5,717 matches
-
altceva: vietățile acvatice, ca și râmele și melcii de pământ umed, îi făceau greață (ajungea să pronunți cuvântul „râmă“, ca să facă o adevărată criză, să vomeze). Tata mă lua uneori cu el în oraș, la o bodegă renumită de pe Strada Domnească, unde se serveau la tejghea sau la masă gustări alese, trufandale, icre negre, nisetru la grătar și un fel de cârnăciori roșii în sos picant. Și melci am mâncat la Galați, sub formă de ciorbă cu multă ceapă, la o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stau alături construcții vechi și noi, Strada Mare sau Lăpușneanu, Cuza Vodă și Anastasie Panu, Costache Negri, Lascăr Catargiu și Sărărie, dar și altele apar ca într-un mozaic policrom și pitoresc. Palatul administrativ (azi al Culturii) pe vechile curți domnești, Muzeul Unirii, hotelul Traian (proiectat de însuși Eiffel), Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară, Liceul Național, Liceul Internat, Palatul Roznovanu, Teatrul Național, Casa Dosoftei, bisericile Bărboi, Frumoasa, Armenească, Talpalari, Banu, Toma Cozma, Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Apostol Andrei și încă multe altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
himeric, labirintic. Drumurile se încrucișează indecis și eu însumi sunt îndoielnic, oscilant. Evanescența din această zonă de mijloc, unde-și dau întâlnire viața și reveria, cere mai multă lumină sau poate e mai bine să rămână așa? Explorarea catacombelor, beciurilor domnești, galeriilor subterane (câte au mai supraviețuit din vechiul oraș) ne-ar cere firul Ariadnei pentru a nimeri drumul de întoarcere. "Cu un fir într-o mână și în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să crească în voie, într-o vreme în care portul ei era apanajul celor de starea întâi, de la agă și spătar în sus? „În ziua când cineva îmbrăca caftan de boier mare, era trimis acasă cu alai, călare pe cal domnesc. Acolo îl aștepta berber bașa al curței, care-l rădea, însemnând cu briciul pe unde să lase să-i crească barba“ (I. Ghica, Introducțiune). În 1831, când Obșteasca Adunare a Moldovei urma să dezbată Regulamentul Organic, iar un tânăr ofițer
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un roi de femei tinere și elegante, ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al lui Raffet lipsește imaginea balului, omisiune remediată câțiva ani mai târziu prin gravurile lui Charles Doussault, Recepție la Curtea domnească din București și Recepție la Curtea domnească din Iași (1843). În extrema dreaptă a celei dintâi, ne rețin atenția un bătrân în strai răsăritean, instalat comod într un fotoliu, și două femei tinere, cu rochii și coafuri moderne. Spre marginea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al lui Raffet lipsește imaginea balului, omisiune remediată câțiva ani mai târziu prin gravurile lui Charles Doussault, Recepție la Curtea domnească din București și Recepție la Curtea domnească din Iași (1843). În extrema dreaptă a celei dintâi, ne rețin atenția un bătrân în strai răsăritean, instalat comod într un fotoliu, și două femei tinere, cu rochii și coafuri moderne. Spre marginea opusă a desenului, un grup de trei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din urmă în alaiul înscăunării rămâne totuși neîndoielnică: una din primele griji ale proaspătului domn va fi tocmai ținuta de paradă a demnitarilor, supusă de el unei minuțioase reglementări. „Câți din boierii acestui rang țin portul cel vechi - sună ofisul domnesc din 7 sept. 1834 - vor purta la zile de paradă gugiumanuri de samur cu fundul roșu, ferigele sau contoșuri iarna; neavând însă asemenea podoabe, vor putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
greșit să credem că asemenea gâlcevi se iveau doar în bisericile de mahala. A rămas de pomină reacția violentă a Mariței Bibescu atunci când, în timpul unei recepții la curte, soția unui consul s-a așezat din greșeală pe canapeaua rezervată perechii domnești; incidentul a căpătat o nedorită culoare politică, neputând fi aplanat decât prin concesii reciproce. Gheorghe Bibescu însuși practica, în răspăr cu vremea, un protocol distant și plin de discriminări: „1845 ghenar 1, țirimonia curții cătră domn de Anu Nou s-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
făcând asemenea și în urmă departamenturile, iar de tagma al doilea și al treilea nimic nu s-au pomenit. O așa primire și țirimonie nu s-au văzut aici în țară până acum, plină de mândrie și dăpărtată de dragoste domnească. Dumnezeu să le facă bine“, încheie cu obidă serdarul Grigore Andronescu. Să adăugăm, din timpul aceleiași domnii, al cărei sfârșit se cunoaște, istoria unui bal la palat, când sala de recepții a fost împărțită în două: o parte destinată boierimii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
țării. M. Băleanu, care iscălise petiția cătră Poartă împotriva domnului, a iscălit cel dintâi această adresă de mulțumire; de aceea în dumineca trecută s-a și hirotonisit ban mare. Bucuria lui a fost atât de însemnată încât, intrând în careta domnească de paradă, în loc să șază în fund a șăzut dinainte, dând ocazie de un râs omeric tuturor privitorilor și chiar soldaților ce-l escortau.“ O ceremonie de acest fel devenită prilej de amuzament public - iată un semn al vremii! Nivelul maxim
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tine eu, părintele tău, care am jertfit starea părintească ca să te luminez, spre a avea și eu ajutor și fală cu copiii mei.“ C.D. Aricescu cedează stăruințelor, dar strofele lui ambigue („o satiră sub formă de odă“) trezesc nemulțumirea perechii domnești, agravată prin faptul că, încălcând normele oficiale, poetul folosise alfabetul latin! (Memoriile mele) Necazurile pricinuite serdarului Dimitrie Aricescu de către fiul său mai mare nu erau încă la capătul lor. Cu trei ani mai târziu, la 30 septembrie 1849, C.D. Aricescu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ar fi văzut, pe la 1840, un om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai izbutit roman publicat de S.-C., prezintă în paralel mai multe destine: Vasile Lupu, cel pe care forța interioară îl face, în pofida vicisitudiniilor, un veritabil învingător; Simina, una din fiicele sale, ilustrând ideea potrivit căreia cei născuți din os domnesc trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală, timp trăit în casa din Pera și în palatul din Stambul, văzut ca loc al Sodomei și al Gomorei, centru al puterii și al bogăției nemăsurate, dar și iad al delațiunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
vorbi numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, În ordine cronologică : Grigore Palamas, Triade 1, 2 și 3; Antiereticul Împotriva lui Achindin (1932 ; 1933; 1938) ; Maxim Mărturisitorul, Mistagogia (1944); Grigore de Nyssa, Omilii la Cântarea Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt Împotriva elinilor; Cuvânt despre Întruparea Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989; 1990; 1991); Maxim Mărturisitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang, despre componența divanului domnesc al lui Vasile Lupu, despre sistemul administrativ și judecăți ("Pravila"), despre monedele în circulație și altele. Atrag luarea aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri de fir; nemulțumiții de la Iași "au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă". La petrecerile de la curtea domnească "se spun nu numai drăcării", ci și întâmplări de necrezut. Sunt cercetate relațiile principelui moldovean cu Racoți, voievodul Transilvaniei, inclusiv cu prințul lituan Radziwill; nunta silită a frumoasei Ruxanda cu Timuș Hmelnițki se produce "după prădăciunea Moldovei de tătari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
generații, adică depozitul de civilizație. Bianu Bârsanu Brătescu Bogdan-Duică Densușianu, Goga Negruzzi Philippide Sextil Pușcariu Sadoveanu Duiliu Zamfirescu. Jean & Jêrome Tharaud L'ombre de la croix. [À...] Adès Josipovitch Soha le simple. "... Și cel Codru verde..." 10 Iunie Sâmbătă Curtea de Argeș. Biserica domnească. Curtea domnească. Negru Vodă tatăl lui Mircea 1330 6 cavaleri pafta inele etc. Sân Nicoară. Munți cu zăpadă Negoiul. Apa Argeșului. 14 morminte paftale, brățări, inele, nasturi cu stema Basarabilor (scut, jumătate plin, jumătate împărțit în bare transversale) și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
depozitul de civilizație. Bianu Bârsanu Brătescu Bogdan-Duică Densușianu, Goga Negruzzi Philippide Sextil Pușcariu Sadoveanu Duiliu Zamfirescu. Jean & Jêrome Tharaud L'ombre de la croix. [À...] Adès Josipovitch Soha le simple. "... Și cel Codru verde..." 10 Iunie Sâmbătă Curtea de Argeș. Biserica domnească. Curtea domnească. Negru Vodă tatăl lui Mircea 1330 6 cavaleri pafta inele etc. Sân Nicoară. Munți cu zăpadă Negoiul. Apa Argeșului. 14 morminte paftale, brățări, inele, nasturi cu stema Basarabilor (scut, jumătate plin, jumătate împărțit în bare transversale) și alte multe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8. Marele Paharnic, la serbări vine la masa domnească în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
7004, Taslău 7004-7005, Sf. Ioan din Piatra (7005-7006), Mănăst. Neamț 7005, clopotnița Sf. Ioan Piatra 7007, Volovăț 7008-7010, Zograv Atos 7010, Răuseni 7011-7012, Dobrovăț 7011-7012. Logofăt mare judecător mai mare peste județii țării, mai mare peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nou, care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]