4,246 matches
-
mai sărac decât străbunii săi,/ mai sărac decât umbra din zare,/ bătrân și cu mâinile goale,/ proiectat în asfințitul de soare,/ lumină de purpură caldă" (Păgânul năvod), orbul care "clatină-n mână/ toiagul de ceară topită" pentru a întârzia dansul fatal al Viperei cârne, în sfârșit, Cel Dintâi, "așezat anume la porți", care "se-ntrupează,/ plutește-n văzduh, se despoaie de sine/ de-a lungul luminii" sub ochii poetului, pe deplin convins de finalitatea epifaniei trăite "sub soarele rece,/ până la brâu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rod-moarte este realizată, undeva, fără nici un rest ("rotundul rod ce-i moartea: rotund precum era rotundul/ când nu existau cranii/ rodul acesta crematorial"), căci ființa cezarivănesciană pare marcată de la început de morbul descompunerii lente, insidioase, voluptuoase. Marca definitorie a acestei fatale predestinări este trupul, închisoarea carnală a cărei contemplare provoacă repulsie ori spaimă: "nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!/ veșnice creștete umede se-ndeasă spre mine/ ca o pasăre deasupra unei oștiri le văd foind și mă sperii,/ nu-și uită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
marilor mituri. Acesta îmi pare a fi obsesia subterană care alimentează poezia lui Lucian Vasiliu și nu ceea ce Marian Popa numea "refuzul urâtului simplist", care l-ar face pe autorul Monei-Monada să convertească "negativitatea și frica de viață în realități fatale bizantinizate, astfel că până și prevestirile și semnele morții sunt coordonate prin grație și estetism transcendentalizant". Versurile selectate de autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine Nu mai este mult/ până mă veți vedea plutind/ într-o pasăre de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
însă zadarnic, pentru că în insula utopică unde Călin și Maria se retrag, pentru a pune bazele unei lumi fără tragedii, încolțesc ura și îndoiala, violența și complicitatea. Încheierea e că nu se poate ieși din propria condiție și că o fatală complicitate împinge individul spre zone abisale de existență. „Omul - spune prozatorul - e o divinitate înlănțuită de puterea condițiilor.” Ce sugerează aici este că nu există totdeauna o potrivire între logica destinului individual și logica existenței, că individul poate deveni, împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
înfrânt de mai multe ori în iubire, filosoful, care nu încetează să se gândească la gnoză și la noua lui religie, află în scriitură o bucurie recuperatoare. Realizarea în spirit, sugerează naratorul, poate fi șansa noastră. Despărțirea de Suzy este fatală, chiar atunci când Petrini, după doi ani de detenție, o regăsește și îi află adevărata identitate. Femeia își pierduse fascinația. Sinceră, fixată într-o structură determinabilă, Suzy devine o femeie comună. Fără fantezie, feminitatea ei e mediocră. Filosoful o părăsește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
curentele noi din pedagogie se datorau și faptului că acestea mai ales pedagogia experimentală manifestau tendința de a se emancipa de filosofie. În concepția sa, o astfel de eliberare a putut fi favorabillă altor științe, pedagogiei i-ar fi însă fatală, întrucît fără filosofie ea n-ar putea să-și stabilească nici scopurile și nici mijloacele educației. Antonescu a sesizat astfel puternica implicație a concepției despre lume în organizarea și desfășurarea procesului educațional; ca bază a teoriei sale pedagogice, el a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se integrează în propriul lor sistem (cf. 21). Chiar dacă nu toate ipotezele freudiene au fost confirmate, nu putem să nu recunoaștem că, prin lucrările sale, a relevat, încă o dată, necesitatea cunoașterii omului, nu a omului în general, așa cum, în mod fatal, este prezentat în studiile de psihologie, ci a acestui om, cu condițiile sale familiale și cu relațiile sale interindividuale. Iată de ce, un psiholog de talia lui Georges Politzer a putut face o apreciere ca aceasta: "tocmai odată cu psihanaliza, pentru prima
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se pot dovedi fatale. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contradicțiile sale și diletantismul său economic fac din ea un
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se poate dovedi fatală. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contra-dicțiile sale și diletantismul său economic fac din ea un
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
distrusă, cel puțin devastată, în vreme ce restul lumii ar fi ferit de măcel. Conștientizarea posibilei exterminări nu trebuie să înlăture conștiința celeilalte amenințări, cea a aservirii. Sîntem amenințați deopotrivă de exterminaționism și totalitarism, iar această conjugare ne pune în fața unei alternative fatale între două afirmații la fel de absurde: "mai bine comunist decît mort", "mai bine mort decît comunist". Noua conștiință europeană Noua conștiință europeană nu este conștiința pro-vincializării și a amputării Europei, conștiință căpătată în anii '45-'50. Nu este conștiința înfloririi economice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-au trăit le percepeau ca ireconciliabile, dacă nu chiar fatale. Dialogurile și diversitățile, care erau un soi de sub-produse ale dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi înțelegem că Europa s-a creat și dezvoltat datorită faptului că a fost o piață comună
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că presa unifică lumea pe calea ideilor, a dezbaterii polemice, a selecției operate din mers. Reversul încă se cuvine amintit, așa cum îl contura Kogălniceanu, în termeni de perfectă actualitate: "Prin lipsa presei ne vedem închiși într-un cerc cu totul fatal; luminile sunt înăbușite, ideile sănătoase nu pot străbate, calomniile și falsurile noutății singure își au liber joc". Ipoteza unei prese rele încă se cuvine luată în calcul, așa cum au făcut, între alții, Kogălniceanu și Eminescu, ambii convinși că presa lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
proiectanții sondelor Voyager și Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă mari cantități de particule energetice prinse de câmpul magnetic a lui Jupiter. Această ,,radiație" este similară, dar mult mai intensă decât cea observată în centurile Van Allen ale Pământului. Ar fi fatală pentru orice ființă umană neprotejată. Sonda Galileo a descoperit o nouă radiație intensă între inelele lui Jupiter straturile superioare ale atmosferei. Acestă nouă centură de radiații este de aproximativ 10 ori mai puternică decât cea a centurilor Van Allen de pe
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a good thing?”, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 79, nr. 6, pp. 995-1006. Schwartz, B. (2004), The Paradox of Choice: Why More is Less, Ecco/Harper&Collins. 5. De ce copilul dumneavoastră a devenit agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței Conform numeroaselor studii consacrate efectelor televiziunii asupra comportamentelor violente, între 5 și 10% dintre violențele comise în fiecare an ar fi cauzate de imaginile violente văzute la televizor. Cantitatea mare de scene violente din filme sau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat icon al culturii populare din secolul al XIX-lea71. Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului de tip byronian sau gotic și ceea ce numim femme fatale, îmbrăcate într-o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie drept echivalentul eroului de tip Clark Kent/Superman și Bruce Wayne/Batman, cu puteri similare, dar malefice 73. Dracula este, prin urmare, un model compozit din surse provenite atât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii fatale sau cu o imagine de Marie-Magdalenă disprețuitoare și lipsită de căință. Costumele Madonnei, gesturile ei, mișcările și pozele sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii, în continuă schimbare. Deoarece travestiul în general revelează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii, în continuă schimbare. Deoarece travestiul în general revelează genul ca imitație, ca formă fără conținut, travestiul Madonnei este la fel de carnavalesc ca și costumația ei de femme fatale. Discursul ei exagerat feminin este la fel de parodic. Artista joacă rolul lesbianei în Justify, așa după cum joacă rolul prostituatei Dita în Erotica (1992) și a agresoarei de băieți în Open. Faptul că videoclipurile ei au provocat scandaluri și reacții aprinse atât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la experiment social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de vedere, Economia tocmai a fost în Arcadia! Apăsarea pe caracterul ei istoricist ce a însemnat inflamarea ganglionilor teoriei materialismului istoric tocmai ne-a ținut mai multe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
derivatelor pentru dezvoltarea echilibrului ca dat. Mezalianța dintre perspectiva fizicii și metoda statistică nu creează posibilitatea înțelegerii prin identificarea corespondenților în aceeași formulă a sistemelor economice. În fapt, ar fi vorba nu doar despre reducționism excesiv, ci și despre substituire fatală de sensuri. Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Or, în contextul înțelegerii se înlănțuie și ipotezele logicii noastre într-un fel de potriveală cu așteptările noastre raționale și neapărat în dezacord cu structura profundă. Riscurile pierderilor prin simplificare s-ar putea, astfel, să fie mai mari și, poate, fatale speciei noastre. A simplifica a devenit o obsesie creatoare în lume. În știință a ajuns să fie chiar secretul ei care îi dă suflet. Maximul de simplificare ce s-ar putea să se întâmple înseamnă situația absurdă a eliberării de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care strică puritatea Iluminismului rezidă în faptul că rațional omul ar trebui să nu aibă limite în timp ce emoțional este extrem de constrâns. Mai mult, încercarea iluminismului rațional de a vedea Rațiunea ca stare de fapt a ordinii naturale subîntinde un paradox fatal pentru consistență: ca parte a realului, omul nu ar trebui să aibă limite cognitive în timp ce ca parte care gândește realul omul este teribil de limitat, de la modalitățile de exprimare, până la modelele explicative. Cu alte cuvinte, spus simplu, în măsura în care trece la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și structură, deși mai sunt și altele, poate mai frecvente, cum este cea dintre sistem și economiile de scară sau dintre sistem și procesele de concentrare ca și de integrare concentrică. În privința acestor confuzii trebuie spus că atunci când operează sunt fatale analizei. În fond, lipsa de regulă, de ordine conceptuală, sfârșește într-o nedumerire care aneantizează analiza: ce se analizează?! Nu căutăm acum să precizăm toate sensurile relaționărilor conceptuale pornind de la sistem, iar unele suprapuneri de conținuturi sunt extrem de nocive pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
doar puterea în forma ei sublimată și în consecințele căreia îi suntem captivi. Triumful cunoașterii Blocarea în acest model explicativ al constituției lumii și al validării adevărului ca exercițiu de putere nu are cum să stăruie fără să însemne colaps fatal. În fond, cunoașterea se blochează în cadrele puterii absolute până găsește, mai repede sau mai încet, soluția de a le străpunge, chiar de a le dizolva complet. În această privință stă mărturie experimentul totalitar al comunismului prăbușit sub greutatea ranforsărilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]