13,637 matches
-
și le apare ca fiind o „cale regală” atât din punct de vedere al gratificațiilor simbolice, cât și al celor materiale (Roussel, 2001, pp. 63 și 95). Revendicarea unei noi legitimități În zilele noastre, competiția dintre cele ale puterii și elitele notorietății se înscrie, în cadrul mai larg al schimbărilor survenite la nivelul ansamblului instituțiilor actuale. Legitimității oferite odinioară de respectul normelor instituționale în sfera politicului i se opune acum revendicarea unei noi legitimități, asigurată de recursul direct la opinia publică, fără
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
două secole, în care gândirea liberală încă nu stabilise clar distincția dintre judecarea persoanelor și judecarea politicienilor. Această evoluție are drept consecință „punerea în judecată permanentă a responsabililor politici” și are, deci, o foarte mare influență asupra situației actuale a elitelor. Influența mijloacelor mass-media întărește acest „regim de acuzare a persoanelor”, dar nu îi dă naștere (ibidem, p. 61). În acest context nou, asistăm la un fenomen de „unificare a elitelor” ce rezultă nu dintr-o apropiere a puterii, ci din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
are, deci, o foarte mare influență asupra situației actuale a elitelor. Influența mijloacelor mass-media întărește acest „regim de acuzare a persoanelor”, dar nu îi dă naștere (ibidem, p. 61). În acest context nou, asistăm la un fenomen de „unificare a elitelor” ce rezultă nu dintr-o apropiere a puterii, ci din prăbușirea structurilor intermediare oferite de sindicalism și de viața asociativă sub toate formele ei. Rezultă un declin al elitelor specializate legate de aceste corpuri intermediare. La aceasta se adaugă faptul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În acest context nou, asistăm la un fenomen de „unificare a elitelor” ce rezultă nu dintr-o apropiere a puterii, ci din prăbușirea structurilor intermediare oferite de sindicalism și de viața asociativă sub toate formele ei. Rezultă un declin al elitelor specializate legate de aceste corpuri intermediare. La aceasta se adaugă faptul că, din punct de vedere istoric, întreg sistemul francez a contribuit la existența unei elite unice” (ibidem, p. 62). Odată cu sfârșitul Vechiului Regim, evoluția politică franceză a fost orientată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de sindicalism și de viața asociativă sub toate formele ei. Rezultă un declin al elitelor specializate legate de aceste corpuri intermediare. La aceasta se adaugă faptul că, din punct de vedere istoric, întreg sistemul francez a contribuit la existența unei elite unice” (ibidem, p. 62). Odată cu sfârșitul Vechiului Regim, evoluția politică franceză a fost orientată către „o definire raționalistă a democrației”. Nu se mai cultivă o concepție a democrației bazată pe „confruntarea intereselor” sau pe „negocierea cererilor și a nevoilor”; lumea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
bazată pe „expansiunea libertăților individuale” și pe „reprezentarea politică a diferențelor sociale”, modelul republican francez este axat pe un proiect raționalizator. Iar obiectivul „guvernării raționale” explică în mare parte „organizarea marilor școli” și, în general, sistemul francez de formare a elitelor (ibidem, pp. 62-63). Acest obiectiv al guvernării raționale justifică tipul de elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
modelul republican francez este axat pe un proiect raționalizator. Iar obiectivul „guvernării raționale” explică în mare parte „organizarea marilor școli” și, în general, sistemul francez de formare a elitelor (ibidem, pp. 62-63). Acest obiectiv al guvernării raționale justifică tipul de elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția reformistă nu se poate sprijini, ca altădată, pe voluntarism politic sau tehnocratic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și, în general, sistemul francez de formare a elitelor (ibidem, pp. 62-63). Acest obiectiv al guvernării raționale justifică tipul de elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția reformistă nu se poate sprijini, ca altădată, pe voluntarism politic sau tehnocratic. În climatul de suspiciune creat de „democrația de imputare”, la ora actuală el nu se poate fonda decât pe „capacitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contribui la reușita unei reforme înseamnă, în zilele noastre, nu doar a-i pune la dispoziție resursele bugetare suficiente, ci a-i da o șansă de izbândă negociind cu succes și făcând-o acceptată de grupurile interesate. În această privință, elitele guvernamentale franceze au fost formate mai defectuos decât cele din alte țări europene. Evoluția raportării la normă Această interpretare a evoluției în curs se poate reclama de la teoria lui David Riesman, așa cum a expus-o el în The Lonely Crowd
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor compromisuri. Grupurile de presiune capătă o influență enormă, astfel încât ne putem întreba dacă mai există într-adevăr o clasă conducătoare. Confuzia din structurile puterii contribuie la orientarea indivizilor extro-determinați
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un obiect de consum, iar ideile politice sunt considerate niște „simple opinii”. Individul extro-determinat, „atunci când se ocupă de politică, o face prin intermediul unui grup de presiune”, căruia îi încredințează, pasiv grija de a-i apăra interesele (ibidem, pp. 279-295). „Revolta” elitelor Procesul de restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
considerate niște „simple opinii”. Individul extro-determinat, „atunci când se ocupă de politică, o face prin intermediul unui grup de presiune”, căruia îi încredințează, pasiv grija de a-i apăra interesele (ibidem, pp. 279-295). „Revolta” elitelor Procesul de restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor (1937). Termenul revoltă trebuie luat aici în sens
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor (1937). Termenul revoltă trebuie luat aici în sens ironic. Este vorba despre elite ce refuză să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau o selecție riguroasă a scopurilor și a mijloacelor (Lasch, 1996
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau o selecție riguroasă a scopurilor și a mijloacelor (Lasch, 1996, p. 38). În zilele noastre, elitele, pătrunse de o sensibilitate hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau o selecție riguroasă a scopurilor și a mijloacelor (Lasch, 1996, p. 38). În zilele noastre, elitele, pătrunse de o sensibilitate hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe care cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia să le acorde orientări morale solide”. De aceea, prăpastia dintre noile elite ale puterii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
zilele noastre, elitele, pătrunse de o sensibilitate hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe care cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia să le acorde orientări morale solide”. De aceea, prăpastia dintre noile elite ale puterii, ale bogăției și ale notorietății și masa oamenilor obișnuiți, mult mai atașați de reperele morale tradiționale, care se îndoiesc de influența în creștere a experților, se tot adâncește (ibidem, p. 58). Pentru Lasch, aceasta implică necesitatea unei reformulări
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
toleranța devine indiferență. „Suspendarea oricărei judecăți etice” și trimiterea comodă la „o pluralitate de angajamente etice” au drept consecință faptul că „noi nu mai cerem nimic de la nimeni și nu recunoaștem nimănui dreptul de a pretinde ceva de la noi”. Atunci când elitele încetează să se mai considere niște grupuri de influență, are loc o șubrezire socială și o sărăcire a formelor de viață ce rezultă din aceasta. CAPITOLUL 4 ÎNCERCĂRI DE TIPOLOGIE ȘI ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
încetează să se mai considere niște grupuri de influență, are loc o șubrezire socială și o sărăcire a formelor de viață ce rezultă din aceasta. CAPITOLUL 4 ÎNCERCĂRI DE TIPOLOGIE ȘI ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de elită sugerează un ansamblu compozit, alcătuit din grupuri distincte. Apare, așadar, tentația de a formula o definiție cuprinzătoare, care să țină cont de toate aspectele obiectului. Astfel, pentru Hans Dreitzel... ...o elită este formată din cei care, ocupând pozițiile cele mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de elită sugerează un ansamblu compozit, alcătuit din grupuri distincte. Apare, așadar, tentația de a formula o definiție cuprinzătoare, care să țină cont de toate aspectele obiectului. Astfel, pentru Hans Dreitzel... ...o elită este formată din cei care, ocupând pozițiile cele mai proeminente într-un grup, într-o organizație sau într-o instituție - au ajuns la aceste poziții în principal datorită unei selecții bazate pe capacități personale. Ei au putere sau influență grație
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice care apar. Diversele încercări de a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare să se impună oricărui observator. Pentru acest autor, principiul complementarității funcțiilor oricărei societăți nu este totuși suficient pentru a ne face să ne gândim
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare să se impună oricărui observator. Pentru acest autor, principiul complementarității funcțiilor oricărei societăți nu este totuși suficient pentru a ne face să ne gândim la această diversitate. Pentru a construi un concept științific, nu este suficientă încercarea de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
științific, nu este suficientă încercarea de a elimina judecățile de valoare. Astfel, demersul propus de Pareto (formarea „unei clase a celor cu cei mai înalți indici în domeniul în care-și desfășoară activitatea” și a da „acestei clase denumirea de elită”) nu are sens decât dacă se poate preciza cum au fost atribuiți acești indici și cum sunt evaluate domeniile de activitate. De exemplu, trebuie selectat „scriitorul de avangardă recunoscut într-un cerc foarte restrâns, membrul Academiei Franceze sau scriitorul cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fost ales și pe seama cui a fost lăsată grija judecării excelenței? În plus, ce loc trebuie acordat diferitelor domenii? În lipsa unui răspuns, teoretic fundamental, la chestiunea principiului de notare și la cea a principiului de ponderare a domeniilor de activitate, „elita rămâne un obiect socialmente preconstruit” (ibidem, p. 44). Iar când suntem întrebați pe cine să includem acolo, suntem în mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la întrebarea: „În funcție de părerea cui?”. Ceea ce înseamnă că noțiunea de elită trimite la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]