4,079 matches
-
cu handicapuri mintale ca: dificultăți ușoare de a învăța, retard mental, malformații congenitale ca: hidrocefalie, pectus excavatum, cută simiană la palme, degete cu formă neregulată. O mare varietate de anomalii cromozomiale cu preponderență a anomaliilor medii. De-a lungul dezvoltării fătului, mai specific în prima perioadă embrionară, este o stare în care celulele primitive care vor dezvolta embrionul, încep să se încurbeze și să se formeze tubul neural. Este ca și cum este o ruptură a reperelor de dezvoltare, cauzând oricare din problemele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aproape lunaimea finală; membrele inferioare nu sunt încă bine dezvoltate. La sfârșitul săptămânii a 9-a încep să se dezvolte oraanele aenitale externe masculine, respective feminine (1, 7). La sfârșitul săptămânii a 11-a ansele intestinale sunt încorporate în abdomenul fătului. La începutul săptămânii a 9-a sediul principal al eritropoezei (formarea de alobule roșii) este la nivelul ficatului; începând cu săptămâna a 12-a se schimbă și devine, ca la adult, la nivelul măduvei osoase. între săptămânile 9-12 are loc
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
percepute de mamă, fiind prea mici. Osificarea scheletului este activă. Din săptămâna a 16-a ovarele sunt diferențiate și conțin foliculi primordiali cu ovoaonii (1, 11). Săptămânile 17-20 Săptămânile 17-20 sunt caracterizate de o încetinire a procesului de creștere; lunaimea fătului fiind de 50 mm. Membrele inferioare atina proporțiile finale pentru perioada intrauterină. Mama începe să resimtă mișcările fetale. Pielea este acoperită de vernix caseosa - o substanță arasă ce protejează pielea fătului, și care este menținută pe piele și cu ajutorul părului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
caracterizate de o încetinire a procesului de creștere; lunaimea fătului fiind de 50 mm. Membrele inferioare atina proporțiile finale pentru perioada intrauterină. Mama începe să resimtă mișcările fetale. Pielea este acoperită de vernix caseosa - o substanță arasă ce protejează pielea fătului, și care este menținută pe piele și cu ajutorul părului fin, lanuao, pe care-l prezintă feții începând cu cea de a 20-a săptămână. în această perioadă apare și țesutul adipos localizat în special la baza aâtului, posterior sternului precum și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
atina proporțiile finale pentru perioada intrauterină. Mama începe să resimtă mișcările fetale. Pielea este acoperită de vernix caseosa - o substanță arasă ce protejează pielea fătului, și care este menținută pe piele și cu ajutorul părului fin, lanuao, pe care-l prezintă feții începând cu cea de a 20-a săptămână. în această perioadă apare și țesutul adipos localizat în special la baza aâtului, posterior sternului precum și la nivelul ariei perirenală. începând cu cea de a 20-a săptămână testiculele încep să coboare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-a săptămână testiculele încep să coboare din peretele posterior al abdomenului (1, 19). în jurul vârstei de 18 săptămâni se formează uterul și se canalizează vaainul. Săptămânile 21-25 Săptămânile 21-25 se caracterizează printr-o accentuată creștere în areutate, ceea ce face ca fătul să fie bine proporționat. La 21 de săptămâni acesta prezintă mișcări rapide ale ochilor și mișcări de clipire. La 24 de săptămâni pneumocitele de tip II din peretele interalveolar al plămânilor încep să secrete surfactant, ceea ce asiaură dezvoltarea alveolelor. Săptămânile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de tip II din peretele interalveolar al plămânilor încep să secrete surfactant, ceea ce asiaură dezvoltarea alveolelor. Săptămânile 26-29 Plămânii și vascularizația pulmonară s-au dezvoltat suficient de bine pentru a putea susține funcția respiratorie în cazul unei nașteri premature. Splina fătului joacă un rol important în hematopoieză numai până în cea de a 28 săptămână când funcția este preluată de măduva osoasă. în cadrul procesului de creștere se constată mărirea cantității de țesut adipos. Unahiile de la membrele inferioare devin și ele vizibile (cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cantității de țesut adipos. Unahiile de la membrele inferioare devin și ele vizibile (cele de la deaetele mâinii s-au format începând cu cea de a 24-a săptămână). Săptămânile 30-38 La începutul acestei perioade apare reflexul pupilar la lumină ceea ce permite fătului o eventuală orientare spontană la lumină. Spre sfârșitul acestei perioade sistemul nervos este suficient de dezvoltat pentru a controla câteva funcții de intearare ș11, 19ț. Aspectul feților în această perioadă este caracterizat, pe de o parte de o eaalizare a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Săptămânile 30-38 La începutul acestei perioade apare reflexul pupilar la lumină ceea ce permite fătului o eventuală orientare spontană la lumină. Spre sfârșitul acestei perioade sistemul nervos este suficient de dezvoltat pentru a controla câteva funcții de intearare ș11, 19ț. Aspectul feților în această perioadă este caracterizat, pe de o parte de o eaalizare a circumferinței capului și abdomenului, iar pe de alta de prezența țesutului adipos în cantitate din ce în ce mai mare (circa 14 arame creștere de țesut adipos pe zi). începând cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interiorul osului se pot descrie două tipuri de os: fibrosplexiform și lamerar (2, 11, 18, 20). Osul fibros-plexiform se caracterizează printr-o dispoziție a celulelor și fibrelor care nu respectă nici o ordine. Este tipul de os care se reaăsește la făt și la copilul de până într-un an. Osul lamelar este tipul de os în care substanța fundamentală este dispusă sub formă de lamele în care fibrilele au o direcție prestabilită. Osul lameral este tipul de os care caracterizează oasele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în sus și înainte, care măsoară anteroposterior 12 cm, iar transversal 26 cm. în partea anterioară cartilajele costale formează un unahi cu vârful în sus, spre apendicele xifoidian, care are deschiderea de 70° la bărbat și 75° la femeie. La făt toracele este ascuțit înainte și șanțurile laterale sunt puțin marcate datorită dezvoltării mai tardive a aparatului cardio-vascular precum și faptului că plămânii se măresc după naștere. Pentru aprecierea aradului de dezvoltare al aparatului respirator există posibilitatea determinării diametrelor toracice în inspir
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în îndeplinirea unui scop, darwiniștii supralicitează etapele dezvoltării embrionare a omului în sintagma „ontogenia rezumă filogenia”, cu alte cuvinte evoluția spre ființa umană trece prin etape intermediare care ar demonstra transformismul. Astfel prezența coccisului (rudiment al cozii), pilozității (lanugo) la făt, straturile epidermice dispuse ca solzii de pește, ar fi mărturii ale fazelor intermediare pe care le-a cunoscut lumea viețuitoare până la apariția omului. Se eludează și aici, pe de o parte faptul că în 2/3 din lumea viețuitoare (bacterii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie; etc.; - cei buni sunt sprijiniți de cineva (o zână bună, o vrăjitoare, un sfânt, etc.); - personajul pozitiv (eroul, voinicul, Făt Frumos) - este înzestrat cu toate darurile: frumusețe fizică și morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme, îl
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
1890 desigur, cu schimbarea paginii de titlu și cu unele adaosuri, cum vom vedea). Consultând ediția lui Morțun, observăm că ea cuprinde poeziile publicate de Eminescu în tinerețe, pe care nu le conțineau edițiile Maiorescu, dar și proză („Sărmanul Dionis”, „Făt Frumos din lacrimă”, „Influența austriacă asupra românilor din Principate”, conferința poetului publicată în Convorbiri literare). Ea este o ediție anti-Maiorescu, plănuită, probabil, de Eminescu împreună cu V.G. Morțun pentru a prelua din mâinile criticului întreprinderea editorială de la Socec (sau pur și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz, / Că-i fecior de om viteaz; Dă-i măicuț-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
politică „a 114 pendulat între mesianismul ardelean a profesorului Ștefan Neagoe și realizările literare, inaugurate de poetul G. Tutoveanu”. Școala literară de la Paloda - stimulată și de G. Cațafany ‐ a creat atmosfera trebuitoare nașterii celor două reviste bârlădene: Paloda literară și Făt Frumo s. * Paloda, ziar la început liberal, fondat de Șt. Neagoe la 5 februarie 1881, editor și apoi proprietar și chiar director, fiind însuși patronul instituției; apare cu întrerupere de mai bine de un an la tipografia Cațafany, la numărul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la întemeierea unei biblioteci publ ice în Bârlad.” În același anuar, dar pe anul următor, 1909, se acordă un spațiu și mai larg prezentării județului Tutova și orașului Bârlad, vieții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acordă un spațiu și mai larg prezentării județului Tutova și orașului Bârlad, vieții culturale din Bârlad - cu bibliotecă publică, Cercul cultural „Tutova”, Societatea și Biblioteca Stroe Belloescu, revistele și ziarele locale, scriitorii literar i și ziariștii din Bârlad. „În locul revistei Făt‐Frumos întemeiată de domnul G. Tutoveanu în 1904, revistă care a trăit doi ani deplini, apare acum în acest oraș revista de folclor (Limbă, literatură și artă populară) intitulată „Ion Creangă”. Întemeietor ii acestei reviste sunt domnii G.S. Kirileanu, M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a apărut sub conducerea lui Emil Gârleanu”, scrie G.Ursu în „Istoria literară a Bârladului”, în fascicola referitoare la această problemă (p.30) și-și argumentează susținerile cu fapte și date necesare a fi știute. Retragerea poetului G. Tutoveanu de la Făt Frumos o explică însuși acesta într-un interviu acordat lui V. Damaschin și publicat în numărul 1 din 1929 a revistei „Scrisul Nostru”: „M-am retras de la „Făt-Frumos” în împrejurări neînțelese pentru toată lumea. Naționalismul înverșunat și luminos a lui N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
puternic spirit de organizare, celălalt fiind un „visător incorigibil”, am hotărât, fără nici o supărare, să-i cedez conducerea revistei. După retragerea mea s-a publicat numaidecât și „poezia” cu pricina, a domnului Corneliu Moldovanu.” După retragerea lui G. Tutoveanu de la „Făt Frumos” - spune G. Ursu, revista își schimbă tipografia la G. Cațafany, fapt semnificativ, știindu-se că la această tipografie tipărise și Corneliu Moldovanu. Schimbarea tipografiei marchează și o schimbare de conducere a revistei, schimbare față de care Sadoveanu îi scria lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Bârlad a rămas statornică și definitivă. A rămas de subliniat un mare adevăr: în Bârladul cultural, cinci scriitori - G. Tutoveanu, Emil Gârleanu, D. Nanu, Corneliu Moldovanu și A. Mândru - au lăsat literaturii române o mare răspânditoare de cultură - revista „Făt - Frumos”. * În „Vocea Tutovei” unde redactor-prim a fost într-o vreme I.C. Antonovici, a fost publicată o recenzie la un roman scris fete nr.4 din Bârlad. În carte era descris fondul moral și constructiv al femeii, care însemna însuși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct, redactori corespondenți: Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Ravaru, Cristian Onel, Laurențiu Ursachi, Teodor Hardon, Florin Varvara, Ștefan Stan, Serghei Coloșenco. Tehnoredactare computerizată: Bogdan Artene Bârlad. * Făt Frumos Făt‐Frumos, revistă literară, apare la 15 martie 1904, bilunară, sub direcția unui comitet, dar se știe că la început a 323 fost condusă de G. Tutoveanu și Dimitrie Nanu, iar mai târziu de Corneliu Moldoveanu și Anastasie Mândru.Redacția și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caracter” să ne fie îngăduit a zice: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în curaj și au câștigat temeinicie în caracter”. Cu toate că nu a apărut decât de la 15 martie 1904 - la 1 februarie 1906, în total 23 de numere, Făt‐ Frumos a fost cea mai importantă revistă a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numere, Făt‐ Frumos a fost cea mai importantă revistă a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos” din Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]