63,117 matches
-
călugăria, sinuciderea, acceptarea condiției de ratat fără aroganța transferării ei într-un subiect de literatură confesivă (cum ar fi acest jurnal)." (p. 71) Ratarea îmbracă forme diverse, una dintre ele fiind lipsa afectivității. Goana după nou, energiile consumate cu discutarea fenomenului politic sunt și o fugă de propria singurătate, o modalitate de a face abstracție de golul din suflet. Scrie Ioan Buduca și tristețea sa are sclipiri de mare scriitor: Atunci nu știam, abia acum știu că niciodată nu voi mai
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
mulți. Nu poți să fii bun specialist al unuia dintre cele două domenii fără să fii și al celuilalt. E lege. Nu poți să faci istoria critică a receptării operei și biografiei lui Rebreanu fără să cunoști opera prozatorului, ca fenomen originar. De asemenea, nu poți să fii un bun exeget al operei rebreniene fără să fii expert în rebrenologie. E o banalitate. În legătură cu un mare scriitor, sunt patru domenii distincte de luat în seamă: opera, biografia, contextul și receptarea lor
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
instrumentele criticului literar. Apar astfel, cu această "filosofie" de reconstituire a atmosferei estetice a unui grup literar, două eseuri minunate prin conturarea liniilor de forță, a legăturilor cu epoca și prin detașarea unor portrete: Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, cu ediția a doua în 2006) și Efectul "Echinox" sau despre echilibru (2003). Din aceleași intenții s-au născut și primele două volume, consacrate de critic orașului în care trăiește din 1965, când devenea student: Clujul meu. Oameni
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
60, a cărui imagine nu o pot nicicum asimila imagisticii derizorii produse de deconstruirea parodică a miturilor comunismului. Vreau să spun cu aceasta că spiritul meu critic actual va fi mereu asediat de memoria afectivă, iar încercarea de a explica fenomene ale trecutului va fi, probabil, vag alterată de un discret sindrom al paradisului pierdut" (p. 7-8 în primul volum). Nu aș fi putut face o mai bună descriere a tendințelor interioare ale textului evocativ: pe de o parte, spre idealizare
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Pascal: 1623-1662. Ceva ca în meteorologie, curenții. O deosebire există însă. Cronicarul român se lipsește de metafizică. Moldoveanul pare a zice, - omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are loc și un fenomen natural pe care darul de prozator al lui Neculce îl introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
Despre seducție? În introducerea a trei nuanțe care fac ca tema seducției să capete un cu totul alt relief. Enumerate succint, ele sunt următoarele. Mai întîi, potrivit lui Gabriel Liiceanu, semnificația curentă a seducției nu surprinde nimic din adevărata esență a fenomenului. Este o greșeală să credem că seducția nu înseamnă decît o ispitire frivolă, fatal trivială, în urma căreia cineva, îndrăgostindu-se, cade victimă unui rapt sufletesc. Pe scurt, seducția nu este nici simpla cădere în ispită, nici banala tentație erotică și
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
Rodica Zafiu Se știe că în româna populară, vorbită, se manifestă o tendință destul de puternică de concretizare a unor substantive abstracte: acestea primesc sensuri noi (trecîndu-se de la desemnarea fenomenului abstract și general la indicarea unor subtipuri și mai ales a unor manifestări concrete) - și își modifică anumite trăsături gramaticale: dobîndesc forme de plural și posibilitatea de a se combina cu numerale. Cîteva dintre concretizările recente au atras atenția prin
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
de obicei conjuncturală și demagogică, urmărind cîștigarea simpatiei populare". Sursa imediată a termenului (devenit unul internațional) este considerată, pentru română, franceza. Definiția cuvîntului franțuzesc populisme din Trésor de la langue française informatisé (TLFI) e foarte interesantă, în măsura în care se bazează, în identificarea fenomenului, pe o trăsătură esențialmente lingvistică, discursivă: populismul ar fi semnalat de preferința pentru adresarea globală și nediferențiată către "popor" ("tout mouvement, toute doctrine faisant appel exclusivement ou préférentiellement au peuple en tant qu'entité indifférenciée"). În caracterizarea populismului se mai
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
toute doctrine faisant appel exclusivement ou préférentiellement au peuple en tant qu'entité indifférenciée"). În caracterizarea populismului se mai invocă apelul la sentimente, folosirea registrelor populare ale limbii, opoziția între popor și elite etc. Dincolo de descrierile politologice și istorice ale fenomenului, cuvîntul a trecut, în multe limbi, de la utilizarea ca termen de specialitate la circulația uzuală, cu valoare depreciativă, fiind asociat demagogiei (adesea ca simplă insultă pentru adversari). Intrarea în uzul comun e consfințită în română de apariția unei forme de
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
a Danielei Chirion reprezintă cu adevărat o provocare majoră pentru privitorul de astăzi. Aparent previzibilă, ușor de contextualizat în istoria artei și a imaginii, în general, prin chiar caracterul său figurativ, această pictură trebuie privită ca moment în sine, ca fenomen irepetabil, și nu ca resuscitare a unor modele culturale deja consumate. Descoperind lumea, Daniela Chirion descoperă forma, iar această descoperire este consecința unei observații directe, a unei documentări la sursă, mediul cultural nefiind de-cît un catalizator al limbajului. Combinație foarte
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
adevărat că, uneori, ne bucurăm privind ceva și în freamătul acesta simțurile își amestecă fel de fel de descoperiri, de stări, de perspective. Privim partea din întreg și nu mereu reușim să plasăm corect, într-un plan generel, într-un fenomen, fragmentul din fața noastră. Au fost spectacole mari în teatrul românesc, și înainte, și după 89, pe care nu ne-am priceput să le includem în mișcarea de respirație largă, mondială, cu care performanța lor era contemporană înaintea noastră. Spectacole care
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este că fenomenul acesta atît de macabru e intransmisibil. La oricîte decese am asista și la oricîte înmormîntări am fi martori, spectacolul lor nu ne spune nimic despre ce înseamnă cu adevărat moartea. Cu alte cuvinte, moartea e unul din acele evenimente pe
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
speculează foarte mult pe seama adeziunii lui Mircea Eliade la Garda de Fier, dar se uită adesea că, spre deosebire de fascism și nazism, ideologia acesteia a avut o consistentă componentă creștină. Precizarea este în măsură să lumineze simpatia istoricului religiilor pentru acest fenomen. Scrie Andrei Oișteanu și nu putem decât să subscriem: " Față de nazism, fascism și alte variante europene ale extremei drepte intebelice (cu excepția salazarismului, care a creat un stat creștin totalitar, cum scria Eliade în 1942) se știe că fascismul românesc a
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
fascism și alte variante europene ale extremei drepte intebelice (cu excepția salazarismului, care a creat un stat creștin totalitar, cum scria Eliade în 1942) se știe că fascismul românesc a avut unele caracteristici specifice. Una dintre ele, foarte importantă pentru înțelegerea fenomenului a fost nu abjurarea creștinismului ortodox, ci - dimpotrivă - exaltarea lui. Așa se explică, printre altele, numărul mare de preoți și de țărani din cadrul Mișcării Legionare.( p. 11) De aici se poate deduce, într-o oarecare măsură, miopia politică a savantului
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
Gheorghe Grigurcu Are dreptate Ana Blandiana: nu putem caracteriza psihologia omenirii din ultima jumătate de veac fără a analiza un fenomen care a căpătat proporții de masă, care "răscolește și aruncă în febră globul întreg", cel al turismului. Homo viator se impune acum ca un personaj de prim plan. Oare de ce? Care e mecanismul sufletesc ce ne face să preferăm "iureșul
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
bine și fatalitatea lui blîndă de a face rău". Așadar timpul și nu spațiul. Mai bine zis spațiul prizat prin mijlocirea timpului care deține supremația. Avem a face cu o abordare tipică de poet, întrucît timpul e, spre deosebire de spațiu, un fenomen capricios, de-o obiectivitate îndoielnică, apt de modelările prodigioase ale subiectului ce-l poate umple ad libitum cu imaginile sale, ce-l poate dilata sau accelera în funcție de trăirile de care are parte. Firește, nu poate fi pus semnul egalității între
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
spirit enciclopedic, în alte compartimente ale activității sale), dacă unora li se va părea limitată, suspectă, o astfel de apreciere. Irina Petraș e una dintre conștiințele critice importante ale acestui moment. Critic activ, cu o mare capacitate de cuprindere a fenomenului literar, cu perspicacitate estetică și o fină comprehensiune, Irina Petraș reprezintă o personalitate în oglinda căreia actualitatea se reflectă și se regăsește plenar, în toate complicațiile și subtilitățile ei. Într-un mod simplu (dar nu simplist) criticul poate fi definit
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
complexa problemă a romanticului care refuză mitologicalele în favoarea inspirației personale" e reductibilă la o pereche de elemente "extrem de simple" și anume precizarea locului și orei în care se petrece contemplarea peisajului precum și notificarea stării afective corespunzătoare. Intervine "inversarea unei paradigme", fenomenul fiind examinat de Jauss, în Schiță pentru o teorie și o istorie a experienței estetice. După aisthesisul medieval, stăpînit de o așa-numită "paradigmă a invizibilului", ruptă de lumea fizică, de factură alegorizantă, urmează o deschidere către peisaj, ca simptom
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
Horia Gârbea Fotbalul este un fenomen popular. Unanima lui răspîndire provine din maxima simplitate a regulilor și din instinctul incoercibil al omului care, dacă are acces la o minge, o lovește cu piciorul. Fotbalul este, aș zice, un apriorism. Pășind pentru prima dată, suținut de subțiori
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
fișe cu poreclele celor 18 antrenori din prima ligă, pentru a nu mai vorbi de jucători și de alde "Corleone", "Nașul" etc. Mi se pare o strălucită imbecilitate, să cauți să anulezi, printr-un lexic criptic, tocmai enorma accesibilitate a fenomenului. Asta în cazul unui fenomen popular, frizînd o epidemie mondială! În loc să meargă în sensul teribilei și, pentru presă, cîștigătoarei isterii de masă, ei, "cronicarii" sportivi, se pun contra curentului: fac singurul lucru pe care îl știu contra vîntului. Caută să
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
antrenori din prima ligă, pentru a nu mai vorbi de jucători și de alde "Corleone", "Nașul" etc. Mi se pare o strălucită imbecilitate, să cauți să anulezi, printr-un lexic criptic, tocmai enorma accesibilitate a fenomenului. Asta în cazul unui fenomen popular, frizînd o epidemie mondială! În loc să meargă în sensul teribilei și, pentru presă, cîștigătoarei isterii de masă, ei, "cronicarii" sportivi, se pun contra curentului: fac singurul lucru pe care îl știu contra vîntului. Caută să obscurizeze unul dintre puținele lucruri
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
pentru inițiați. Acești cititori firoscoși sînt, firește, tot mai puțini, pe măsură ce poreclele se obscurizează infantil. E ca în "păsăreasca" pe care o practicau cîndva subretele, geloase că stăpînii vorbeau franțuzește fără ca ele să priceapă. O lume de frustrați înconjoară un fenomen frumos în sine ca fotbalul, mînjindu-l cu mici dejecții, precum porumbeii maculează statuile.
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
valori. Un mare scriitor al nostru, oricare ar fi el, nu mai face, la întâlnirea cu cititorii, săli pline. Asta și pentru că prea mulți dintre noi nu-și dau seama de spectacolul unic al marilor personalități, nu sunt fascinați de fenomenul misterios al producerii valorilor. Sau nu mai avem mari scriitori? Trăim urât: libertatea altora nu respectă libertatea noastră, după cum nici libertatea noastră nu respectă, din răzbunare, libertatea altora. Abia acum am descoperit și înțeleg mai bine ce înseamnă faptul că
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
îndoielile celor dinafara ei, va ieși slăbită, dar transformată. Nu mai poate rămâne cum a fost. Nici conceptul de literatură, nici funcția ei socială nu sunt stabile de la o epocă la alta. Procesul de transformare e foarte complicat, cu multe fenomene subterane, nevăzute sau care refuză să fie văzute. Unii contestă, pur și simplu, evidențele. Un adevăr elementar este acela că am trecut de la o literatură centrată pe poezie la o literatură centrată pe proză. Mi se pare o banalitate, dar
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
ale unor poeți care cred că cuvântul lor coboară direct din Logosul divin. Ideea că vom mai putea avea un mare poet care să devină scriitor național ca Eminescu, Arghezi sau Nichita Stănescu a apus definitiv, din păcate. E un fenomen obiectiv, o evoluție neliniștitoare. Nu prea cred că va mai avea cineva curând prestigiul Anei Blandiana sau al lui Mircea Dinescu. Suntem contemporani cu ultimii noștri mari poeți, în perspectiva obscură și sumbră a cel puțin unui secol. Altfel spus
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]