6,230 matches
-
psiho-morale a anecdotei, și-a construit majoritatea cărților (memorii, critică, literatură de ficțiune) după principiul adițiunii de "fragmente" eterogene (ca în jurnal), pe canavaua unei scheme epice minimale. În fond, romanele lui Lovinescu sunt tot niște volume de "scenete și fantezii", unde "realitatea", în loc să fie investigată cu ochi de prozator, devine un repertoriu de teme, personaje și situații-tip pentru uzul autorilor dramatici. Ca atare, accentul pus pe reprezentare transformă narațiunea într-o simplă funcție a portretului, reductibil și acesta, în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
transfer dinspre planul "conținutului" psihic spre forma exterioară (estetică), acea "fantasmă deja romanțată" desemnată drept "formă a conținutului" romanesc în genere. În mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult experiența personală, de ordin (auto)biografic 156 ceea ce subliniază, din nou, importanța factorului psihologic în geneza și configurarea literaturii criticului. Într-adevăr, pentru Lovinescu nu există decât o unică "sursă" de inspirație (propria experiență existențială, fatalmente
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
eroului său, prozatorul nu inventează nimic, nu imaginează situații sau scene noi, verosimile, mulțumindu-se să toarne în text ample fragmente, uneori bucăți întregi din notele de călătorie și din nuvele (Cetatea morții e preluată tale quale din Scenete și fantezii), revenind chiar la unele "subiecte" ori motive epice ("dragostea florentină") într-o manieră deja cunoscută, de genul rescrierii/ relecturii în palimpsest, ce instituie un foarte interesant "dialog" cu literatura anterioară, redusă acum la esențe (ca și psihologia personajelor). Așa se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, Dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
173). 101 Peter Brooks, op. cit., p. 10. 102 Ibidem. 103 Condiționarea imaginarului de principiul verosimilității e explicată pe larg de Jean Starobinski, în Relația critică (vezi mai cu seamă capitolul al II-lea, "Imperiul imaginarului"). După Goethe, observă profesorul genevez, fantezia ar fi "o imitație care, dusă la paroxism, atinge o intensitate maximă și ne transportă în regiunea sublimului" (op. cit., p. 164). 104 Peter Brooks, op. cit., p. 112. 105 Nu altfel vede lucrurile Peter Brooks atunci când afirmă că, deși romanul (literatura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
rămășag", ca și în Bălăuca, unde "soarta" poetului e prescrisă de hotărârea unui "divan" instituit ad-hoc). Frapează, apoi, discrepanța dintre premizele "tragice" ale dramei și nota de jovialitate livrescă în care o tratează de fapt scriitorul (ca în Scenete și fantezii). 208 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, E.P.L., București, 1969, p. 43. După Eugen Simion, Lulù ar fi "singurul personaj ce se ține minte", "o Otilie mai perversă", ilustrând "simbolul vocației feminine", "viața dublă a femeii, unire de grație și perversitate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Dacă moartea înseamnă o experiență „negativă” în tradiția mitologică, o criză în realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut valorificarea acestei drame existențiale în planul spiritualității și al fanteziei, acolo unde omul se poate exprima cu libertate nestingherită și încredere idealistă. Moartea are o mie de fețe, iar încercările de valorizare capătă și ele diferite chipuri. Pot fi semnalate chiar și acolo unde te aștepți mai puțin, pentru că omul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
într-o dramă de caractere. Peste tot, el este „cel cu căciula brumărie”, cum s-a întipărit în amintirea oamenilor din diverse locuri pe unde a trecut. În jurul individului se țese legenda. Memoria colectivă reține, firesc, trăsăturile esențiale, neapărat pozitive, fantezia le augmentează, ca și scriitorul însuși. Așa se naște portretul ideal de comportament eroic ori de frumusețe, preluat și răspîndit în și prin colectivitate. Este de bănuit că, în linii generale, procesul fabulativ a funcționat la fel și în privința păstorului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dacă în întreagami viață voi mai avea ocazia unei asemenea fericite întâlniri? Voi căuta să-mi amintesc vorbele primului meu critic literar în orice cuvânt pe care-l voi așterne pe hârtie și chiar dacă vi s-a părut întâmplarea o fantezie, să știți că ceva adevăr a fost aici. Dar la culcare am plecat tot cu inima frântă, cu gustul înfrângerii, asemeni unui ostaș rănit grav într-un război nemilos, care se târăște anevoie cu ultimile puteri. Ei, nici chiar așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spus:Apoi, domnule, cu lucruri de-aeste nu-i de șagă. Să știi că a fost adevărat. Să pui lumânări la biserică. Am scris această scrisoare deschisă mai puțin pentru voi, cititorii, și mai mult pentru împăcarea și liniștirea sufletului meu. Fantezie pe o temă veche Treaba începuse la început în joacă și continuă un timp să mi se pare că va fi așa mereu când, într-o bună zi, mi-am dat seama că, de fapt, înaintasem mult în ceea ce făceam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
atracția către centru, alții prin respingerea dintre părțile foarte mici ale corpului, iar alții atribuind-o unor anumite tensiuni din mediul înconjurător, care se strâng în spatele corpului care cade și îl împing dintr-o poziție în alta. Desigur, toate aceste fantezii, ca și altele, ar trebui examinate, dar de fapt nu merită. În acest moment scopul autorului este doar să cerceteze și să demonstreze unele dintre proprietățile mișcării accelerate (indiferent care ar fi cauza acestei accelerații), scria Galileo Galilei în lucrarea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Pacienții și voluntarii râdeau, cântau, jucau jocuri și aveau grijă unul de altul. Doctorul italian care administra unitatea se afla în Gulu de mai bine de douăzeci de ani. Contrastul dintre credința care se manifesta sub forma acestei iubiri și fanteziile denaturate urmărite de ARD era izbitor 60. Una dintre revelațiile din aceste povești și adeseori din sistemele religioase într-un mod mai general, este aceea că toți oamenii sunt înrudiți, oricât de îndepărtată ar părea uneori această înrudire; fiecare dintre
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
minte, fără restricții, selecții, fără cenzură pe conținut sau formă. Povestirea unui vis, a unui lapsus sau a unei situații de viață cotidiană este o formă inductoare a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung folosește și el teste de asociere verbală, dezvoltate în paralel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ar data de la fundarea Bucureștilor. 69 De doi ani, criza politică le-a dat o lovitură fatală acestor vesele întâlniri. stil prezent în arhitecura de interior și în artele decorative franceze în perioada de înflorire a stilului rococo, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, roci) cf. DGLR (n. tr.). drowski, în original (n. tr.). à giorno în original (n. tr.). "Philippe Musard se instalează pe Champs-Elysées și creează în 1833 les Concerts des Champs-Elysées
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
jungian de Dumnezeu arhetipal, conform căruia, la nivelul cel mai profund al psihicului fiecărui individ, rezidă o amprentă specifică a prototipului divin. Arhetipul constituie o imagine primordială și un "model ideal"87, "care se repetă în cursul istoriei acolo unde fantezia creatoare se manifestă liber. Dacă cercetăm aceste imagini mai îndeaproape, descoperim că ele sunt întrucâtva rezultanta formulată a numeroase experiențe tipice ale șirului de strămoși. Ele sunt oarecum reziduurile psihice ale nenumăratelor trăiri de același tip. Ele descriu milioane de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
interioare" lui. În acest sens, au putut fi remarcate două direcții majore ale abordării fenomenului creator: una fundamentată pe explicațiile și motivațiile inspirației "divine" sau suprainteligibile, și o alta motivată de impulsurile creatoare ale artistului, de rolul propriei imaginații și fantezii artistice. Între reprezentanții de seamă ai celei dintâi categorii, care explicau procesul creației artistice prin importanța intervenției divine, s-au afirmat o serie de gânditori antici, precum Democrit, Platon, Plotin și Augustin, care au deschis prin teoriile lor calea unor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
explicarea originii și sensurilor acesteia a fost și cel marcat de ideologia emancipată a secolului al XVI-lea, care a deschis calea unor interpretări ce găseau justificarea proceselor creative în capacitățile individuale ale omului, accentuând facultățile subiective ale imaginației și fanteziei creatoare de care acesta dispune. Așa se face că, această viziune a fost continuată și în perioadele ce au urmat, în secolul al XIX-lea, Hegel deosebind la rândul său unele dintre laturile specifice geniului artistic, privitoare la facultățile amintite
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
propriile închipuiri, al căror rol era astfel minimizat. Mai târziu, în secolul XX, filosoful și esteticianul italian Benedetto Croce, afirmând în același spirit că "arta e viziune sau intuiție"159, susținea ideea legăturilor dintre creația artistică și structurile imaginației și fanteziei, între care observase o serie de diferențieri specifice. În acest sens, el dezvoltase ideea că "fantezia e productivă în timp ce imaginația e sterilă și adaptată pentru a face combinații extrinseci și nu pentru a plăsmui în mod organic viața"160, perfecțiunea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
italian Benedetto Croce, afirmând în același spirit că "arta e viziune sau intuiție"159, susținea ideea legăturilor dintre creația artistică și structurile imaginației și fanteziei, între care observase o serie de diferențieri specifice. În acest sens, el dezvoltase ideea că "fantezia e productivă în timp ce imaginația e sterilă și adaptată pentru a face combinații extrinseci și nu pentru a plăsmui în mod organic viața"160, perfecțiunea fanteziei în care se ascund diferitele stări sufletești fiind, de fapt, elementul care determină creațiile artistice
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
între care observase o serie de diferențieri specifice. În acest sens, el dezvoltase ideea că "fantezia e productivă în timp ce imaginația e sterilă și adaptată pentru a face combinații extrinseci și nu pentru a plăsmui în mod organic viața"160, perfecțiunea fanteziei în care se ascund diferitele stări sufletești fiind, de fapt, elementul care determină creațiile artistice să devină admirabile. Sinteza orientărilor semnalate în definirea și investigarea naturii procesului de creație artistică ne conduce spre o mai clară înțelegere a diversității de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și verbal -, ce reflectă raporturile dintre creația artistică de factură sacră și contemplatorul ei488. Rezumând aceste trăsături, se relevă faptul că, în general, opera de artă sacră poate fi înțeleasă ca un produs material, rezultat al eforturilor creatoare și al fanteziei artistului aflat sub inspirația divină. O astfel de lucrare este capabilă să declanșeze, ulterior, în mintea și-n spiritul contemplatorului ei, o atitudine de respect veritabil, evidențiat prin diferitele manifestări ritualice sau gestuale determinate de exprimarea și aprofundarea trăirilor religioase
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi preluate și prelucrate în ora de cunoașterea mediului unde avem ca temă „Anotimpul de toamnă”, iar la ora de abilități practice vom realiza prin lipire lucrarea „Covorașul toamnei” din frunzele strânse în excursie. În realizarea acestei lucrări e liberă fantezia și puterea de creație a copiilor, care se manifestă în lucrări variate și interensante prin armonia de forme și culori pe care ei le redau printr-un material așa de simplu. De asemenea pot realiza colecții de frunze, aranjarea lor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
învelită în hârtie glace, osiile din pixuri consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și purtată în zbor de insecte: fluturi și coleoptere . O cale de articulare planificată a celor trei tipuri
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ultimul obiectiv vizitat a fost Palatul de la Ruginoasa - Palatul lui Alexandru Ioan Cuza, jocul s-a încheiat cu un cântec închinat Unirii de la 1859 . Practicarea acestui joc a dat frumusețe, bogăție și viață învățării școlare, a dezvoltat componenta originalității gândirii, fantezia, încrederea în sine, spiritul de competiție, a cultivat sentimentul dragostei față de patria și poporul român. 3.5. Planificarea, proiectarea și realizarea lecțiilor în spirit interdisciplinar În oricare compartiment al muncii economico sociale se impune cu precădere asigurarea muncii pe baza
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un truism, atît de banal încît avem tendința să-l uităm, și atît de problematic încît îl reprimăm adesea, cu aceeași ușurință. Pe de altă parte, oamenii despre care tratează literatura nu sînt oameni adevărați. Sînt creaturi fabricate, alcătuite din fantezie, imitație, memorie: oameni de hîrtie, fără carne și sînge. Faptul că nu există nici o caracterologie satisfăcătoare și coerentă se datorează probabil acestui aspect uman. Personajul nu este o ființă umană, dar se aseamănă cu o ființă umană. Nu are un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]