4,111 matches
-
sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui Eminescu. "internaționalismul" socialiștilor de altădată, ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui Eminescu. "internaționalismul" socialiștilor de altădată, ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași organizări sociale, în numele acelorași interese ale acelorași
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
câte 30-40 de minute, cea dintâi, cam pe la 6 ore dimineața, de la orele 8-10 dimineața plimbare, dacă e posibil desculț, În legătură cu gimnastica Încontinuu după sistemul Schreber. Aceasta are loc, când e cu putință, prin părți păduroase, pătrunse de razele solare, dezbrăcat până la pantaloni și cămașă, de la 1011, sau de la 9-11 citesc cu fereastra deschisă, sau, desenez sub cerul liber, de la 11 12 a.m. baie de șezut cu fricțiuni, de la orele 12-13 prânzul, de la 13-14 mă culc sau mă odihnesc În grădină
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și ursoaice), împăratul Goimu- lui(goi: golași, dezbrăcați + im: pămînt) lîngă Ghilgal, 12,24 împăratul din Tirța (tîrță: mic, fără importanță, tîrșă: obstacol, piedică)...13,1 ...și țara care-ți mai ră-mîne de supus este foarte mare. 13,2 Iată țara care mai rămîne; toate ținuturile filistenilor... ținut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
intrat la apă. M-am ridicat și am ieșit la țărm, iar „vasul” naufragiat s-a oprit sub un gard prin care treceau apele furioase și tulburi ale Buzăelului. S-au speriat și tanti Mărioara și unchiul Dumitru, m-au dezbrăcat de hainele ude, m-au spălat, m-au schimbat și au făcut haz de mine, dar m-au prevenit serios să nu mai fac așa ceva. Mai spre vară, pe la amiaza zilei m-am urcat pe acoperișul bisericii care era alături de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
noastră se află linia de apărare a românilor. în realitate, românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?ă Cei din stânga noastră (unguriiă priveau către noi dar erau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Un moment esențial al învierii Îl constituie capacitatea neofitului de a-și vedea propriul schelet. Acest lucru este posibil în urma unui efort susținut de asceză fizică și contemplare mentală. în opinia lui Eliade, prin puterea sacră, șamanul poate să-și „dezbrace” corpul de carne și sânge, Îl poate purifica, rămânând doar la nivelul durabilității scheletului. Acesta devine pur și strălucitor. atunci el trebuie să cunoască și să numească toate părțile corpului și toate oasele după numele lor. Faptul nu este consemnat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lampă ori jos, în focar, după ce-l ridică de pe stativul în care stă gazul sau uleiul lampant. De ce ar fi vorba, în sonetul ce-o privește pe ea, de lumânare? Un editor explică chiar astfel: „înăuntru, visătoarea, începând să se dezbrace, suflă în lumina lumânării și o stinge. Afară, ochii iubitorului în întuneric, sub stelele care pâlpâie prin ramurile arborilor, sub luna care scânteiază trist, în ferestrele întunecate, tristețea fiind a sufletului osândit să fie singur.” Nu știu cât de convins este dl.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lunii nu mai străbate geamul, nu se mai îngemănează cu lumina interioară. Este vorba, material vorbind, de o lampă - una destul de arătoasă chiar - iar spiritual nu putem vorbi în nici un caz de bărbatul care privește pe furiș, de pe cerdac, femeia dezbrăcându-se, etc.: este o scenă casnică, așa cum sugerează și înscrisul Veronicăi Micle. Această confuzie între lampă și lumânare observ că se face mai ales începând de pe la mijlocul secolului al XX-lea (Perpessicius, 1956) - și nu pot să trec cu vederea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ori, dovezile de creație ale lui Eminescu scot din discuție diagnosticul. Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Al. Șuțu după moartea lui Mihai Eminescu. Nisip în ochi deschiși Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de acolo vor împărtăși mulți însetați de trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, care așteaptă să-și liniștească sufletul. Părintele Nil era încălzit de pe drum, iar în cameră era multă nădușeală și lipsă de aer, lucru pentru care și-a dezbrăcat sutana. Rămânea într-o cămașă de câlți de cânepă din care țăranul își face saci pentru cereale. Pe spate, cămașa avea aplicată o cruce, dintrun material negru și în picioare avea sandale. În această ținută simplă și asupra cu crucea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
închisoarea Pitești, ajunge la așa zisa cameră 4 spital (24.02.1950), atelierul de tortură și schingiuiri pentru studenții români. Aici, după ce a fost supus la o anchetă cruntă și nereușind să-i smulgă cele dorite de torționari, a fost dezbrăcat, complet gol, apoi a fost legat cu mâinile la spate și înălțat pe un par până la tavan, după care a început lovirea cu ciomege și răngi, bucățică cu bucățică. Tortura a început la ora 19 și a durat până la ora
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
capul nostru cum eram Îmbrăcați... Eram sub orice critică... Am reușit să obțin când am venit acolo un costum din ăsta vărgat ceva mai ca lumea și un alt milițian m-a văzut cu el, acolo pe Zarcă, m-a dezbrăcat și mi-a dat unu’ din ăsta de doc... un crac era rupt până sus și celălalt crac era numa’ până la jumătatea pulpei piciorului. Și cu ăsta am stat acolo... vreo trei ani de zile. Cum era mâncarea? Mâncarea era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căpitanul Dumitrescu... Mi-aduc aminte și de el. Și a Început din nou teroarea. La câteva zile după asta, au zis că ne duc la așa-zisa baie. În ce consta baia? Ne ducea jos, În două minute să te dezbraci... ne băga sub niște dușuri și, În bătaie de joc, dădea drumul, când la apă rece, când la apă fierbinte. Și În aia consta baia. „Gata! Îmbrăcarea!” Și se făceau serii de câte cinci inși pentru această baie. Dom’le
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cătușele la mâini, m-au băgat Într-un GAS și m-au coborât la Securitate. Eu știam drumul către Securitate... Ăsta a fost Începutul. La Securitate ce s-a Întâmplat? La Securitate am fost inventariat, amprentat, fotografiat, cântărit, măsurat... te dezbrăcau la pielea goală, bineînțeles, și Îți luau toate caracteristicile: nas, gură, ochi, culoare păr, și apoi m-au depus la celulă fără nici o explicație. A doua zi după arestare era 7 noiembrie și urma 8 noiembrie 1956. Erau zile de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta? Era sfârșitul lui noiembrie cred... Și În loc să fiu Împușcat m-am trezit Într-o celulă curată, cu calorifer Îngropat În perete și cu plasă ca să nu poți umbla la geam... Astea erau metodele lor. Dar era cald, puteam să dezbrac paltonul și să stau lejer... Aveam o saltea la care trebuia să lucrez ca să se lase mai jos, că fuseseră puse paie proaspete... Peste saltea era și un cearșaf și o pernă și o pătură... Deci, iată că aveam niște
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
betoane, pe ciment... Prin ’tâtea locuri era numai ciment... În Aiud, când ne-o băgat Într-un arest... era numa’ beton, nici un geam, numai gratiile, nu foc, nu nimic, și era un ger... Noi slabi, amărâți, nu haine, nu nimic... Dezbrăcați așa... Cum era mâncarea? La Aiud, când venea mâncarea, aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și atât era de mare porția
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o haină subțire, zeghea, plus așa-zisul palton, care era tot o pânză de asta de pușcăriaș, de bătea vântul... și te bătea cu totul. M-am dezbrăcat de una și a trebuit să stau cu cealaltă, că bătea vântul. Și am uscat Întâi cămașa, și pe urmă zeghea și boneta. Dar să stai opt ore În frigul ăla... Că am căzut la prima oră... Trebuia să tai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plecat... Când, după un kilometru, ce mi-o venit, să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
este amintirea cea mai puternică pe care o aveți din perioada petrecută la Pitești? Eram În camera 4-spital, pe la sfârșitul lui februarie 1950, când l-au omorât În bătaie pe Cornel Niță. L-au luat echipa de bătăuși, l-au dezbrăcat la pielea goală și l-au bătut la tălpi cu bețele și pe urmă pe tot corpul. Mai țineți minte cine era În echipa aceea? Nu mai știu. Ș-apăi i-au dat cu pumnii În abdomen, În zona rinichilor și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]