastră literară, Ilie Constantin. Un bun prilej pentru revizitarea liricii Constanței Buzea îl oferea apariția volumului bilingv (română și franceză) făcutul meu cuvântul/mon sort le mot. Poemele care alcătuiesc această selecție
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
zile pe săptămînă sub fereastra ta, 1997) se joacă convingător cu convențiile, nu se lasă dominat de ele, le utilizează inteligent fără a le repudia, conferindu-le o doză de relativism: este forma de inteligență a filmului american al ultimului deceniu.
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
negativă exacerbate în evaluare comparativ cu indivizii mai puțin anxioși. Corelăm rezultatele și cu faptul că numărul studenților care declară că au dificultăți pe planul sănătății mentale datorită evenimentelor întâm inate în mediul universitar a crescut cu 45% în ultimul deceniu, conform Agenției de Statistică pentru Educație Superioară. În aceste condiții, se impune ca profesorii și consilierii din universități să ajute studenții la gestionarea cu eficiență a stresului, ceea ce ar însemna să transforme perioada de examinare într-o învățare a dezobișnuirii
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
Gheorghe Grigurcu Proclamînd autonomia esteticului, prin disocierea acestuia de cultural, și practicînd un discurs "impresionist", ca o manieră adecvată pentru a surprinde natura creației literare, E. Lovinescu deschide, în primele decenii ale secolului XX, un drum regal al criticii românești. Urmașii săi imediați vor păși pe acest traseu, diversificîndu-și aportul: Șerban Cioculescu, în sens raționalist și istoric, Vladimir Streinu, în plan stilistic, Pompiliu Constantinescu, în direcția criticii aplicate sistematic actualității, G.
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
analizei acesteia. Deși o serie de tentații scientizante au intervenit într-un cîmp de conștiință liberalizat, fie și relativ, după 1965, ele n-au putut elimina linia fundamentală, de sorginte maiorescian-lovinesciană, a exercițiului critic. Noua critică, avînd izvoare eterogene, din deceniile 7-8, orientarea structuralist-semiotică, spre a nu mai vorbi de grilele sociologice sau psihanalitice, au ispitit unele condeie, însă nu le-a fost dat a absorbi ansamblul criticii autohtone reînviate, rămînînd în ipostaza de "cazuri" ale ei. Citiți cu interes și
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]