24,599 matches
-
reprezentări a realității. Într-o cercetare axată pe procesul tratamentului cognitiv al informației influențat de categorizările stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete etnice comune și cu factori contextuali diferiți rezultă congruență cognitivă 186. Din punctul de vedere al lucrării de față, imaginea nu poate fi investigată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete etnice comune și cu factori contextuali diferiți rezultă congruență cognitivă 186. Din punctul de vedere al lucrării de față, imaginea nu poate fi investigată decât dintr-o perspectivă interdisciplinară, apelând la instrumente sociologice, psihologice, folosindu-se de retorica filosofică, dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoscute prin intermediul stereotipurilor. Se impune însă a preciza că mecanismul are două paliere extrem de importante, care explică structura și funcționalitatea stereotipurilor și rolul acestora în construcția identității și alterității. În absența unei interacțiuni directe, imaginea celuilalt este determinată de mesajele, etichetele și stereotipurile la care a fost expus individul, de alteritatea comunicată în interiorul grupului, în funcție de un anumit orizont de interpretare, de interese și de context. În prezența unei interacțiuni 384 minime, alteritatea este tributară stereotipurilor și poveștilor despre celălalt, indiferent de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
faptul că indivizii definesc înainte de a vedea pentru că fac apel la imaginile din mintea lor, care sunt rezultatul unor generalizări abuzive și a unor pierderi de memorie, întrucât atunci când îl evaluează pe celălalt, individul asociază în memorie conținuturile stereotipale și etichetele categoriale. "De cele mai multe ori, scrie Lippmann, nu vedem mai întâi și definim apoi, ci întâi definim și apoi vedem. Din marea, înfloritoarea și zgomotoasa confuzie a lumii exterioare, alegem ceea ce cultura noastră a definit deja în numele nostru și avem tendința
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Stephan 525. Selecția are loc prin intermediul categoriilor întrucât "putem atribui un sens acțiunilor celuilalt, vorbelor lui și, în general, tuturor datelor pe care le desprindem din comportamentul lui, încadrându-l într-o categorie (...) individul asociază în memorie conținuturile stereotipe și etichete categoriale"526. Într-o abordare categorială a stereotipului, Shelley E. Taylor susține că stereotipurile depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu, le organizează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atunci când acesta trebuie să proceseze realitatea, procesul declinării presupunând și conștientizarea rolului pe care acesta le au la nivel social întrucât, atunci când recurge la sau gândește în stereotipuri individul aprobă și legitimează conținutul lor. Din acest motiv, stereotipul devine o etichetă mentală și socială, un adevărat zid, așa cum îl numea Lippmann, cu ajutorul căruia indivizii se simt protejați în fața realității, dar și în fața celuilalt, despre care are prea puține informații sau informațiile la care are acces intră în contradicție cu interesele lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi o proiectare a trăsăturilor și atribuțiilor pe care le are conducătorul unui grup sau generalizări la scară mare ale opiniilor pe care le are un grup despre câteva persoane aparținând unei categorii sau unei societăți. Practic, stereotipurile funcționează ca etichete mentale care ajută individul să simplifice realitatea și sa o judece rapid. Cu toate acestea, în studiul The Matters of Image, Richard Dyer atrage atenția că această simplificare nu implică absența unui complex de informații și conotații despre categoria sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotipul 554, iar T. E. Perkins 555 explică faptul că această simplificare a stereotipului este înșelătoare și presupune o cunoaștere a unei structuri sociale complexe, indicând informații despre statutul persoanei, relația cu ceilalți și limitele pe care le are. Astfel, eticheta simplifică în sensul că introduce într-o categorie individul sau grupul, însă ea este amplu definită prin intermediul stereotipului, oferind informații atât despre obiect, cât și despre relația acestuia cu mediul sau cu alte obiecte, sau despre relația dintre subiect și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care au loc la nivel social, cultural, politic, fiind legate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de contextul istoric. Este motivul pentru care, spre exemplu, imaginea Spaniei a fluctuat în mentalul Europei de Vest de la reputația romantică la eticheta La leyenda negra și apoi la epoca înfloritoare a lui Antonio Gaudi. Toate aceste modificări la nivelul stereotipului au fost legate în foarte mare măsură de interesele politice, sociale și chiar religioase ale vremii 561. Pentru Diane Roberts, stereotipurile sunt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
distribuită universal și în rândul non-grupului. Având în vedere acestea, prima propoziție poate fi considerată un stereotip, în timp ce a doua este o axiomă. Deși, conform teoriei filosofului științei, niciuna din cele două propoziții nu are valoare pentru cunoaștere, prima este etichetă mentală, așa cum sunt toate stereotipurile, și are un rol important în cadrul procesului reprezentațional, care nu operează cu noțiuni falsificabile, ci cu procesări simbolice, percepții, impresii, intuiții. La fel ca și teoriile, stereotipurile pot fi considerate închisori mentale, din care ne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care se confruntă, caz în care el se folosește de bagajul reprezentațional pe care îl preia de la grup, din interacțiunile cu acesta, dar și pe care și-l creează pe parcursul vieții sale. Practic, pentru majoritatea indivizilor cunoașterea are loc prin intermediul etichetelor și schemelor predefinite și este rezultatul interacționării unei întregi serii de reprezentări. Problema cunoașterii la nivel social și cultural este rezolvată cu ajutorul imaginilor care-l orientează pe individ, a șabloanelor mentale prin care judecă lumea, a categoriilor în care introduce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
depind de factori cotextuali și de context. Astfel, analizând procesarea cognitivă a informației și fenomenul categorizărilor stereotipe, studiul Luminiței Iacob punctează impactul procesului etichetării etnice asupra cantității de informații folosite de indivizi, evidențiind, în acest sens, că stereotipurile activate de etichete generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă de informație, în timp ce stereotipul cel mai familiar și prototipic a impulsionat avarismul cognitiv 581. De fapt, stereotipurile despre celălalt (non-grup) a fost activat de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă de informație, în timp ce stereotipul cel mai familiar și prototipic a impulsionat avarismul cognitiv 581. De fapt, stereotipurile despre celălalt (non-grup) a fost activat de etichete sărace în informație, în timp ce stereotipul despre propriul grup a fost activat de etichete bogate în informație 582. Hercules Millas 583, în urma unor studii legate de etnoimaginile greco-turcești în literatură, și Yolanda Rodriguez-Perez584, în urma unei cercetări în care a analizat reflectarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cognitive cu risipă de informație, în timp ce stereotipul cel mai familiar și prototipic a impulsionat avarismul cognitiv 581. De fapt, stereotipurile despre celălalt (non-grup) a fost activat de etichete sărace în informație, în timp ce stereotipul despre propriul grup a fost activat de etichete bogate în informație 582. Hercules Millas 583, în urma unor studii legate de etnoimaginile greco-turcești în literatură, și Yolanda Rodriguez-Perez584, în urma unei cercetări în care a analizat reflectarea rezistenței olandeze în literatura spaniolă, concluzionează faptul că, în general, etnostereotipurile sunt create
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interacțiunea cu acesta reprezentarea poate dobândi noi valențe, indiferent că este vorba despre grup sau despre individ, cât și în sensul că percepția subiectului despre imaginea pe care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de lanțurile mentalității în care a crescut, din care face parte și stereotipul sau imaginea simplificată a celuilalt. Problema eliberării este însă extrem de complicată și dificilă întrucât intră în contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările și generalizările pe care le implică, este o soluție la problema comprehensiunii necunoscutului, dar și a stigmatizării prin imagine în funcție de o serie de interese și politici care domină
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de altă parte însă, interacțiunea directă, deși poate determina depășirea limitelor reprezentărilor stereotipale despre celălalt, și induce o nouă reprezentare, poate rămâne în umbra stereotipului în cazul în care situația validează conținutul acestuia și astfel are loc întoarcerea la aceleași etichete și categorii. Principalul motiv ar fi faptul că reprezentarea stereotipală este puternic înrădăcinată și este legată de credințele grupului, conține acele mesaje care prilejuiesc comunicarea socială, și este un element de coeziune a grupului, determinând, într-o măsură mai mare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a imaginilor noastre, a felului în care privim lumea, a imaginilor și simbolurilor pe care le vedem în fiecare zi. Doar după ce spiritul critic se va apleca asupra acestora, vom putea începe să judecăm lumea vechilor civilizații și vom putea eticheta poveștile acesteia drept fantezii și închipuiri fără suport real. Însă, după o astfel de analiză, critica noastră se va transforma într-o înțelegere a unor trăiri fundamentale care fac parte din natura umană, a unor teme care nu sunt nimic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
15, 68, 75, 83, 90, 92, 103, 119, 129, 148, 261 conștiință, 36, 55, 117, 143, 197, 210, 215, 218, 231, 262 creștinism, 131, 136 devenirea întru celălalt, 17, 160, 187, 203, 266 dimensiunea magică a imaginii, 25 epistemologie, 7 etichetă mentală, 232, 240 etnoimagine, 251 etnostereotip, 259 eu/celălalt, 266 eu/non-eu, 17, 144, 146, 149 eu-noi, 144, 148, 156 filosofie, 9, 17, 23, 87, 118, 147, 167, 176, 182, 198, 212, 301 gândire mitică, 90, 113 idem, 181, 182
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ibidem, p. 186. 581 Referitor la metaforele cu care este descris individul, inclusiv cea de avar cognitiv, Vincent Yzerbyt și Georges Schadron au un punct de vedere care merită menționat pentru a înțelege mai bine felul în care se formează etichetele: "Au fost utilizate mai multe metafore pentru a descrie obbservatorul social: căutător de consistență, om de știință naiv, avar cognitiv sau, în cel mai bun caz, tactician motivat. Ar fi foarte tentant să propunem acum o nouă metaforă. Aceasta ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferite: în primul caz cele de tip top-down, în al doilea bottom-up. Toate ipostazele cotextuale discutate, indiferent de statutul lor macro (teme, repertoriu axiologic și referențial) și micro (poziția și conținutul temelor, tonalitatea și ponderea lor lexicală) au indicat prevalența etichetei etnice asupra fiecăreia dintre ele. Trebuie subliniat că fenomenul s-a accentuat în situațiile în care miza evaluării era sporită". (Luminița Mihaela Iacob, op. cit., p. 201). 583 Hercules Millas, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau, din punct de vedere al cititorului, o schimbare de frază subliniază o schimbare a sub-temei: ochi, urechi, narine și gură. O altă remarcă metodologică importantă: putem spune despre această descriere că este compusă din tot atîtea propoziții descriptive cîte etichete sînt între un argument-obiect și un predicat. Avem astfel micro-propoziții descriptive de tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. PART
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În contextul previziunilor legate de secolul al XXI-lea, globalizarea se află acum pe buzele tuturor. Numărul publicațiilor, al instituțiilor și al site-urilor dedicate acestui fenomen au crescut spectaculos. Utilizarea sa excesivă, alături de alte concepte asociate, aproape ca o etichetă pusă fenomenelor socio-politice complexe și controversate, aproape că au golit de semnificații acest concept. Dar, după cum spunea David Held (2004), "clișeele surprind adesea experiențele trăite ale unei epoci", chiar dacă globalizarea a rămas multă vreme greu de circumscris și de analizat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acest "trend global" sugerează paradoxal că, pe măsură ce sunt promovate răspunsurile flexibile, vizionare la globalizare, școlile se adâncesc într-un regim rigid al performanței centrată pe ieșiri (produs), standarde și evaluare. Concluzia analiștilor este că: În timp ce globalizarea a devenit o potențială etichetă pentru politicieni, cele două politici examinate nu par să fi întâlnit provocările pe care acest concept le presupune" (Jordan, S., Yeomans, D., 2003 79). Așa cum sunt enunțate în documente, globalizarea, competitivitatea și stimularea economiei cunoașterii înseamnă premierea flexibilității și inovației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]