6,256 matches
-
să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: "...investigația noastră este prima și ea trebuie să ducă, în primul rând, la cunoașterea cât de cât adecvată a criticului prin înconjurarea descriptiv analitică a operei lui." Nu lipsesc lamentările deghizate: "Lipsiți deocamdată și de ediția completă a acestei opere, și de documentele necesare unei biografii umane și spirituale cât de cât revelatoare, au fost necesare cheltuieli de timp enorme și eforturi prisositoare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sex, de indeterminare sexuală." Natură feminină, sedentară, eroul trăiește într-un "copleșitor sentiment de rudenie cu lumea vegetală": "Feminin, pasiv, sedentar, clorotic și chiar clorofilic, atât ca organism, cât și în spirit, el dispune de un imens număr de metafore descriptive, toate stând în legătură cu câte una dintre laturile caracterologice și cele mai multe provenind din lumea plantelor." Proust realizează ceea ce marele critic german Ernst Robert Curtius a definit drept "transpunere a umanului în vegetal." Criticul român socotește fundamentală această observație căci luminează "marea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cel economic sau social. Se cunosc multe tehnici de simulare incluzând modele stocastice, sisteme dinamice, simulare discretă, jocuri etc. Totuși, toate acestea au un mod de abordare comun, al modelării matematice. Modelele de optimizare sunt prescriptive, cele de simulare sunt descriptive. Un model de simulare nu calculează ce ar trebui să se facă pentru a atinge un anumit scop particular, ci clarifică ce s-ar Întâmpla Într-o situație dată. Scopul unui model de simulare poate fi acela de prognoză, În
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
în genere. Luăm cunoștință de masa actelor religioase (intelectuale, simbolice, rituale, tehnice), de modurile cum a putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a lui Iacob I, concepută pe când era rege al Scoției, și cea a lui Jean Bodin. Teoria lui Bodin definea suveranitatea ca "puterea de a face legi și de a le aplica". Trebuie să observăm că această definiție este pur descriptivă și că mărcile suveranității identificate de Bodin erau cele exercitate de monarhia franceză. Acestea nu corespundeau întru totul cu mărcile suveranității engleze. Spre exemplu, în Anglia nu a existat niciodată o monarhie administrativă, regele fiind lipsit de armată și de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
carte a devenit astăzi o necesitate vitală în condițiile revoluției științei și tehnicii. În vederea obținerii unor rezultate bune și foarte bune este necesar ca învățământul, sub toate formele lui, să opereze schimbări în conținutul lui, eliminând ceea ce este depășit, părțile descriptive, și să se accentueze caracterul lui științific. Se impune să se introducă schimbări și în metodele de învățământ, limitându-se utilizarea metodelor expoziționale și accentuându-se folosirea metodelor active, euristice, care fac din elev un participant activ la propria lui
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
curriculum și-a asumat o structură coerentă foarte selectivă și ordonată rațional, cum este de dorit pentru un obiect de învățământ. Rigoarea științifică , relevanța culturală, actualitatea informațiilor sunt caracteristici variabile de la un manual la altul. Evitarea exceselor de date factuale, descriptive, a detaliilor și informațiilor redundante este un deziderat reclamat de toți și, în general, nerespectat. Volumul cunoștințelor este foarte mare, dar se încearcă dozarea rațională a încărcături de informații pe unitatea de instruire. Unele din exercițiile și aplicații necesită timp
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
procesele gândirii logice - analiza și sinteza - sunt încă slab dezvoltate și pentru faptul că nu le este destul de clar conținutul noțiunilor cu care se operează. Ca să facilităm fixarea cunoștințelor este necesar ca învățătorul să nu se mărginească la o prezentare descriptivă a datelor și a cifrelor, ci să prezinte și legăturile dintre fenomenele prezentate ținând cont de puterea de înțelegere a elevilor. Povestirea, o altă formă a expunerii, are caracter narativ și descriptiv. Ea trebuie să fie expresivă și să se
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
învățătorul să nu se mărginească la o prezentare descriptivă a datelor și a cifrelor, ci să prezinte și legăturile dintre fenomenele prezentate ținând cont de puterea de înțelegere a elevilor. Povestirea, o altă formă a expunerii, are caracter narativ și descriptiv. Ea trebuie să fie expresivă și să se bazeze pe un material autentic. Dacă expunerea este îmbogățită cu date biografice văzute și cunoscute de învățător în excursiile sale, atunci asimilarea cunoștințelor geografice se va face mai ușor. În general, acestea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
ci destinului americanilor"537. El reprezintă o poveste "simplă și familiară larg difuzată și îndeobște crezută"538. Lewis notează, imediat, că aceste trăsături nu fac din mit o poveste adevărată, în același sens în care este de dorit ca munca descriptivă și explicativă a istoricilor, de pildă, să consemneze "istoria adevărată", și nu alta. Pe de altă parte, observă Lewis, mitul nu constituie nici ficțiune pură. Miturile oferă oamenilor, în esență, "un sens al (propriei - adăugirea mea) importanțe și al perspectivei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
când acesta doarme. Politoloaga observă tarele clasei politice, strigă spre ea: Dați-ne statul înapoi! Dar deși articolele ce acum alcătuiesc o carte au apărut cu zece ani în urmă, realitatea nu s-a modificat. Dimpotrivă, nuanțele prinse de penelul descriptiv s-au îngroșat până la grotesc. Sărăcia este o problemă socială pe care greu o regăsești în agenda de lucru a vreunui politician, nici chiar în discursul intelectualilor nu apare, de frica acuzelor de stângism. - Țara, bazar oriental și vitrină occidentală
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atmosferă publicistică. Frazele goale și descusute, eternul eseism românesc, apos și inconsistent, au fost aruncate, sperăm definitiv (?) la coș... Atrage atenția, în primul rând, noul stil al politologiei profesate și cu remarcabil succes de presă de autorul nostru. Este obiectiv descriptiv, oferă documente de bază accesibile înțelegerii publicului american, în primul rând, dar și celui intelectual-românesc pentru care scrie. Este conceptual, rece, concis, abstract fără a fi pedant, precis și limpede, popularizator fără a fi superficial. Are ritm, volubilitate și evidentă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
greșit înțeleși. Nivelul unor astfel de discuții, la noi, este încă destul de coborât. Dar, nouă cel puțin, ne pare evident că V. T. are, uneori, ceva din luciditatea, mizantropia și realismul implacabil al politologilor moraliști de clasă. Stilul său jurnalistico-radiofonic, descriptiv informativ riscă totuși să ne deruteze. Densitatea și acuitatea unor observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și sugestiile referitoare la ideologia și psihologia materialului uman care au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi pregătite curând pentru a atrage energiile acelor români care au votat cu F.S.N. din cauza lipsei lor de entuziasm pentru partidele de opoziție ce nu le inspirau încă nimic 22. Ce putem spune în acest cadru foarte limitat și predominant descriptiv? Ne îngă duim doar o scurtă reflexie. Poate și o mică sugestie: ce bine ar fi fost dacă acești politologi români, mulți-puțini câți sunt, bine intenționați, ar fi fost, totuși, consultați și chiar transformați în consilieri politici ! Cum a sugerat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a cărui concepție integral negativă despre români Sorin Antohi o disecă atent, nu fără un rien de masochism intelectual (studiu scris de altfel de la distanță, aflat pe continentul american, unde toate perspectivele se schimbă). Descriptiv, obiectivist, foarte pozitivist în sens universitar-american, studiul său nu pare totuși să decidă în mod radical. Sigur că Cioran se încadrează în psihologia stigmatului. Dar a spune că românii sunt, se simt, se comportă ca stigmatizați explică multe, într-un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
musculară și într-o fază mai înaintată osteoporoză. Simptomatologia poate fi mult agravată de apariția unui edem, tromboză venoasă sau unei limfangite secundare. În 1997, Rutheford R.B., Baker J.D., Ernst C. și colaboratorii au introdus o nouă clasificare, mult mai descriptivă, care include pacienții asimptomatici, trei grade de claudicație și trei grade de ischemie critică pornind de la durerea de repaus până la pierderile tisulare minore sau majore. Examen obiectiv Examenul obiectiv al bolnavului cu ischemie periferică cronică pune în evidență majoritatea modificărilor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
îl folosește atât pentru nume, cât și pentru descripții 11) rigizi, atașați indivizilor, etichete lingvistice fixate de indivizi, indiferent de proprietățile pe care ei le manifestă 12; ele au "referință directă, nemediată de vreun sens sau de vreun alt conținut descriptiv"13. Chiar în situații contrafactuale/lumi posibile, numele propriu atașat se referă la aceeași ființă, deoarece schimbările ating proprietățile și comportamentul, nu și identitatea sa: "un nume propriu designează rigid referentul lui chiar și atunci când vorbim despre situații contrafactuale în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un cuvânt sau o sintagmă. Analiza lui în dicționare și gramatici se reduce la informații superficiale (mărcile pe care le primesc la plural, definiția că exprimă o substanță echivocă, deoarece este legată de un individ specific). Opoziției puritate/vs/conținut descriptiv și clasificării lui Gardiner în nume încorporate (sau notorii) și decorporate, ca și numelor proprii pure ca Vercingetorix și Popocatepetl, modele ale purității, Vaxelaire le răspunde că această puritate ascunde, de fapt, etimologii obscure. Inovațiile terminologice ca nume proprii comune
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în proza Domnișoara Christina, în momentul tratării lui ironic-intertextuale de către fetița diabolică, Simina: "Viteazul nostru Egor!" Fără a intenționa de a acorda câștig de cauză uneia sau alteia din marile paradigme (teoria sensului vid a lui Mill/Kripke sau teoria descriptivă a lui Russel/ Frege/Searle), Vaxelaire remarcă faptul că, pe plan lingvistic, niciuna nu are dreptate, deoarece niciuna nu se interesează decât de legătura cu referentul și nu propune o concepție clară a semnificatului numelui propriu. În sprijinul acestei idei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fără nume nu se concepe" - absența numelui fiind excepțională, și, în general, puternic motivată - precum și aforismul din Un drame bien parisien al lui Alphonse Allais, "un personaj fără nume nu există", caz în care absența numelui și a oricărui predicat descriptiv fac problematică existența acestor personaje. Corblin acordă atenție doar lanțurilor în care figurează numele proprii, fără a studia în detaliu modalitățile de introducere a acestor nume în lanțuri, așa cum face M. Leonard: "vom realiza o tipologie a punerilor în nume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Paul Sarte și Simone de Beauvoir. La intersecția numelor cu semnificat cu cele cu semnificant se întâlnesc creațiile lui Dickens: serii de nume interschimbabile care subliniază nulitatatea celui care îl poartă: Buffy, Cuffy, Duffy etc. Alte nume nu au valoare descriptivă, dar, prin integrarea în text și prin mijlocirea semnificantului, se încarcă de sens, așa cum este cazul numelui Quinn din romanul lui Paul Auster, prin jocul similarităților fonetice care dezvăluie esența numelui personajului, iar altele sunt suportul unui joc de cuvinte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin În curs de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Lucian Blaga distinge, în Trilogia culturii, două tipuri de metafore: plasticizante și revelatorii 228. Metaforele plasticizante se nasc în orizontul concretului, dintr-un "neajuns constituțional al spiritului omenesc"229, "incongruența fatală" între lumea concretă și noțiunile abstracte ale gândirii. Limbajul descriptiv este prea abstract pentru a putea reda concretul unui fapt. Metaforele plasticizante vin să umple această prăpastie dintre concret și abstract, comunicând indirect ceea ce limbajul abstract direct nu este în stare, compensează deficiența funciară a expresiei directe 230. Metaforele revelatorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]