5,365 matches
-
cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și vestice ale Culmii Holmului, cu pante între 10°-20° și chiar mai mari, se întâlnesc cele mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc procesele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
luto-nisipos. Intensitățile diferite ale procesului depind la rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație, tipul de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un procent mare, alunecările de teren. Eroziunea areolară este intensă pe versanți cu înclinări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a rămas neafectat pe 150 m lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. După această porțiune stabilă a Bahluiului, alunecarea a trecut din nou pe malul stâng ridicând albia râuluipe încă 100 m lungime până la intersecția bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate mai mare noaptea, iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și mult mai redusă în sezonul cald. Astfel, la Cotnari, în intervalul aprilie septembrie ceața se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea Mare, izvorăște din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare-Tudora și Culmii Holmului, depășește 35.000 ha, fiind unul dintre cele mai mari din zona de deal. Pădurile sunt situate, mai ales, în partea nord-vestică a teritoriului procentul de împădurire fiind aici de peste 85%, iar în zona sudică și estică, de 10%. În trecut, 70% din aceste păduri au aparținut unor mari propretari (până în 1945 aparținuse familiei Ghica și avocatului Nicolae Polizu-Micșunești, fiind dată spre exploatare în arendă la negustori evrei), 10% Epitropiei Spitalelor din Iași, 12% micilor proprietari și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai ce se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai ce se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. Culmea vestică mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar cea estică, mai redusă, este reprezentată prin Dealul Holmului (556 m). Culmea Dealul Mare-Hârlău, se desfășoară între Valea Siretului și Câmpia Moldovei pe o lungime de circa 25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă. Prin orientarea sa estică și sud-estică "Coasta de tranziție" are posibilitatea să recepționeze anual, în medie circa 116 kcal/cm² și să înregistreze aproximativ 2.000 ore de strălucire a soarelui; ca urmare a temperatura medie anuală a aerului oscilează între 8°și 8
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]