4,125 matches
-
o bandă de conducție a unui semiconductor că la un fel de “gaz ideal”, unde electronii zboară în jur liberi fără a se supune Principiului Pauli. În majoritatea semiconductorilor, benzile de conducție au o relație de dispersie parabolica și astfel electronii răspund forțelor (câmpurilor electrice, magnetice etc.) la fel cum ar face în vid, cu mase efective diferite. M. Petrescu (coord) Tratat de știință și ingineria materialelor metalice vol 3 Metale. Aliaje. Materiale speciale. Materiale compozite, Editura Agir, București, 2009
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
Caracterul aromatic este un concept ce explică stabilitatea foarte mare a majorității structurilor ciclice. Stabilitatea acestora se datorează prezenței sistemelor electronice conjugate, a electronilor de valență liberi, sau a orbitalilor liberi fapt ce conduce la o mai mare stabilitate față de cea așteptată prin simpla conjugare. Caracterul aromatic poate fi considerat și o consecință a delocalizării ciclice și a rezonanței. Aceasta se explică prin faptul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
valență liberi, sau a orbitalilor liberi fapt ce conduce la o mai mare stabilitate față de cea așteptată prin simpla conjugare. Caracterul aromatic poate fi considerat și o consecință a delocalizării ciclice și a rezonanței. Aceasta se explică prin faptul că electronii liberi au o circulație liberă la nivelul aranjamentului de tip circular care este adoptat de atomi, strcutură circulară în care alternează simplele și dublele legături. Aceste legături sunt identice între ele, acest model fiind foarte asemănător cu cel al benzenului
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
densitatea electronică este distribuită în mod uniform deasupra și dedesubtul planului moleculei. Prin acest model se reprezintă mult mai bine localizarea electronică. Se explică astfel și stabilitatea nucleului benzenic și echivalența legăturilor C-C care se datorează delocalizării celor 6 electroni π, dar și a distribuiiri lor uniforme pe suprafața ciclului. Legăturile simple sunt de tip σm, în timp ce legăturile duble au la bază σ și π. Datorită distribuirii uniforme a electronilor neparticipanți pe întreg ciclul aromatic, cei 6 orbitali π nehibridizați
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
echivalența legăturilor C-C care se datorează delocalizării celor 6 electroni π, dar și a distribuiiri lor uniforme pe suprafața ciclului. Legăturile simple sunt de tip σm, în timp ce legăturile duble au la bază σ și π. Datorită distribuirii uniforme a electronilor neparticipanți pe întreg ciclul aromatic, cei 6 orbitali π nehibridizați vor fuziona dînd naștere la un orbital molecular extins. S-a observat că prin degradarea a diferiți compuși plăcut mirositori se obțineau molecule cu schelet format din 6 atomi de
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate anumite comportări chimice în dezacord cu această structură: Descoperirea electronului de către J. J. Thomson, 1897-1906, a dus la o îmbunătățire a teoriei privind structura benezenului, prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate anumite comportări chimice în dezacord cu această structură: Descoperirea electronului de către J. J. Thomson, 1897-1906, a dus la o îmbunătățire a teoriei privind structura benezenului, prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet aromatic este însă introdus în anul 1922 de Ernest Crocker în 1922, iar înaintea lui de Henry Edward Armstrong, care în anul 1890, într-un articol intitulat "The structure of cycloid hydrocarbons
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
în 1922, iar înaintea lui de Henry Edward Armstrong, care în anul 1890, într-un articol intitulat "The structure of cycloid hydrocarbons" (Structura cicloidă a hidrocarburilor), arată: Armstrong anticipează astfel cel puțin 4 concepte moderne. Primul este afinitatea de fapt electronul de mai târziu descoperit de J. J. Thomson. Al doilea concept este descrierea substituției electrofile prin intermediarul de tip Wheland (ion benzenoniu)(concept 3), proces ce are loc cu distrugerea sistemului conjugat al inelului aromatic (al 4-lea concept). El
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
3), proces ce are loc cu distrugerea sistemului conjugat al inelului aromatic (al 4-lea concept). El introduce simbolul C centrat în mijlocul inelului interior, anticipând astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr de 4n+2
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr de 4n+2 electroni pi (n = 0, 1, 2) au energie de conjugare mare ceea ce le conferă stabilitate aromatică. Înaintea lui se pare că această regulă de 4n +2 este atribuită lui von Doering (1951), Prin hidrogenarea benezenului se degajă o energie egală cu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu se întâmplă. În 2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu, cu 16 electroni 8 legături conjugate și coronenul (24 electroni 12 legături conjugate), conform regulii Huckel ar trebui să nu aibă caracter aromatici lucru care nu se întâmplă. În 2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului (ne)aromatic al acestora. În particular aceștia
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
2000, Andreas Hirsch și colaboratorii au emis o regulă aplicabilă fulerenelor pentru determinarea caracterului (ne)aromatic al acestora. În particular aceștia au arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul aromatic, electroni care nu se supun regulii 4n+2. De exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
exemplu furanul, un complex ciclic cu heteroatom oxigen, acestra adoptă o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii pi liberi în cîmp magnetic absorb la valori mai mici față de protonii de tip vinilic (C=C). Moleculele monociclice ce au 4n electroni π sunt numite antiaromatice și sunt în general destabilizate din punct de vedere electronic, din această cauză
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]