12,214 matches
-
Fapte și idei, „Axa”, 1933, 6; Mircea Vulcănescu, Basmul cu d-rul Roșu, „Dreapta”, 1933, 5; [De la Criterion], RP, 1933, 4715, 4721, 4729; Petru Comarnescu, Un simpozion filosofic, RP, 1933, 4757; Grupul plastic Criterion. Salonul 1933 (catalog), București, 1933; Mircea Vulcănescu, filosoful boxeur sau moralistul bătut, „Credința”, 1934, 314;Victor Medrea, Nicolae Roșu, Într-o chestie de onoare, „Credința”, 1934, 314; Sandu Tudor, Generația Criterion, „Credința”, 1934, 315; Sandu Tudor, Cavalerii de Curlanda sau Ciocoismul cultural, „Credința”, 1934, 319; Oscar Lemnaru, Spiritualitate
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
colosale migrații siderale”. De aici până la călătoria spre „mume” a lui Faust și imaginea „falsului gol”, nu e, în ordinea imaginarului, o distanță prea mare. Saltul înapoi, spre Pascal (spre „spațiul imensității copleșitoare, terifiante”) este justificat, afectiv, de imaginea dinainte. Filosoful cunoaște sentimentul de anxietate cosmică, precum modestul Iegorușca, băiețelul orfan din Stepa lui Cehov. Afectiv, ei stau alături. Eminescu, Goethe, Pascal, Cehov nu merg într-o ordine comparativă. Însă C. nu studiază relațiile dintre texte, nu-l preocupă natura stilului
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
afirmă necesitatea elasticității judecății de valoare, judecată pregătită în mod fundamental nu de corpusul operelor de artă preexistente, ci de corpusul actelor teoretice legate de acestea. Tot Lucian Blaga publică și o cronică la volumul Jurnalul de călătorie al unui filosof de H. Keyserling, iar, la rubrica „Însemnările săptămânii”, îi este reprodus articolul Naturalismul, fragment din studiul cu același titlu, în care autorul definește „tainele” naturaliste ca niște „taine fără mister”, căci necunoscutul s-ar reduce la câteva constante matematice, iar
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
Procesul de la Lipsca). Sunt publicate largi extrase din cartea lui Petre Pandrea, Germania hitleristă, iar Athanase Joja semnează articolul Fascismul: expresie a capitalului monopolist. Un loc important este acordat relației fascism-cultură. Constantin Micu, într-un articol intitulat Este Nietzsche un filosof național-socialist?, polemizează cu scriitorul francez Drieu La Rochelle, conchizând că agitația pe care hitleriștii au făcut-o în jurul lui Nietzsche a însemnat în fond falsificarea perspectivelor și denaturarea gândirii acestuia. Miron Radu Paraschivescu, în Fascism și spiritualitate, se arată la
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
teoriei domeniului sub forma unor scrieri focalizate asupra relației dintre marile afaceri și mediul înconjurător sau dintre patron și salariați. Britanicul Rowntre este citat de Drucker ca fiind printre primii „teoreticieni” ai domeniului la 1918, dar există și trimiteri la filosofii de orientare socialistă, între care locul central îl ocupă K. Marx și F. Engels, din secolul al XIX-lea. Marea criză economică din anii ’30 a pus sub semnul întrebării practicile bursiere existente în acea perioadă și a obligat statele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
N. V. Scurtescu, iar drama într-un act Monumentul de la Călugăreni lui Vasile Maniu. Alăturându-se lui Hasdeu, Aron Densușianu atacă, în Poeziile lui Gr. Alexandrescu, „noua direcție” maioresciană, încercând să susțină că T. Maiorescu ar fi plagiat teoriile estetice ale filosofului german Fr. Th. Vischer. Un amplu studiu despre Homer al lui Z. Demarat, articole și studii istorice de A. I. Odobescu, A. D. Xenopol, Al. Papadopol-Calimah, C. Esarcu, Gr. G. Tocilescu, contribuțiile de filologie ale lui M. Gaster sau cele pedagogice ale
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
Ștefănescu) și purtând girul - prin textul de prezentare imprimat pe coperta a patra - criticului Ov. S. Crohmălniceanu. Fabula narațiunii e o reconstituire ficțional biografică: ultimii ani ai vieții unui personaj din Antichitate, cu existență istorică reală. Este vorba de Iustin, filosof grec trăitor în Palestina, în colonia romană Flavia Neapolis, în secolul al II-lea d. Hr., autor, între altele, al unor Apologii în favoarea creștinismului, adresate împăratului Antoninus Pius și Senatului roman, și care, martirizat și ucis pentru convingerile lui creștine
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
secolul al II-lea d. Hr., autor, între altele, al unor Apologii în favoarea creștinismului, adresate împăratului Antoninus Pius și Senatului roman, și care, martirizat și ucis pentru convingerile lui creștine, a fost canonizat de Biserică (Sf. Mucenic Iustin Martirul și Filosoful, prăznuit la 1 iunie). Romanul combină într-un complex tematico-expresiv greu discernabil, formula parabolei cu notația „autentistă” (a stărilor lăuntrice, a percepțiilor, a solilocviului etc.) și cu o poetică naratologic frapantă, modernă, ținând de o estetică prozastică moderat „revoluționară”. Justin
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
Traduceri: Voltaire, Dicționar filosofic , Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Cum debutează prozatoarele: o strategie de șoc!, CNP, 1990, 23; Mona Momescu, Dialogul, TMS, 1991, 8; Ovid S. Crohmălniceanu, Joacă și seriozitate, LCF, 1991, 15; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu filosofi, RL, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL, 1998, 47; Al. Ioanide, Anca Delia Comăneanu, „Miercuri, joi pe strada circulară”, RL, 1999, 16; Gabriel Inea, Reverii infernale, TMS, 1999, 5. N.Br.
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
Borges și Constantin Noica, cruciale pentru simbioza dintre literatură și cultura filosofică. Literatură începe să publice în 1993: volumul de povestiri și eseuri Exerciții de naivitate, „prolegomenă pentru o cosmologie a spiritualității umane”, fiind conceput ca un dialog cu spiritul filosofului Constantin Noica. Creație a unui erudit, dar și a unui istoric al științelor și al literaturii, Exerciții... își rezumă conținutul în unul dintre titlurile sumarului: Încălcând frontierele. În volumul Treisprezece metamorfe (1996), cuprinzând proze scurte sau poeme în proză, greu
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
lucrare despre Kant, pentru că, îi explică el aceluiași prieten, fără Kant nu poate clasifica problemele filosofiei. Începe să fie pasionat de istoria filosofiei, dar peste doi ani (1932) este deja sceptic în această privință. Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
clasifica problemele filosofiei. Începe să fie pasionat de istoria filosofiei, dar peste doi ani (1932) este deja sceptic în această privință. Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile lui Nikolai Hartmann și Ludwig Klages. Îl cunoaște pe Petre Țuțea - „cet ami
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
ediție monumentală (Oeuvres, 1818 pagini) toate cărțile, inclusiv, în traducere, cele scrise în românește. În 1997, aceeași editură îi publică, într-un tom de 1000 de pagini, însemnările din perioada 1957-1972, rămase în „caietele” sale (Cahiers). Reputația lui C. ca filosof s-a constituit greu în țara lui Voltaire. La început îl apreciază câțiva prieteni (printre ei, Beckett, Blanchot, Gabriel Marcel, Ionescu, Eliade - bineînțeles), apoi, spre sfârșitul anilor ’70, îl descoperă scriitorii și criticii. C. începe să fie socotit un mare
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
vizitau. Trecerea la altă limbă, va explica el odată, echivalează cu o schimbare de identitate. Pe culmile disperării este scrierea unui „evadat din umanitate”, confesiunea lirică și barocă a unui tânăr moralist sastisit deja de filosofie și, mai ales, de filosofi: „Filosofii sunt prea orgolioși pentru a-și mărturisi frica de moarte [...] este o prefăcută seninătate în considerațiile lor asupra morții.” Cartea - în fapt un monolog - cuprinde 41 de fragmente care, în esență, întorc pe dos toate ideile primite, valorile acceptate
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Trecerea la altă limbă, va explica el odată, echivalează cu o schimbare de identitate. Pe culmile disperării este scrierea unui „evadat din umanitate”, confesiunea lirică și barocă a unui tânăr moralist sastisit deja de filosofie și, mai ales, de filosofi: „Filosofii sunt prea orgolioși pentru a-și mărturisi frica de moarte [...] este o prefăcută seninătate în considerațiile lor asupra morții.” Cartea - în fapt un monolog - cuprinde 41 de fragmente care, în esență, întorc pe dos toate ideile primite, valorile acceptate. De la
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
juca, și ele, rolul de detonator. Judecată din unghi politic și moral, Schimbarea la față a României este cartea unei disperări fundamentale și a unei opțiuni primejdioase. Disperarea are cel puțin patru sau cinci surse în cazul lui C.: conștiința filosofului că aparține unei culturi mici, marginale, fără viitor; credința că România a dormit în istorie și că valorile ei (țăranii, Biserica ortodoxă, cultura populară și peisajul) o țin în continuare într-o insuportabilă inerție; oroarea de politicianismul românesc din anii
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
o insuportabilă inerție; oroarea de politicianismul românesc din anii ’30 și discreditarea în ochii tânărului moralist a formelor democrației; imposibilitatea de a vedea o schimbare a lumii românești printr-o evoluție normală, organică. Mai este, desigur, și natura specială a filosofului, starea lui de revoltă, inaderența la un ritm de existență, opoziția funciară față de ceea ce este acceptabil, sacralizat. Așa se explică iritarea lui față de aproape toate valorile românești. Dorul, de pildă, o valoare lirică fundamentală la Eminescu și definită filosofic la
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
iluzie sfâșietoare, ea fiind mult prea nedefinibilă pentru a o degrada într-un edificiu estetic. Ce va fi fost pe vremuri prin ceruri nu se știe. Doar de la Bach încoace există Dumnezeu... Și când te gândești că atâția teologi și filosofi și-au pierdut zilele și nopțile în căutarea argumentelor pentru existența lui, uitând singurul argument valabil: Bach”. În Lacrimi și sfinți există și un lirism al lucrurilor ce pier și o poezie, foarte personală, a singurătății. O poezie scrisă de
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
latură religioasă și că pasiunea absolutului nu ocolește sufletul oamenilor care n-au în viață altă certitudine decât incertitudinea lor. Lacrimi și sfinți reprezintă despărțirea sa de teologie. Poate nu și despărțirea de religie, pentru că religia se salvează în eseistica filosofului prin sfințenie și mistică. Nici acestea nu sunt eterne, dar, oricum, par a avea mai multă valoare și durabilitate decât teologia, o disciplină pe care moralistul român o respinge categoric. În Amurgul gândurilor, C. este deja „un clasic al deznădejdii
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
modifica lumea. Trăiește într-o mistică logodnă cu singurătatea și se consideră, într-o definiție teribilă, „un Iov fără prieteni, fără Dumnezeu și fără lepră”. Biografemul său (în sens barthesian) mai conține în această ordine morală și spirituală câteva elemente: filosoful îi iubește pe oamenii Vechiului Testament, ca și Nietzsche de altfel, a deprins meșteșugul tristeții, modernii îi par călduți, „prea călduți”, dacă ar accepta un biograf acesta ar trebuie să fie un înger vesel, care povestește la umbra unei sălcii
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Testament, ca și Nietzsche de altfel, a deprins meșteșugul tristeții, modernii îi par călduți, „prea călduți”, dacă ar accepta un biograf acesta ar trebuie să fie un înger vesel, care povestește la umbra unei sălcii plângătoare. După ce-i citește pe filosofi, C. simte nevoia să se ascundă într-o rugăciune, în fine, moralistul sceptic crede că despre „eu” n-ar trebuie să vorbească decât Shakespeare sau Dumnezeu. Despre „scriitură” nici o vorbă. Nu intră printre obsesiile lui, deși scriitura este arma lui
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
cheamă paradoxul cioranian: nihilismul radical al ideilor pune în mișcare mecanismele unui limbaj de o mare subtilitate și fervorile unui spirit care caută - și de cele mai multe ori află - perfecțiunea formală. C. continuă să spună despre sine că nu e un filosof de profesie, este doar un „gânditor privat”. Este, în mod sigur, un mare moralist și, totodată, unul dintre ultimii mari creatori ai modernității. Emil Cioran are dreptul să vorbească despre disperare, căci a întâlnit lumile împăcate ale gândului. Are dreptul
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
E. M. Cioran, ST, 1990, 2; Nicolae Manolescu, Filosofia lirică, RL, 1990, 22; Lovinescu, Unde scurte, I, 128-133, 353-356, III, 100-106, IV, 258-269; Mariana Șora, Cioran odinioară și azi, VR, 1990, 3; Gheorghe Grigurcu, Dionisiacul Cioran, VR, 1990, 7; Cornel Ungureanu, Filosoful la 20 de ani, O, 1990, 22; Cornel Ungureanu, Renaștere sau „Schimbarea la față”, O, 1990, 49; Dan C. Mihăilescu, Omul gotic și fără scăpare, RL, 1991, 15; Vlad Russo, Excesul de metodă, VR, 1991, 2; Eugen Simion, Tânărul Cioran
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
François Bondy, Fernando Savater, Helga Perz, Convorbiri cu Cioran, București, 1993; L. M. Arcade, Refuzul și acceptarea istoriei la Lupasco și Cioran, APF, 1995, 3-4; Moma Dimic, Deținutul care zâmbește - Emil M. Cioran, CC, 1995, 3-4; Vasile Fanache, Emil Cioran, filosoful lucidității, ST, 1995, 4-5; Ioana Pârvulescu, Lecțiile lui Cioran, RL, 1995, 26; Nicolae Balotă, În moarte și după moarte, RL, 1995, 26; Pericle Martinescu, Sfârșitul amăgirilor, RL, 1995, 26; Irina Mavrodin, Un alt Cioran, RL, 1995, 26; Aurel Rău, Avatar
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
antică, 1988). Deși în anii ’80 începuse să-și facă un nume în exegeza artelor plastice, C. s-a fixat pe piața literelor ca traducător și interpret al filosofiei lui Platon, colaborator al prestigioasei ediții coordonate de C. Noica; Hermeias filosoful (1983), Republica (1986), Philebos (1993) sunt cel puțin trei puncte de onoare dintr-o activitate filologic-filosofică aparent părăsită de publicistul incisiv al anilor 2000. Dacă Scriere și oralitate în cultura antică (logosul și scrisul în fundarea civilizației eline, paralel cu
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]