5,147 matches
-
ați văzut-o în stradă toamna trecută. Și care are salarii bune, are alt gen de interese, refuză orice fel de partid pentru că văd calitatea acestora. Nu doar că sunt corupte, ci și faptul că unul care e insu‑ ficient educat conduce țara. V.A. : Dar cei care ies în stradă sunt acuzați că sunt anti‑ sistem. A.M.P. : Da, sunt antisistem. V.A. : Sistemul care e instalat acum ? A.M.P. : Ei sunt în primul rând antipartidele acestea. În ianuarie 2012
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
spun că, dacă renunț complet și nu ajut în continuare la transformare, arunc la coș ultimii 25 de ani din viața mea. V.A. : Dar cei care vin sunt buni ? SĂ ne uităm la domni‑ șoara Petrescu, ministrul de Finanțe, educată la Harvard... A.M.P. : Mie îmi pare rău de povestea aceasta cu domni‑ șoara Petrescu... V.A. : Eu zic că Ponta trebuie felicitat că a adus un om de asemenea calibru, chiar dacă nu cunoaște România reală. Și totuși, această experiență
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai bună, câștigată prin muncă luminată” - spune redacția în Cuvântul de început, explicânduse: „Ce voim. A sprijini agricultura în trecerea ei de la extensiv la intensiv, a-i înlesni desfacerea ușoară a produselor, a-i organiza creditul ieftin și a o educa spre economii, iată un vast program pentru realizarea grabnică, căreia trebuie să ne unim eforturile cu toții.” În „Sfaturi și îndrumări”, Ion I. Nistor, pe lângă sporirea producției agricole se gândea la „împiedecarea fărâmițării prea mare a loturilor agricole”, la îndrumarea tinerilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
față de volumul Structura liricii moderne, a lui Hugo Friedrich, publicat în Germania, prima oară în 1956, iar la noi, în traducere, în 1969. Carte care, la rîndul ei, ne-a îndrumat adolescența Și aceasta pentru că: Poezia nu instruiește și nu educă, ea e un pur exercițiu spiritual (G. Călinescu). De interes pentru viziunea sa teoretică asupra criticii și istoriei literare este Tehnica criticii și a istoriei literare. Pentru Călinescu, "critica și istoria sînt două înfățișări ale criticii în înțelesul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
așa-zisa teorie a "adevărului integral". Altfel spus, nu există decît adevărul vehiculat de orwellianul Minister al Adevărului. Tovarășul Miron Constantinescu, în nu prea multe fraze, comunică misiunea partidului și cerințele la care trebuia să se alinieze scriitorul nou: "Partidul educă pe scriitori în spiritul dezvăluirii și înfățișării adevărurilor vieții în lucrările lui. Cu cît mai clar și mai conștient se situează scriitorul de talent în creația sa de partea forțelor înaintate ale societății, cu atît mai adînc va reuși să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a ales să devină însă rege în țara lui, nu printre străini, pe care oricât de mult i-ar fi simțit aproape, nu purtau cu ei nebunia balcanică a prietenilor săi ; și chiar dacă aveau un public mai rafinat și mai educat în muzică, lipseau pasiunea și pofta lor de viață pe care le găsea numai în crâșmele Bucureștilor. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că în țară violențele și degenerările politice prindeau tot mai mare avânt. Și vremuri tulburătoare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să cred că un imperiu atât de brutal și omnipotent s-a năruit ca un castel de cărți de joc și Încă fără vreo intervenție din afară, fără explozii termonucleare; din splendida și sinucigașa naivitate a unui nomenclaturist de vârf, educat și sprjinit de fostul șef absolut al K.G.B.-ului, Iurii Andropov - Gorbaciov! Nici un autor literar sau de S.F. nu ar fi Îndrăznit să dea spre publicare o carte care ar fi „desenat” cu atâta „insolență imaginativă” și „lipsă de simț
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
demonta” la modul jalnic și spectaculos un imperiu ideologic și armat a fost, cum o spuneam, iscat parcă din mintea unui ins „lipsit de simțul realității” și absolut lipsit de „cunoașterea psihologică a oamenilor” - cum adică, un fost prim-secretar, educat și protejat de șeful celei mai teribile organizații de poliție politică și dezinformare (după Gestapo, se’nțelege!Ă, distruge, demantelează, „dezorganizează” din interior Întreaga „construcție” care propulsase, e drept (fapt pentru care și azi milioane de Ruși regretă ce s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prozei române dintre cele două războaie, orizont care, Într-o formă sau alta, s-a prelungit și după. Un „orizont” și o tematică ce, spre deosebire de poezie, care, În urma lui Eminescu sau Macedonski, Între războaie, a făcut câteva salturi tematice formidabile, educând și obișnuind critica cu un orizont lărgit, sincron, european - nu se spune, oare, că poezia, cea bună, cea Înaltă, rafinează gustul criticului?! -, au urmat zbaterile și luptele Românilor și pe care eu am numit-o mai mult sau mai puțin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai complicat, iar polemicile nu au lipsit. Între 1870 și 1879, lingvistul Alexandru Cihac a publicat, la Frankfurt, un dicționar etimologic român (Dictionnaire d’étymologie daco-romane). Rezultatul studiului său era surprinzător (și cu atât mai surprinzător cu cât românii fuseseră educați până atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
orientarea europeană, accentul cade mai apăsat asupra valorilor specific românești. Mai multe cauze explică această alunecare. Era mai Întâi o reacție la „abuzul“ de influență străină a veacului precedent. Elita nu se mai reducea acum la o mână de oameni educați În Occident; extinzându-se, ea căpăta inevitabil un caracter mai românesc (mulți intelectuali erau porniți de la țară). Confruntarea cu minoritățile după 1918 a accentuat manifestările de „românism“. Și, În sfârșit, aceasta era atmosfera cam peste tot În Europa: o epocă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
plus cu sacrificarea agriculturii), dar a urbanizat-o totuși; procesul a rămas Însă neîncheiat, fiindcă ponderea populației rurale rămâne În România mult mai mare decât În societățile occidentale. S-a petrecut și un proces de uniformizare socială. Slujbași la stat, educați Într-o manieră uniformă, cu salarii nu prea diferențiate, adunați În cartiere de blocuri aproape identice și dispunând laolaltă de aceeași gamă redusă de produse și servicii, oamenii au ajuns să trăiască aproximativ la fel. Și regiunile României și-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
discreditarea opoziției și a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la 2,5%. Naționalism și ortodoxism Sunt românii naționaliști? Deși În grade diferite, ei se simt Într-adevăr atașați de ideea națională. Așa s-a făcut România, și așa a rezistat. În plus, timp de decenii, naționalismul comunist i-a educat pe români În spiritul unicității lor și al neîncrederii față de ceilalți, mai ales față de valorile occidentale. Din toate acestea, a rămas ceva În mintea și În comportamentul oamenilor. Și astăzi, concepția despre națiune pe care o au mulți români este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să-i restituie bisericile devenite ortodoxe după 1948, ca și de relativul succes Înregistrat În anii din urmă de confesiunile neoprotestante.) Înainte de 1989, mulți români se prefăceau că sunt atei. Astăzi, aproape toți se declară credincioși. Imediat după revoluție, bine educat În spirit comunist, Iliescu a perseverat un timp, definindu-se drept „liber-cugetător“. „Domnule Iliescu, credeți În Dumnezeu?“, a fost ultima Întrebare, neașteptată, pe care i-a pus-o Emil Constantinescu În confruntarea televizată din ajunul alegerilor prezidențiale din 1996. Iliescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deosebește de occidentali, „ființe leșinate și anemice”. Cultă, comunicativă și spontană, Corinne este tipul rar de intelectual simplu, necontrafăcut. Observația mea rămâne valabilă, chiar dacă nu sunt de acord cu această ultimă remarcă a ei. Cred că sălbaticul din noi trebuie educat în orice condiții, indiferent în ce zonă a Europei ți-a fost dat să te naști. Cioran nota undeva că a descoperit pe la 35 de ani, stabilit deja în Franța, că mânca fără alegere, ca un animal. Noroc că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
într-o măsură încă și mai mare, cred, s-a datorat faptului că un român nu putea fi integrat la fel de ușor spațiului slav, mai ales după 1989. „Trebuie să renașteți societatea civilă. Ea este cheia viitorului democratic al Rusiei. Să educați spiritul de independență al cetățeanului, imunitatea sa față de arbitrarul guvernamental. Statul ideal este statul minimal”, le spuneam eu celor vreo 25 de persoane din sală, care alcătuiau publicul nostru. Și nici măcar pledoaria mea pentru renovarea Petersburgului (o manevră de sensibilizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
unei țări mă înspăimântă. Stagnarea este o crimă înceată și extrem de dureroasă împotriva spiritului. De aceea, pentru mine a fost o ocazie minunată să fiu invitat la bordul Literatur Express-ului Europa 2000. A fost un mod de a-mi educa gândurile și sentimentele într-un voiaj neobișnuit, stimulat de noile locuri vizitate și de comunicarea cu alți confrați de condei. Este interesant să știi cât de eterogenă este această comunitate a scriitorilor Europei și cât de diferită pentru fiecare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pline de adevăr estetic sau prin solidaritatea sa socială și intimă, cât, mai ales, prin aceea că „exista el însuși”, „realitatea”, ca să zic așa, a „tipului” său uman, a unui caracter rece, grav, sceptic, capabil de a se limita și educa prin ironie, extrem de matur și radical în judecățile sale estetice, caracter ce se afla, în toți acei ani, în directă și flagrantă opoziție cu „tipul” meu, cu reflexele mele civile și ideatice. La ambii, probabil juca și se reliefa originea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în preeria infestată cu piei roșii. Dacă vine de la New York, el continuă aventura biblico-patriotică. În ochii săi, noi europenii suntem de rea-credință. Să încercăm deci să-i spunem că nu ne comportăm astfel din rea-credință, ci pentru că așa am fost educați. Educația ține într-o măsură foarte mare de țara de unde vii. De mediul în care ai fost format. Promotorii noțiunii de "mediu" din Franța trec drept niște personaje necioplite. Sainte-Beuve, Hippolyte Taine sunt niște pozitiviști, niște determiniști, niște materialiști și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e flore-i”. Antepunerea calificativului și intruziunea judecății în firul narativ așază instanța epică pe o poziție privilegiată în reflectarea eveni¬mentului care rămâne neînțeles în planul uman. Oprirea acțiunilor din scena basmului pentru această considerație constituie o strategie ce educă receptorul să recunoască semnele lumii sacre. Coordonatele stilistice analizate au fost întâlnite în creațiile ce conțin tipare inițiatice, dar ele aparțin, desigur, întregii literaturi populare românești. Evidențierea lor în contextul ritualului studiat a demonstrat puternica relație de interdependență dintre semnificație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Răzvan și copiii lor Radu și Rareș. Între timp tatăl meu s-a stins din viață, deasemenea și soția mea, răpusă de timpuriu de o boală necruțătoare. Pentru a avea aproape pe cei care în viață m-au crescut și educat bine, am adus osemintele bunicului Bobutac Costache decedat la Mitoc în 1952 și a tatălui meu Nicolaie decedat la Iași în 1990, aici în cavoul familiei la Onești, unde odihnește de veci și soția, mama copiilor. Acum, ajuns la vârsta
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau sistematici pe sistemul Layens după cum mărturisește în Amintirile sale. Gheorghe N. Rădășanu a fost un model pentru generațiile pe care le-a educat. Model acceptat, ca general valabil în educația și învățământul românesc ante și interbelic dar chiar și postbelic. "Citim reviste și ziare. Năzuim să știm ce se petrece mai de seamă în țară, în lume. Ne-am abonat la câteva reviste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
le voi retrăi de fiecare dată, când voi reciti evocările dvoastră. Mama noastră, a fost o icoană de preț în fața căreia ne închinăm cu evlavie. Și-a dăruit viața pentru noi, cei 4 copii, pe care ne-a crescut și educat cu dragoste de țară și de adevăr. O păstrăm în sufletul și mintea noastră vie blândă și scumpă, șiorice impas, cu ochii întredeschiși, o simțim cum ne vine în ajutor. De la ea și de la tatăl nostru, am moștenit o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făcut voluntariat în Ghana. Acum este la universitate și studiază marketing. Declară clar și răspicat că ea spune „da” lui Cristos și „nu” bisericii. Nu merge la biserică. Nu este de acord cu ea pentru că neagă preoția femeilor, pentru că îi educă pe tinerii seminariști spre celibat, negându-le un drept fundamental al tuturor oamenilor, acela de a se uni în căsătorie, pentru că este contra mijloacelor contracceptive, pentru că este o biserică învechită și care își apără în primul rând propriile interese și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]