4,253 matches
-
de ierarhie, efortul de invenție, de organizare și direcție fiind egal, dacă nu inferior, execuției. E greșit de asemenea să se creadă că orice fel de bogăție este un fapt sau un privilegiu: "există o bogăție-egoism și o bogăție-sacrificiu și devotament". Cea dintâi e improductivă pentru colectivitate, servind doar ca un instrument de neistovită consumație a unei clase privilegiate, care nu urmărește decât satisfacerea unui infinit număr de dorințe firești sau artificiale. Dar, "o dorință cheamă pe alta, satisfacerea anumitor aspirații
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
împotriva tradiției retorice a Portughezilor, împotriva lăudabilei intenții pe care o nutrea fiecare Portughez de a-și salva țara printr-un înflăcărat patriotism. "Ne aflăm, aici în Portugalia, în fața unor grave dificultăți care ne trezesc patriotismul și fac apel la devotamentul nostru. Fără îndoială, patriotismul ne impune fiecăruia dintre noi datorii felurite. Dar să-mi fie îngăduit un sfat: să nu ne propunem niciodată ca scop al vieții noastre sufletești salvarea patriei. Să lăsăm misiunea aceasta conducătorilor ajutați de Providență. Noi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
viitor, că aplică poate și directivele din documentele astea noi, da p-ormă stai, tăticu’, un an, doi și pă șantier, între oameni, la heirup, să te călești, să vezi ce-i aia clasă muncitoare, să te pătrundă avântu’ și devotamentu’ și p-ormă treci, dacă mai vrei, la facultate“. Am dat să-i spun că fusesem și eu câteva luni pe șantier. Dădusem la facultate și nu reușisem dintâi și câteva luni lucrasem betonist pe un șantier de blocuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
viețile care se oferă spre descifrare, cu micile mizerii ale zilelor de studiu, cu enervări din cauza toanelor uneia sau unuia, oameni de treabă în fond, dispuși la colaborare și care, mai mult decât orice altceva, se fac simțiți cu un devotament al solidarității. Suntem, în fond, solidari în această lume a Bibliotecii, respirăm același aer de atât amar de ani, ne atingem mâinile de aceleași prăfuite colecții de ziare sau vechi tomuri, lăsăm și eu, și ei, la intrarea în Bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
astea acolo credeam că e. Pentru... Căci cinemaul e o știință mare. Că de-aia se dă și la arhiva de la cinemacotecă. — Momoluț, o întrerupse popa. Profesoru’ e cu talentu’, nu cu bani. E cu sacrificiu. Cu obolul pă altarul devotamentului. De-l întorci pă dos, umpli cartieru’ cu el de ideale și himeruri. Sar idealele din el ca puricii la stână. Sau de pe javrele astea comunitare. Apropo, știi că ieri, când să mă dau jos din mașină, chiar la poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să fi fost uitată. Cel puțin, aparent. Se va aduce, poate, ca argument ora relativ matinală la care se va face comunicarea, dar lucrătorii acestei instituții, au dat deja, în toată lunga ei istorie, suficiente dovezi de abnegație personală, de devotament față de cauza publică și de cel mai înalt patriotism, ca să nu fie acum exilați la condiția umilitoare de informatori de mâna a doua. Avem credința că, până la ora prevăzută pentru anunțata comunicare, încă mai este posibil să se ajungă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
i le fure lui Harry. Contrastul era prea crud, prea copleșitor ca să nu te simți impresionat de diferențele dintre cei doi. Și totuși Harry îi iubise pe amândoi, îl susținuse pe fiecare în parte cu aceeași patimă neajutorată, cu același devotament neșovăielnic. Cum era posibil așa ceva? m-am întrebat. Cum putea cineva să se înșele atât de profund în privința unui om și, în același timp, să pătrundă atât de corect adevăratul caracter al altuia? Rufus avea doar douăzeci și șase sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
afirmă că e bine pentru sănătatea fizică și mentală. Îmi tolera toanele și hachițele, îmi suporta melancoliile negre, rămânea calmă în timp ce tunam și fulgeram împotriva G.O.P.-ului, a C.I.A.-ului și a lui Rudolph Giuliani. Mă distra cu devotamentul ei nebunesc față de Mets. Mă uimea cu cunoștințele enciclopedice despre filmele vechi de la Hollywood și cu talentul de a identifica fiecare actoraș uitat care apărea trecător pe ecran („Uite, Nathan, uite-l pe Franklin Pangborn... uite-o pe Una Merkel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pentru ea nu exista un rău mai mare, decât să nu poată munci. În două trei luni, de șomaj, tratament medical sau lăsată fără treabă, ar fi murit în cele mai groaznice chinuri. Frumusețea ei consta în muncă, curățenie și devotament. Străinii puteau ușor să o confunde cu soția patronului; o bună gospodină demnă de admirat. Realitatea însă i-ar fi dezamăgit. Între ea și patron existau cu totul alte relații. În primul rând, Mura nu mai avea nici un alt nume
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu se odihnea nici în zilele de sărbătoare, nu dorea nimic și nu cerea nimic de la nimeni. Nici de bani nu avea nevoie, deoarece nu știa ce să facă cu ei. Dacă cineva îi dădea bani, ca o recompensă pentru devotamentul și hărnicia ei, cu care să-și cumpere ceva pentru a-și satisface anumite plăceri personale, imediat îi dădea stăpânului. Așa că, cine se frigea odată, a doua oară o lăsa baltă. În anumite momente, Bidaru o invidia pentru naivitatea și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
flacăra slabă și pâlpâitoare a unei lumânări de ceară, ce ardea pe o măsuță foarte scundă, răspândind în jur numai fâșii tremurânde de lumină, cu nuanțe întunecate, chiar acum, în secolul în care energia electrică stă fără încetare și cu devotament în slujba omului. Însă, mai cu seamă, uimirea a încolțit în mine, fiindcă, în mijlocul acelei odăii, stătea un bărbat care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
iar singura mea calitate, pe atunci, era doar persistenta mea energie, cu care mă simțeam în stare să cotropesc totul în cale. Iar asta, de altfel, am și făcut, și am făcut-o bine, căci toată munca stăruitoare și tot devotamentul meu, pe care le dovedisem frumos, începuseră curând să se așeze în albia minunatelor lor rezultate, care m-au umplut de o mare nădejde și m-au îndârjit și mai puternic în râvna mea. Fiecare dintre noi trebuie să aibă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de găină și de chiotul mașinii. Trăiască Patria Noastră! Trecusem, de nenumărate ori, pe lângă această catedrală pentru mântuirea sufletelor aproape de sfârșit, ale celor care, decenii la rând, au slujit țara, pe noi toți ne-au slujit, cu pricepere, încredere și devotament. O slujiseră, ne-au slujit, dar, iată, că, ajunși în piscul propriei existențe, aceasta i-a aruncat, cât colo, la lada de gunoi a istoriei, iar ei, pentru a-și mai face un bob de curaj, în fiecare dimineață, trec
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
soluție. La urma urmelor, sunt membru al unui Cabinet și trebuie să mă supun hotărârilor majorității și ordinelor președintelui. Există o limită peste care nu pot și nici nu vreau să trec. Când am depus jurământul pentru funcție, am jurat devotament și ascultare și asta mă leagă. — În definitiv. Ce puteți face pentru noi? Zâmbi, amuzat. — Drept la țintă. Nu despre asta e vorba? Mai puține vorbe goale și mai multe fapte. Bine... În primul rând, voi da dispoziție ca departamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
inima Începe să-i bată cu putere, copleșit din nou de spaima unor pedepse posibile, dar deloc previzibile. — Doctore Forester, bîigui Johns, nu eu i-am dat voie. Nu te mai scuza, Johns. Știu, ești foarte devotat și eu apreciez devotamentul. Și doctorul Forester Își scoase Încetișor de pe lungile și frumoasele-i degete mănușile pe care le purtase În mașină. — Îmi amintesc ce frumos te-ai purtat după sinuciderea lui Conway, urmă el. Nu uit niciodată devotamentul unui prieten. I-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
devotat și eu apreciez devotamentul. Și doctorul Forester Își scoase Încetișor de pe lungile și frumoasele-i degete mănușile pe care le purtase În mașină. — Îmi amintesc ce frumos te-ai purtat după sinuciderea lui Conway, urmă el. Nu uit niciodată devotamentul unui prieten. I-ai povestit lui Digby despre sinuciderea lui Conway? — Nu i-am spus nimic, se apără Johns. Ar trebui să știe, Johns! E un caz pilduitor pentru el. Și Conway suferea de amnezie. Viața devenise pentru el atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
le făcuse. Un studiu mai mult sau mai puțin exhaustiv al umanității va trebui neapărat să țină seama de acest tip de fenomene. Asemenea ființe umane, istoric vorbind, au existat. Ființe umane care trudeau toată viața, din greu, doar din devotament și iubire; care efectiv Își dăruiau celorlalți viața, dintr-un spirit de devotament și iubire; dar care nu aveau deloc impresia că se sacrifică; și care, În fapt, nu concepeau alt fel de a trăi decât dăruindu-și altora viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
trebui neapărat să țină seama de acest tip de fenomene. Asemenea ființe umane, istoric vorbind, au existat. Ființe umane care trudeau toată viața, din greu, doar din devotament și iubire; care efectiv Își dăruiau celorlalți viața, dintr-un spirit de devotament și iubire; dar care nu aveau deloc impresia că se sacrifică; și care, În fapt, nu concepeau alt fel de a trăi decât dăruindu-și altora viața, dintr-un spirit de devotament și iubire. În practică, aceste ființe umane erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Își dăruiau celorlalți viața, dintr-un spirit de devotament și iubire; dar care nu aveau deloc impresia că se sacrifică; și care, În fapt, nu concepeau alt fel de a trăi decât dăruindu-și altora viața, dintr-un spirit de devotament și iubire. În practică, aceste ființe umane erau În general femei. Michel rămase În salon circa un sfert de oră, ținând mâna bunicii Într-a sa; apoi, un medic veni să-i spună că trebuie să plece. Se putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fetelor, ființe mai blânde. Această primă intuiție asupra lumii i-a fost Întărită de emisiunea Viața animalelor, pe care-o privea la televizor În fiecare miercuri seară. În mijlocul mizeriei sordide, al permanentului carnagiu care este natura animală, singura urmă de devotament și de altruism era reprezentată de dragostea maternă, sau de un instinct de ocrotire, În fine, de ceva care pe nesimțite și treptat ducea la dragostea maternă. Femela de calmar, o vietate patetică de douăzeci de centimetri lungime, Îl ataca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
picioare nu reușeau să știrbească cu nimic demnitatea veșnică a mîndrei morți, nici măcar atunci cînd poposea În preajma celui mai amărît individ de pe stradă. Așadar, refuzau să-l părăsească, pentru că În clipa de față trăiau un ciudat sentiment de dragoste și devotament față de el; și pentru că moartea cea mîndră se afla acolo și le vorbise cu demnitate și-i făcuse să se vadă În toată goliciunea lor, și pentru că ridicaseră turnuri Înalte Împotriva mîndrei morți și se ascunseseră de ea În tunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
putință de învățătură copilului, pe care atâtea dovezi împrejur, îl fac să fie văzut fără recunoștință. Tatăl, îndoit sub povara multor sarcini rău plătite, mama, care veghează la căpătâiele odraslelor pentru a le scăpa ca prin minune viața, prin nesfârșitul devotament. Ori medicul, care știe că poate muri de boala pe care o caută în coliba unui sărac, datorie împlinită uneori cu sfințenia celor mai adevărate pilde din mucenicie. Ca să nu ne ridicăm până la descoperitorul, care știe că va cădea în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fiindcă sunt înguști la minte. Cincizeci de ani de autodistrugere a României, exterminări de oameni valoroși, buni creștini și buni români, au creat un vid care cere timp până la revenirea omului de altădată. Pentru aceasta ne trebuie muncă, credință și devotament, dăruire. Totul se realizează prin tine însuți, prin propriile puteri. Nimeni din afară nu-ți va da. Străinul caută foloase. Mai este nevoie și de răbdare, adică să aștepți împrejurările favorabile și să-ți consolidezi fortele proprii. Până atunci, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și dragostea, balsam divin. Cei care au ținut în mâini gârbaciul osândei și al crimei vor recunoaște vreodată cât rău au făcut românului și României prin prigonirea Mișcării Legionare? Veșnic sunt osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și dreptul la apărare împotriva atâtor acuze, acuze care întrec puterea oricărui pământean pentru a le săvârși. Dar legionarii au rămas stâncă de piatră, de neclintit, cu ochii la cer, scrutând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și nu mai repetați ororile și crimele din trecut, căci totul se va nărui iarăși și veți îngropa viitorul neamului și al copiilor noștri sub dărâmături de foc și blestem, și nu veți putea stinge niciodată dragostea noastră de neam, devotamentul, fulgerul credinței noastre în slujba lui Hristos și a aproapelui. Nu poți fi bun român fără fapte creștine. Viitorul ne va construi altă realitate, cu alte veșminte decât cele de azi, pe măsura nevoilor neamului nostru și a aspirațiilor sale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]