11,536 matches
-
Realitatea a demonstrat că obiectivele formulate nu pot fi atinse simultan în totalitatea lor, dar chiar și că există mari conflicte de interese. 3.2. Învățăminte pentru România Problemele privatizării și ale reformei se aseamănă în majoritatea țărilor mai puțin dezvoltate economic și în tranziție la economia concurențială, dar prioritățile și modalitățile de implementare diferă în funcție de țară, de nivelul dezvoltării și de situația economică și culturală. Între țările mai puțin dezvoltate economic și țările în tranziție din Europa Centrală și de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și ale reformei se aseamănă în majoritatea țărilor mai puțin dezvoltate economic și în tranziție la economia concurențială, dar prioritățile și modalitățile de implementare diferă în funcție de țară, de nivelul dezvoltării și de situația economică și culturală. Între țările mai puțin dezvoltate economic și țările în tranziție din Europa Centrală și de Est au existat diferențe fundamentale care trebuiau luate în considerare în conceperea și fundamentarea programelor de privatizare. O diferență vizibilă se referă la contribuția sectorului public la crearea produsului național
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
din Europa Centrală și de Est au existat diferențe fundamentale care trebuiau luate în considerare în conceperea și fundamentarea programelor de privatizare. O diferență vizibilă se referă la contribuția sectorului public la crearea produsului național brut: în țările mai puțin dezvoltate economic reprezintă 20-40% (față de 5-15% în țările industrializate), în timp ce în economiile europene centralizate ajungea până la 97% (fosta Cehoslovacie). Privatizarea nu este însă doar o chestiune de volum. În țările mai puțin dezvoltate economic, din afara sistemului socialist, privatizarea înseamnă redefinirea rolului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
crearea produsului național brut: în țările mai puțin dezvoltate economic reprezintă 20-40% (față de 5-15% în țările industrializate), în timp ce în economiile europene centralizate ajungea până la 97% (fosta Cehoslovacie). Privatizarea nu este însă doar o chestiune de volum. În țările mai puțin dezvoltate economic, din afara sistemului socialist, privatizarea înseamnă redefinirea rolului statului și sectorului privat, pentru că o mare parte din activitățile economice sunt deja privatizate și există structuri, mecanisme și instituții ale economiei concurențiale, precum reglementări referitoare la proprietate și legi în domeniul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
managementul întreprinderii și nici de o experiență practică în domeniu. Noua situație economico-socială specifică perioadei de tranziției, caracterizată, printre altele, de asumarea anumitor riscuri (de capital, de exemplu) provoacă fostelor state socialiste probleme mult mai mari decât țărilor mai puțin dezvoltate economic: inițiativele economice pe proprie răspundere au fost și sunt încă necunoscute, astfel că este greu să se găsească suficienți investitori locali performanți; este greu ca oamenii să înțeleagă că locul lor de muncă nu este oferit și asigurat de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unor instituții financiare sau asigurarea unor condiții-cadru referitoare la garantarea dreptului de proprietate, legislația fiscală, protecția socială a șomerilor etc. Până la debutul tranziției, asemenea structuri și instituții au fost aproape inexistente în economiile de comandă, în timp ce în țările mai puțin dezvoltate economic au fost puse cel puțin bazele unei evoluții viitoare. Având în vedere situația specifică fostelor state socialiste din Europa s-a pus problema succesiunii etapelor de transformare, în sensul ca, în primul rând, să se înfăptuiască măsurile de privatizare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
înlănțuirea pe verticală a economiilor țărilor aflate în tranziție (întreprinderile au adesea un singur furnizor sau un singur beneficiar) face ca prăbușirea unei întreprinderi să atragă după sine prăbușirea întregii rețele. Putem spune, în consecință, că între țările mai puțin dezvoltate și țările în tranziție spre economia concurențială și democrație pot exista asemănări și, ca atare, puncte de plecare comune în elaborarea unor strategii reușite de privatizare; în afară de aceasta, în toate țările sunt valabile aceleași premise pentru dezvoltarea unui sector privat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
riscul din partea statului să fie eliminat total. Experiența demonstrează că privatizarea prin această metodă funcționează numai în măsura în care întreprinderea este rentabilă sau se poate spera la oarecare profit; totodată, trebuie să existe piețe de capital suficient de mari și de bine dezvoltate care să pună la dispoziție mijloacele financiare și valutare corespunzătoare. Avantajul metodei este că împiedică concentrarea acțiunilor la un proprietar sau grup de proprietari. Problema rezidă din procedura relativ complexă a emisiunii de acțiuni, care necesită mult timp și generează
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
proprietar sau grup de proprietari. Problema rezidă din procedura relativ complexă a emisiunii de acțiuni, care necesită mult timp și generează costuri de tranzacție foarte mari, precum și din insuficienta dezvoltare a piețelor de capital, mai ales în țările mai puțin dezvoltate și în tranziție. Vânzarea de acțiuni către investitori particulari: înseamnă transferul acțiunilor către un anumit investitor, prin diferite tipuri de licitație sau prin negocieri cu investitorii selectați; în țările mici, în special, unde piața de capital nu este dezvoltată suficient
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sau managementului. În plus, poate fi eliminată neîncrederea care există adesea în rândul personalului față de echipa managerială și se poate asigura și participarea populației locale. Există însă pericolul ca atât în fostele state socialiste, cât și în țările mai puțin dezvoltate economic să nu se ajungă la înlocuirea dorită sau așteptată a vechilor elite sociale și politice. Factorii puterii birocratice din vechiul sistem sunt adesea identici cu deținătorii puterii economice din noul sistem, ceea ce nu poate beneficia de o acceptare din partea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
controlul ineficient al micilor acționari, putând astfel să-și promoveze propriile interese. Structuri de control mai eficiente nu se formează nici prin depunerea acțiunilor în fonduri de investiți, care administrează apoi majoritatea certificatelor, pentru că aceste instituții, chiar și în economiile dezvoltate, au rareori un rol important în managementul întreprinderilor aflate în portofoliul lor. Prin vânzarea rapidă a titlurilor de proprietate primite se reduce dispersarea proprietății, dar oferta mare de titluri de proprietate duce la cursuri mici și, în consecință, la venituri
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
un singur fel, suntem de părere că se impune o nuanțare între economia de piață, economia cu piață concurențială și economia cu piață concurențială funcțională și performantă. Piața există, în ultimă instanță, în orice economie, mai mult sau mai puțin dezvoltată, mai mult sau mai puțin gestionată conștient și exploatată. Economia devine însă de piață când aceasta din urmă reprezintă elementul său central, când toate sau marea majoritate a activităților economice sunt condiționate de existența și funcționarea acesteia. Piața devine instituția
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fiecare țară, se prezintă ca un sistem social mixt, în care se îmbină în proporții diferite elemente ale sistemului cu piață liberă cu intervenția statului în economie. Chiar economiști de prestigiu, începând cu Paul Samuelson, apreciază că economiile majorității statelor dezvoltate au la bază sistemul de economie mixtă. Sintagma „economie mixtă” desemna, inițial, acele situații în care se asociau colectivitățile publice și producătorii privați pentru realizarea unor cooperări între stat și interesele private. În sens modern, economia mixtă sintetizează sistemul social
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și cum democrațiile pot coopera cu non-democrațiile. Constructivismul pune accentul pe idei și comportament cultural, pe jocul dintre factorii materiali și spirituali, pe relațiile dintre sistemul internațional și actori. Conceptul de comunitate de securitate este noțiunea cheie a teoriei integrării dezvoltată de Karl Deutsch, în 1957. În studiul său, intitulat Political Community and the North Atlantic Area, el definește o comunitate de securitate ca un grup integrat de persoane, mai precis ca un grup în cadrul căruia există un simț de comunitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
noutate introdusă pentru prima dată în Tratatul de la Lisabona în materie de securitate și apărare, este un proces de dezvoltare de capacități militare, al cărei scop declarat este de a relansa prioritar procesul de integrare militară a statelor membre mai dezvoltate din punct de vedere economic în cadrul Uniunii Europene 141. Deși chestiunea în speță ridică multe interpretări și întrebări privind modul său de utilizare, mai ales cele legate de existența unor similitudini cu conceptul de "cooperare consolidată", unele precizări sunt făcute
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
structurată permanentă în cadrul Uniunii". Practic, prin acest concept se face referință la posibilitatea de a crea o Europă cu două viteze în domeniul apărării. Pe de o parte, în prima linie, este vorba despre o regrupare a țărilor cele mai dezvoltate într-un proiect militar operațional și capacitar, state membre care îndeplinesc criterii înalte de performanță și au stabilite angajamente obligatorii prin anumite înțelegeri între ele în acest domeniu. Pe de altă parte, în eșalonul doi, sunt țările care doresc să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
găsește a fi cel mai bun"2, pentru îndeplinirea misiunii. De regulă, războaiele civile și genocidele s-au încadrat în termenii militarismului (constituirea de miliții armate, grupări armate, mercenari, copii-soldați, atacuri sinucigașe etc.), mai ales în anumite țări mai puțin dezvoltate, și care au practicat diferite forme de naționalism. În schimb, țările democratice și dezvoltate s-au îndepărtat de militarism, vorbindu-se în prezent de societăți post-militare. În aceste societăți, mai ales cele de tip occidental, istoria naționalistă este în regres
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și genocidele s-au încadrat în termenii militarismului (constituirea de miliții armate, grupări armate, mercenari, copii-soldați, atacuri sinucigașe etc.), mai ales în anumite țări mai puțin dezvoltate, și care au practicat diferite forme de naționalism. În schimb, țările democratice și dezvoltate s-au îndepărtat de militarism, vorbindu-se în prezent de societăți post-militare. În aceste societăți, mai ales cele de tip occidental, istoria naționalistă este în regres, și amintirile despre conflictele trecute, cum ar fi Primul Război Mondial, au devenit fără
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fiind considerat ca scop al politicii externe. Pe acest fond, se abordează și grupul de interese, fiind considerat ca o "grupare de indivizi, care, pe baza a unuia sau a mai multor preocupări reciproce, își promovează propriile obiective. În societățile dezvoltate, tipul cel mai predominant de interes de grup este cel bazat pe înrudire, genealogie, vecinătate, religie. Atunci când un grup de interese încearcă să influențeze guvernarea, el devine un grup de presiune"7. Riscurile și amenințările la adresa unui stat se referă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Crearea acestei celule civilo-militare reprezintă un proces care duce la exploatarea întregii game de instrumente civile și militare ale U.E., dispuse pentru a face față crizelor internaționale. În cadrul acestei structuri s-a dezvoltat conceptul de planificare globală în managementul crizelor, dezvoltat succesiv de către președințiile britanică, austriacă și finlandeză. Acest concept este o inițiativă importantă, deoarece a fost creat pentru a ameliora coerența în managementul crizelor civile și militare. Conceptul asociază instituțiile europene și statele membre și se referă la ansamblul ciclului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în relațiile internaționale. "Propoziția potrivit căreia natura politicii internaționale este modelată de relațiile de putere"34 este deseori considerată ca o caracteristică a realismului. Dar Wendt arată că această caracteristică nu este specifică numai realismului, ci și neorealismului. Teoria neorealismului dezvoltată de Waltz (1979) a dominat discuțiile din teoria relațiilor internaționale din ultimul sfert al secolului al XX-lea, așa cum versiunea teoriei realismului a lui Morgenthau (1948) a dominat discuțiile în perioada 1950-1975. În această teorie este interesant de văzut rolul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
luptă deficitare sau să se apeleze la importuri. Concepția pregătirii sistemului național de apărare viza trei domenii esențiale: pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare. In cadrul acestui proces, pregătirea armatei era orientată pentru a asigura interoperabilitatea cu armatele statelor dezvoltate, în special cu structurile militare similare aparținând N.A.T.O. și fostei U.E.O., odată cu accentuarea profesionalizării armatei. Modernitatea și viabilitatea doctrinei militare românești se reflecta și în abordarea într-o nouă viziune a concepției de întrebuințare a forțelor armate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fără mine, și anume acela de a ajuta societatea civilă să monitorizeze activitatea guvernelor. Aceasta e o funcție esențială a societății civile într-un regim democratic, dar este greu de obținut sprijinul altor filantropi, mai ales în țările mai puțin dezvoltate. Mi-am dat seama de acest lucru în Africa de Sud, unde partidul de la conducere are majoritate absolută; cu toate acestea, condițiile necesare unei societăți deschise sunt menținute de un sistem judecătoresc independent și de o societate civilă care este dispusă să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în curs de dezvoltare deja începuseră să-și formeze propria asociație când reprezentanții a 21 de țări s-au întâlnit în Cancun, în septembrie 2003, penrtu a-și apăra interesele legate de negocierile Organizației Mondiale a Comerțului. Conflictul dintre lumea dezvoltată și cea în curs de dezvoltare a scos Runda Doha din discuțiile legate de comerț. Cu un alt președinte, Statele Unite ar putea demonstra schimbarea de atitudine prin încurajarea formării unei comunități a democrațiilor în curs de dezvoltare, din care Statele Unite
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
-și mai are rostul. O comunitate de democrații în curs de dezvoltare aliată cu Statele Unite și Europa ar constitui, atunci, o majoritate în cadrul Națiunilor Unite, dar nu ele ar fi neapărat de acord în orice privință. în momentul actual, țările dezvoltate le tratează cu superioritate pe cele în curs de dezvoltare. De exemplu, șefii de stat din Grupul celor Opt îG-8) îi invită pe cei din „Lumea a Treia” să participe la unele reuniuni. Ar fi preferabil ca președinții statelor în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]