27,909 matches
-
și intrinsecă. ... (2.1.) Critici de neconstituționalitate extrinsecă 4. Se arată că legea criticată a fost adoptată în vederea consolidării sustenabilității financiare a României, iar atingerea acestei finalități va asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv. Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Prin urmare, măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
deficitului excesiv. Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Prin urmare, măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României, fiind parte a angajamentelor asumate de statul român în relația sa cu Uniunea Europeană. Stabilirea liniilor directoare ale politicii externe aparține Președintelui României, iar Guvernul are doar un rol executiv în această
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Europeană. Stabilirea liniilor directoare ale politicii externe aparține Președintelui României, iar Guvernul are doar un rol executiv în această privință. Or, Guvernul a stabilit în mod unilateral, în expunerea de motive a legii, că scopul acesteia este corectarea durabilă a deficitului excesiv și consolidarea sustenabilității financiare, deși o asemenea orientare strategică nu poate fi decisă exclusiv de către executiv, fără implicarea și acordul Președintelui, care este autoritatea competentă pentru angajarea statului în plan extern. ... 5. Președintele României a atras atenția că
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
orientare strategică nu poate fi decisă exclusiv de către executiv, fără implicarea și acordul Președintelui, care este autoritatea competentă pentru angajarea statului în plan extern. ... 5. Președintele României a atras atenția că este interesat de acest proces de reducere a deficitului excesiv, chiar dacă nu a făcut-o expressis verbis atunci când a făcut publică intenția de a nu crește taxa pe valoarea adăugată (TVA). Or, Guvernul nu a ținut cont de decizia Președintelui de a nu crește TVA. ... 6. Procesul
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și art. 114 din Constituție. ... 9. Se mai arată că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea nu reclamă o urgență în adoptarea măsurilor din cuprinsul acesteia, nefiind necesar ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate. Deficitul excesiv exista încă din anul 2019, iar guvernele care s-au succedat până în prezent nu au luat măsuri eficace pentru redresarea financiar-bugetară. Ultimul plan asumat de către Guvern în fața Consiliului UE din octombrie 2024 presupunea adoptarea de măsuri
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
unei proceduri excepționale de legiferare într-o regulă care ar pune în pericol statul de drept. Guvernul actual a primit votul de încredere al Parlamentului la data de 23 iunie 2025 (Hotărârea nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului), iar problema deficitului bugetar excesiv datează încă din anul 2019. Prin urmare, alegerea deliberată de a nu acționa în sesiunea parlamentară ordinară și de a recurge la procedura excepțională doar după încheierea acesteia relevă o strategie deliberată de eludare a controlului parlamentar efectiv
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
al justei recompense. Această abordare retroactivă încalcă principiile fundamentale ale securității juridice și ale dreptului la o evaluare echitabilă. ... 46. Prevederile art. XIV și art. XV pct. 1-4 din lege nu se circumscriu scopului invocat de inițiatori, și anume reducerea deficitului bugetar. Conform noului cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene, în vigoare de la 30 aprilie 2024, respectiv potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 2 și art. 5 din Regulamentul (UE) 2024/1.263, la stabilirea deficitului public nu se iau în calcul
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
invocat de inițiatori, și anume reducerea deficitului bugetar. Conform noului cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene, în vigoare de la 30 aprilie 2024, respectiv potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 2 și art. 5 din Regulamentul (UE) 2024/1.263, la stabilirea deficitului public nu se iau în calcul cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune. Aceasta înseamnă că măsurile care afectează personalul implicat în gestionarea fondurilor europene nu contribuie în mod direct la reducerea deficitului public relevant din perspectiva procedurilor UE
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
din Regulamentul (UE) 2024/1.263, la stabilirea deficitului public nu se iau în calcul cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune. Aceasta înseamnă că măsurile care afectează personalul implicat în gestionarea fondurilor europene nu contribuie în mod direct la reducerea deficitului public relevant din perspectiva procedurilor UE, ceea ce demonstrează că aceste măsuri sunt nejustificate chiar și din perspectiva obiectivului declarat. Prin urmare, prevederile criticate încalcă art. 4, art. 16, art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. ... 47. Art.
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
în acest moment implementarea măsurilor fiscal-bugetare prezintă o importanță deosebită pentru realizarea programului de guvernare cu respectarea prevederilor art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și având în vedere exigența ca adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului bugetar, asumată de România prin Planul național de redresare și reziliență, să nu rămână lipsită de conținut, Guvernul a considerat că reglementarea instituită prin legea de față are caracter de urgență, pe care l-a justificat în expunerea de motive
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
a angajat răspunderea este enunțată și argumentată în expunerea de motive. Astfel, în expunerea de motive la legea criticată, Guvernul a indicat cel puțin 3 aspecte pentru a justifica urgența adoptării legii în procedura angajării răspunderii, și anume: 1) evoluția deficitului bugetar raportat la traiectoria de ajustare asumată de România; 2) numeroasele dificultăți întâmpinate în această evoluție datorate crizei economice și a politicii fiscal-bugetare actuale; 3) necesitatea unui răspuns prompt la situația creată. Prin urmare, urgența situației este motivată prin angajamentele
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
întemeiază, în mod obiectiv, pe urgența reglementării rezultând din eventualele consecințe negative ce s-ar declanșa în lipsa reglementării unui pachet de măsuri fiscal-bugetare în contextul economico-financiar actual, având în vedere, în mod esențial, condiția respectării termenului pentru corectarea deficitului bugetar și a limitei minime procentuale a deficitului bugetar, stabilite în procedura de deficit bugetar declanșată cu privire la România. În ceea ce privește faptul că sunt prevăzute mai multe termene pentru intrarea în vigoare a măsurilor adoptate nu echivalează
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
din eventualele consecințe negative ce s-ar declanșa în lipsa reglementării unui pachet de măsuri fiscal-bugetare în contextul economico-financiar actual, având în vedere, în mod esențial, condiția respectării termenului pentru corectarea deficitului bugetar și a limitei minime procentuale a deficitului bugetar, stabilite în procedura de deficit bugetar declanșată cu privire la România. În ceea ce privește faptul că sunt prevăzute mai multe termene pentru intrarea în vigoare a măsurilor adoptate nu echivalează cu acceptarea ideii conform căreia legea nu trebuia
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
ar declanșa în lipsa reglementării unui pachet de măsuri fiscal-bugetare în contextul economico-financiar actual, având în vedere, în mod esențial, condiția respectării termenului pentru corectarea deficitului bugetar și a limitei minime procentuale a deficitului bugetar, stabilite în procedura de deficit bugetar declanșată cu privire la România. În ceea ce privește faptul că sunt prevăzute mai multe termene pentru intrarea în vigoare a măsurilor adoptate nu echivalează cu acceptarea ideii conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate și ar
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate (2.1.) Analiza criticilor de neconstituționalitate extrinsecă (2.1.1.) Critica raportată la art. 91 coroborat cu art. 80 din Constituție 107. Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și că măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Constituție 107. Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și că măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României, fiind parte a angajamentelor asumate de statul român în relația sa cu Uniunea Europeană. Prin urmare, astfel de măsuri nu pot fi decise de Guvern, prin procedura angajării răspunderii sale, fiind necesare
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
în exclusivitate prim-ministrului. ... 117. Art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) reglementează obligația de supraveghere a evoluției situației bugetare și a nivelului datoriei publice de către instituțiile Uniunii Europene, precum și procedura de evitare și corectare a deficitului public excesiv de către aceleași instituții. Or, angajarea răspunderii Guvernului este un mecanism intern indirect de legiferare, care permite remedierea legislativă a unor dezechilibre bugetare la nivel național, venind, astfel, în preîntâmpinarea art. 126 din TFUE. Măsurile legislative promovate prin
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
în cursul campaniei sale electorale - când avea calitatea de candidat la funcția de Președinte - sau de consultările pe care le-a avut cu prim-ministrul în calitate de Președinte pe tema măsurilor fiscal-bugetare care trebuie adoptate în vederea reducerii deficitului public, angajarea răspunderii Guvernului în privința măsurilor ce trebuie luate în considerarea finalității urmărite este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Prin
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
114 din Constituție 127. Autorii obiecției de neconstituționalitate apreciază că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea nu reclamă o urgență în adoptarea măsurilor din cuprinsul acesteia, nefiind necesar ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate. Deficitul excesiv exista încă din anul 2019, iar guvernele care s-au succedat până în prezent nu au luat măsuri eficace pentru redresarea financiar-bugetară. Utilizarea abuzivă a procedurii prevăzute de art. 114 transformă Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
I, nr. 168 din 28 februarie 2020, paragraful 72). ... 130. În expunerea de motive a legii se arată că neadoptarea în regim de urgență a legii criticate poate avea consecințe negative în sensul că ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, ceea ce afectează sustenabilitatea finanțelor publice. Aspectele învederate în expunerea de motive întrunesc elementele necesare calificării lor ca fiind o situație urgentă care să impună adoptarea măsurilor conținute în legea criticată. Decizia Guvernului de ași angaja răspunderea
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Aspectele învederate în expunerea de motive întrunesc elementele necesare calificării lor ca fiind o situație urgentă care să impună adoptarea măsurilor conținute în legea criticată. Decizia Guvernului de ași angaja răspunderea reprezintă o măsură luată in extremis, având în vedere deficitul bugetului general consolidat și necesitatea creșterii veniturilor acestuia. Reglementările adoptate reprezintă un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului. Rezultă, de asemenea, că se impunea adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
financiar-bugetară a statului. Rezultă, de asemenea, că se impunea adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public. ... 131. Cu privire la necesitatea legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, se reține faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate în privința pensiilor nu poate fi realizată prin ordonanță de urgență (a se vedea
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
din structurile cu fonduri europene și din AFIR și APIA de la 50% la 40%, precum și neacordarea majorărilor pentru proiectele cu termene depășite. Totodată, se arată că aceste prevederi nu se circumscriu scopului invocat de inițiatori, și anume reducerea deficitului bugetar, întrucât la stabilirea deficitului public nu se iau în calcul cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune. Prin urmare, prevederile criticate încalcă art. 4, art. 16, art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. ... 172. Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și din AFIR și APIA de la 50% la 40%, precum și neacordarea majorărilor pentru proiectele cu termene depășite. Totodată, se arată că aceste prevederi nu se circumscriu scopului invocat de inițiatori, și anume reducerea deficitului bugetar, întrucât la stabilirea deficitului public nu se iau în calcul cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune. Prin urmare, prevederile criticate încalcă art. 4, art. 16, art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. ... 172. Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, referitor la
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
structural convențional, iar măsurile de prevenire a recidivei necesită o abordare conjugată și în ansamblu, a celor trei forme de capital, pe mai multe paliere: individual, interpersonal, comunitar și societal. ... b) Riscuri - Factorii de risc permit estimarea recidivei și identificarea deficitelor personale care pot fi adresate prin intervenții de reabilitare. Factorii statici sunt cei care nu pot schimbați prin intervențiile de reabilitare și sunt mai degrabă specifici trecutului/istoriei persoanei, cum ar fi istoricul infracțional, vârsta și legătura acesteia cu debutul comportamentului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]