3,978 matches
-
dus la o declarație de război american, și fabricile s-au întors la modul de producție în masă. Cu producți industriale în expansiune, precum și recrutarea pe scară largă începând cu 1942, s-a redus rata șomajului. De când a început Marea Depresiune, Statele Unite ale Americii a fost singura țară industrializata din lume, fără o formă de asigurări de șomaj sau de securitate socială. În 1935, Congresul a adoptat Legea privind securitatea socială, care pentru prima dată prevedea ajutoarele de șomaj, invaliditate și
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
de râniri. Construcția barajului Boulder, numit ulterior în mod controversat barajul Hoover după cel de-al 31-lea președinte american Herbert Hoover, a început în anul 1931 și a durat 5 ani, până în anul 1936, în timpul perioadei cunoscută că Marea depresiune economică. Construcția barajalui a fost rezultatul unui masiv efort federal și local și a costat viața a peste o sută de oameni. Având o lungime de 379 metri și o înălțime de 221 metri, barajul Hoover a fost timp de
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
echipament de protecție, nit cu nit, transportând materialele, doar mergând pe barele de oțel ale scheletului metalic al clădirii. Potrivit datelor oficiale, cinci muncitori au murit în timpul construcției. Nepoata guvernatorului Smith taie panglică la 1 mai 1931.Dar din cauza mării depresiuni, multe dintre apartamentele alocate birourilor, dar și cele locuibile nu au fost închiriate, până în anul 1950. Primele planuri de a lega printr-un pod cele două maluri a strâmtorii Golden Gate datează din anul 1871, mulți specialiști având îndoieli cu privire la
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
lac în suprafața (Sniardwy a 110 km²) și cel mai adânc (Haneza - 108 m) dintre lacurile poloneze. Numai menționând aceste cifre statistice și ne putem da seama de gruparea compactă și peisajul prin excelență lacustră al acestei regiuni. În ceea ce privește originea depresiunilor lacustre, aceasta este comună cu cea a tuturor lacurilor din câmpiile karelo-rusă și germano-poloneză, adică glaciară. Imensa calotă glaciară ce a acoperit aceste regiuni a lăsat, după retragerea și topirea ghețarilor, un relief morenic, cu multe neregularități în care s-
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
torentului care străpunge ghețarii cu mare viteză. Un exemplu tipic este canalul ce se întinde de-a lungul distanței de 35km de Ryn la Ruciane (Lacurile Ryn, Talty, Mikołajki și Bełdany). Lacurilor Śniardwy , Niegocin sau Mamry reprezintă bazine, dezvoltate în depresiuni între dealurile de morene frontale și sunt, de obicei de suprafață mare, adâncime mică, cu numeroase peninsule și insule. Din punct de vedere al reliefului nu există un loc similar în Polonia. Marile Lacuri Mazuriene prezintă o zonă unică, nu
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
prospectat culmea Hermonului la 19 iunie 1974, înainte ca Israelul să o predea forței de observatori ai ONU,o împarte în trei vârfuri de înălțime comparabilă, între ele situându-se o vale numită Al Dar. De pe vârful nord-vestic se observă Depresiunea Libanului și Munții Liban până la Marea Mediterană. De pe vârful nord-estic se poate vedea până la Katana și Damasc, de asemenea regiunile Basan (Bashan), Golan,Ghilad și Galileii. De pe varful de 2,814 m se observă toată regiunea de jur împrejur. Tzvi Ilan
Muntele Hermon () [Corola-website/Science/328622_a_329951]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz. Aria naturală cu o suprafață de 2 hectare se află în "Depresiunea Hoghizului" (în zona de interferență a Munților Perșani cu bazinul transilvan, în apropierea intrării în rezervația Pădurea Bogății), în partea nord-estică a județului Brașov și cea sud-estică a satului Hoghiz, lângă drumul național DN13 care leagă municipiul Brașov de Sighișoara
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
armatelor imperiale ruse către Transilvania. Deasemeni a deschis calea pentru reluarea ulterioară a inițiativei strategice în zona de sud a Frontului de răsărit de către austro-ungari, prin intermediul contraofensivei desfășurate de către "Armee-Gruppe Pflanzer-Baltin". Suplimentar, menținerea controlului coridorului de transport dintre Maramureș și Depresiunea Dornelor de către Austro-Ungaria a făcut posibilă consolidarea ulterioară a importanței militare și strategice a acestuia, prin construirea unei căi ferate de legătură între Borșa și Iacobeni. Dintre unitățile implicate, în ceea ce privește dinamica bătăliei și tactica acesteia soldații au jucat roluri semnificative
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
(cunoscută și sub termenul etnofolcloric și geografic de Țara Buzaielor), este o depresiune intramontană cu origine mixtă - tectonică și de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare. În zona Întorsurii Buzaului - unde se varsă în râu pâraie cu văi largi tentaculare care spre amonte sunt despărțite de dealuri ori clăbucete, depresiunea are lațimea cea mai mare. Fiind în zona de climat temperat-continental acesta adoptă particularități montane, fiind rece și cu 3-6 luni umede și cu temperaturi scăzute, anual (media termică de 0 grade Celsius și cicluri de îngheț în perioada noiembrie-aprilie
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
până în prima decadă a lui mai). Bruma începe în a doua - respectiv a treia decadă a lui septembrie și persistă până în aprilie și, este prezentă în perioadele de tranziție a sezoanelor mai ales la altitudinile mai joase. Zonarea intramontană a depresiunii este un factor favorizant pentru inversiuni termice semnificative, de unde și valorile mult scăzute de temperatură care apar în timpul iernii. După Joseni, aici este zona din România cu cele mai scăzute temperaturi. În partea de sud-vest, frecvent în sezonul cald apar
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
în sezonul cald apar procese de foehn pe pantele Ciucașului, acolo unde în sezonul rece ninge devreme și zăpada persistă până târziu. Calmul atmosferic este frecvent (în special în zonele piemontane și cu predilecție iarna), în condițiile în care concavitatea depresiunii este închisă din toate părțile. Ceața este un fenomen frecvent (25-35 zile anual, mai ales în decembrie-ianuarie și mai puțin în aprilie-mai) Cea mai mare parte a ariei este ocupată de pășuni și pajiști, pădurile găsindu-se cu predilecție spre
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
și mai puțin în aprilie-mai) Cea mai mare parte a ariei este ocupată de pășuni și pajiști, pădurile găsindu-se cu predilecție spre periferie. Principala apă curgătoare este Râul Buzău, care după ce izvorăște din Masivul Ciucaș curgând spre nord-nord-est, străbate depresiunea și după un cot strâns - "Întorsura" - își continuă curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Munții Buzăului. Accesul intradepresionar se face prin câteva trecători: la nord pasurile Barcani (Zagon) (DN13E) și Hămaș (Hagău) (DJ121A) fac legătura cu Depresiunea Târgu Secuiesc
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
nord-nord-est, străbate depresiunea și după un cot strâns - "Întorsura" - își continuă curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Munții Buzăului. Accesul intradepresionar se face prin câteva trecători: la nord pasurile Barcani (Zagon) (DN13E) și Hămaș (Hagău) (DJ121A) fac legătura cu Depresiunea Târgu Secuiesc, la vest pasurile Zizin (Dălghiu) (DJ 103A) și Predeluș (DN10) fac legătura cu Depresiunea Sfântu Gheorghe, iar la sud pasurile Tabla Buții și Boncuța fac legătura cu Muntenia. Spre est Pasul Buzău (DN10) asigură trecerea prin Carpații Orientali
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
a traversa Munții Buzăului. Accesul intradepresionar se face prin câteva trecători: la nord pasurile Barcani (Zagon) (DN13E) și Hămaș (Hagău) (DJ121A) fac legătura cu Depresiunea Târgu Secuiesc, la vest pasurile Zizin (Dălghiu) (DJ 103A) și Predeluș (DN10) fac legătura cu Depresiunea Sfântu Gheorghe, iar la sud pasurile Tabla Buții și Boncuța fac legătura cu Muntenia. Spre est Pasul Buzău (DN10) asigură trecerea prin Carpații Orientali. Spre sud nu există căi de comunicație modernizate. Principalele rute sunt cele care asigură legăturile cu
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
sud pasurile Tabla Buții și Boncuța fac legătura cu Muntenia. Spre est Pasul Buzău (DN10) asigură trecerea prin Carpații Orientali. Spre sud nu există căi de comunicație modernizate. Principalele rute sunt cele care asigură legăturile cu cele 3 compartimente ale Depresiunii Brașovului precum și cu Moldova, dintre care cele mai importante sunt Drumul Național 10 Brașov - Buzău și calea ferată secundară 403 Brașov - Întorsura Buzăului - care parcurge tunelul Teliu (cel mai lung tunel al rețelei de căi ferate din România). În trecut
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
ferată secundară 403 Brașov - Întorsura Buzăului - care parcurge tunelul Teliu (cel mai lung tunel al rețelei de căi ferate din România). În trecut a existat o cale ferată îngustă (mocăniță) între Vama Buzăului și Măneciu (județul Prahova) prin Pasul Boncuța. Depresiunea are așezări numeroase, populația - integral românească, fiind bine reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin în zonele sudice și sud-estice Cea mai importantă localitate este Întorsura
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
numeroase, populația - integral românească, fiind bine reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin în zonele sudice și sud-estice Cea mai importantă localitate este Întorsura Buzăului. Administrativ, depresiunea aparține atît județului Covasna (orașul Întorsura Buzăului, comunele Sita Buzăului și Barcani cît și județului Brașov (comuna Vama Buzăului. Economia a beneficiat de factorii favorabili reprezentați de situarea pe una dintre importantele rute transcarpatice, dar și de proximitatea cu regiunea
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
creșterea animalelor, exploatarea lemnului și prelucrarea sa industrială. Mai puțin evidențiată este agricultura (culturi de cartof și plante furajere). Ca factori defavorabili pot fi enunțați atât regimul climatic cât și ponderea mai redusă a terenurilor agricole, din totalul suprafeței. Profilul depresiunii se suprapune - în mare, pe două zone, una de terase și pajiști situată la 700-780 m formată din terenuri- valorificate agricol, și alta la 760-850 m de creste muntoase separate de zonele mai joase de areale pastorale și silvice.
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
oscila, în medie, între—4 și 4 grade, cu cele mai scăzute valori în intervalul 25 — 28 martie. În intervalul 21-25 martie vor fi ploi pe arii extinse, iar la mijlocul primei săptămâni de prognoză acestea se vor transforma, îndeosebi în depresiuni, în lapoviță și ninsoare. Izolat, cantitățile de apă vor fi mai însemnate. Ploi slabe și izolate vor fi posibile și după data de 29 martie. În Maramureș, după o medie a temperaturilor maxime de 9 — 10 grade la începutul intervalului
ANM: Ploi pe arii extinse. Prognoza pentru următoarele două săptămâni by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101297_a_102589]
-
Arealul „Căian” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea sudică a Depresiunii Ciucului (în lunca Oltului, cuprinsă între Pasul Jigodin și Pasul Tușnad). Situl dispune de șapte tipuri de habitate; astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și Pridvara) și depresiunile Cheia și Poiana Stânii. Apele de suprafață ale sitului aparțin a trei mari bazine hidrografice; astfel: bazinul hidrografic al râului Buzău: Pârâul Feței, Strâmbu, Drăgoiu, Ciclău, Șibot, Chirușca Seacă, Pârâul Laptelui, Albele; bazinul hidrografic al Teleajenului (Pârâul Berii) cu râurile
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Ciucaș este una temperat-continentală, caracterizată prin temperaturi (cu valori mai ridicate față de celelalte masive înalte ale lanțului carpatic) medii anuale cuprinse între 2 și 4° C în culmi și vârfuri și ușor crescute (4 - 6° C) în luncile văilor și depresiuni. Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) ocupă între 150 și 180 de zile din an, cantitatea medie anuală atingând 1000-1200 mm. Viteza medie anuală a vântului este de 4-5 m/s în văi și lunci, ajungând până la 7-8 m/s
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]