4,229 matches
-
radical, ci cumpărau fermele transformându-le în cazul cel mai fericit în proprietăți cultivate de către administratori și sclavi". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București, 1987, p. 491. 120 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 213. 121 Ibidem, p. 213. 122 Ibidem, p. 214. 123 Ibidem, p. 214. 124 Ludwig Von Mises în Acțiunea umană ia în dezbatere această temă, în ce măsură lumea economică romană poate fi numită ,,capitalism". El arată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
schimb membri ordinului cavalerilor și în special ,,publicanii" - oameni de afaceri de profesie, cărora statul le concesiona perceperea impozitelor și antrepriza prin licitație a lucrărilor publice, se arătau foarte interesați de această branșă". Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
le concesiona perceperea impozitelor și antrepriza prin licitație a lucrărilor publice, se arătau foarte interesați de această branșă". Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comorile tezaurizate ale Orientului". Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 129 În legătură cu această ocupație, Ovidiu Drîmba arată: ,,Agricultura a fost dintotdeauna și a rămas ocupația cea mai prețuită de romani", Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 720. 130 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 220. 131 Ibidem, p. 222. 132 Ibidem, p. 224. 133 Ibidem, p. 224. 134 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
această ocupație, Ovidiu Drîmba arată: ,,Agricultura a fost dintotdeauna și a rămas ocupația cea mai prețuită de romani", Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 720. 130 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 220. 131 Ibidem, p. 222. 132 Ibidem, p. 224. 133 Ibidem, p. 224. 134 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 224. 135 Mises arată că: ,,Factorul care a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1984, vol. I, p. 720. 130 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 220. 131 Ibidem, p. 222. 132 Ibidem, p. 224. 133 Ibidem, p. 224. 134 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 224. 135 Mises arată că: ,,Factorul care a provocat declinul imperiului și al civilizației sale a fost dezintegrarea acestei interconexiuni economice (între centru și provincii n.n.) și nu invaziile barbare. Agresorii externi n-au făcut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004, p. 212
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004, p. 212. 151 Ibidem, p. 212. 152 Spengler, ușor negativist cum îl știmși având propria teorie despre ciclul devenirii umane, o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 50. 153 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare , Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 154 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 257. ,, Animalele posedă și ele o memorie de lungă durată, care le este de mare folos pentru supraviețuire. Porumbeii pot memora până la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
255. 157 ,,Marii unificatori culturali ai Imperiului Bizantin au fost guvernul, creștinismul și limba greacă". Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, p. 59. 158 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul Flavius Constantin, născut la Naissus, ca fiu al lui Constantin Chlor. Vezi și Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul Flavius Constantin, născut la Naissus, ca fiu al lui Constantin Chlor. Vezi și Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 27. ,,În anul 457, Constantinopolul, cu o populație de aproximativ 200 000 de locuitori, depășise în dimensiuni, bogăție și putere mai vechile metropole Roma, Antiohia și Alexandria". Vezi și Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
MacCulloch creditează orașul, în jurul anului 1000, ca având 600000 de locuitori și fiind cel mai mare oraș din lumea cunoscută. Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 422. 160 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 26. 161 ,,Imperiul de Răsărit a obținut multe succese. El a evoluat de la o simplă jurisdicție administrativă la o societate diversă, dar distinctă. Populații care avuseseră în comun doar faptul că se aflau sub stăpânirea Romei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
extern, poziția țării respective este foarte importantă, situația geopolitică, interesele politice și geo-economia fiind extrem de importante". Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 241. 304 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, pp. 70-71. 305 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 244. 306 ,,Singura legătură pe care o mai admite bancnota modernă este aceea cu cantitatea de mărfuri și servicii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de producție, cât în calitate de moderator al disparităților pe care le poate produce economia liberă, capitalistă. Dacă nu s-ar întâmpla așa educația, sănătatea și chiar prosperitatea nu ar mai fi fenomene de masă. 93 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 94 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 95 Eseu apărut sub titlul "Rușinea ca dimensiune a moralei umane", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 27 februarie, 2014. 96 Ne exprimăm
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economia liberă, capitalistă. Dacă nu s-ar întâmpla așa educația, sănătatea și chiar prosperitatea nu ar mai fi fenomene de masă. 93 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 94 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 95 Eseu apărut sub titlul "Rușinea ca dimensiune a moralei umane", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 27 februarie, 2014. 96 Ne exprimăm așa deși omul este om și nu există o cale lumească pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
citește, dar declamă sunt imediat taxate și sancționate în acel mediu. Nu vă așteptați ca diplomația să însemne doar spirite spumoase. Ministrul e un expert cu bun-simț Nu mai este lumea lui Talleyrand, nu mai este o familie de intelecte enciclopedice. În mare măsură, miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au un parcurs politic decent și nespectaculos. Au trecut prin parlamentul propriu, în urma unei cariere politice de nivel onorabil. Au ajuns în parlament pentru că fiecare partid politic, oriunde în Europa, are nevoie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și engleză, al revistei "Curierul românesc". Suma necesară se estimează la 20 milioane lei. 7. Departamentul Informațiilor Publice al Guvernului, prin Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, va realiza și difuza următoarele lucrări în limba engleză: "Panoramă românească" - ediție specială; "România - privire enciclopedica"; "România - oferta economică". Suma necesară se estimează la 14 milioane lei. 8. Ministerul Culturii, prin Editură Enciclopedica și Editură Ministerului de Interne, prin Tipografia "Topaz", vor publica, în limbile engleză, lucrări și albume despre istoria, cultura și civilizația românească: "Cu
HOTĂRÂRE nr. 268 din 14 iunie 1994 privind organizarea unor manifestari destinate promovarii imaginii României în S.U.A. şi Canada cu ocazia turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110862_a_112191]
-
Publice al Guvernului, prin Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, va realiza și difuza următoarele lucrări în limba engleză: "Panoramă românească" - ediție specială; "România - privire enciclopedica"; "România - oferta economică". Suma necesară se estimează la 14 milioane lei. 8. Ministerul Culturii, prin Editură Enciclopedica și Editură Ministerului de Interne, prin Tipografia "Topaz", vor publica, în limbile engleză, lucrări și albume despre istoria, cultura și civilizația românească: "Cu tricolorii în jurul lumii", "Istoric al relațiilor româno-americane", "Succes tricolorilor", "Documentele Mării Uniri". Suma necesară se estimează la
HOTĂRÂRE nr. 268 din 14 iunie 1994 privind organizarea unor manifestari destinate promovarii imaginii României în S.U.A. şi Canada cu ocazia turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110862_a_112191]
-
Ion Simuț După o foarte bună ediție critică Ion Barbu (Opere I-II, prefață de Eugen Simion, Ed. Univers enciclopedic, 2000), pentru care beneficiase de emulația cu devotatul barbian Romulus Vulpescu, Mircea Coloșenco realizează, tot în colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion, o bună ediție G. Bacovia Opere, într-un singur volum (1014 p.), apărută în 2001, nu lipsită
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Urmăream călătoriile pas cu pas, cu creionul pe hartă. Acelea au fost, cum ar veni, primele mele fișe de cititor cvasi-profesionist. Dar de ce îl iubeam atât de mult pe Jules Verne și uitasem de basme? Doar pentru că mă fascinau misterele enciclopedice ale lumii? Pentru că, între timp, mai crescusem puțin? Asta nu înțeleg eu. - Mda, așa începeți cu toții! oftă dracul privindu-mă cu subînțeles. Mereu același Jules Verne care abia după ce a publicat 64 de romane și-a cumpărat un yacht și
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
elbor. Abia psihoterapiile moderne au ajuns să realizeze la nivelul eului efectele pe care terapeuții din trecut încercau să le obțină asupra corpului. - Ceea ce mie nu-mi spune nimic despre melancolia în sine! am încercat eu să pun capăt avântului enciclopedic diavolesc. - Aveți răbdare! Istoria ne învață tocmai că nostalgia e un cuvânt inventat pe de-a-ntregul pentru a introduce un sentiment mai special în vocabularul nomenclaturii medicale. Abia în 1688, Johannes Hofer i-a găsit Heimweh-ului un nume grecesc: nostalgie
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
Ion Barbu apare Eugen Barbu (!) În plus, din articolul lui Endre Bojtar: "Avangarda în literatura Europei Est-Centrale" lipsește inexplicabil numele lui Gellu Naum. Cu toate aceste obiecții, care seamănă uneori cu "nodurile în papură", e de apreciat anvergura acestui proiect enciclopedic.
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
hâtru, când tunător, familist cu progenitură multă și amestecată, un mare singuratic, în fond, după cum ne-o va arăta escaladarea conflictului central. Marin Preda, Moromeții. I, în Opere, I, ediție îngrijită de Victor Crăciun, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, 1358 p.
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
Ultima oră nu și-a încheiat existența la 18 octombrie 1929 (ultimul număr existent la Biblioteca Academiei). Dacă informația dată de domnul Ion Hangiu este corectă (Dicționar al presei literare românești (1790-1982). Argument de Ion Dodu Bălan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 354), ziarul a apărut până la 30 iunie 1930, ceea ce înseamnă că în intervalul de opt luni (18 octombrie 1929-30 iunie 1930), necercetat de domnul Diaconu, Noica a mai putut publica încă foarte multe articole (de altfel, domnul
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
ca apariție, la Oradea, începând din 1880 până în 1907, durata sa neabătută în stabilitate, 42 de ani, și în alcătuire din muncă și idealuri, pentru ca ardeleanul care s-a zbătut la Pesta pentru acceptarea apariției sale, ca "foaie beletristică și enciclopedică cu ilustrații și a cutezat ca proprietar, să se mențină și ca editor și redactor responsabil, Iosif Vulcan ( 1841-1907) să se aleagă dintre multele sale însușiri, cu una definitorie: a entuziastului. El rămâne același în calitate de colaborator la diferite publicații transilvănene
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]