6,757 matches
-
falsă, alienată ori ideologizată a tuturor celorlalți 42. Printre atît de numeroșii profeți ai sfîrșitului lumii care concep gnosticismul ca pe o mișcare istorică perenă ce defilează sumbru de-a lungul Întregii istorii occidentale, se ridică și un glas discordant: filozoful german Hans Blumenberg 43. Pentru Blumenberg, ale cărui cărți sînt accesibile În traducere engleză, modernitatea nu este scena victoriei finale a gnosticismului, ci, dimpotrivă, a izgonirii lui finale. Reversul ar fi avut loc În acea epocă a „teologiei științei” (cum
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și alții, după care modernitatea este gnostică. Creatoarea lor greșită-Înțelegere a gnosticismului este posibilă, cu toate că s-ar putea ca ea să nu aibă legitimitate În ochii celui care caută ceva mai mult decît analogii superficiale Între fenomene. Pentru acesta, singurul filozof modern care poate fi numit Într-o anumită măsură gnostic este unul care nu figurează pe listele nici uneia dintre personalitățile menționate mai Înainte ale „gnosticismului modern”: Immanuel Kant, cel care În mica sa carte Die Religion innerhalb der Grenzen der
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
perspectiva abordărilor din capitolele precedente, îndreptându-și atenția, întâi asupra specificului național, apoi asupra specificului comunicativ al românilor. Cititorul va găsi în prima parte a capitolului o sinteză personală a unor puncte de vedere exprimate de sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști filozofi de marcă ai culturii române. Citatele ample au rolul de a evidenția concepțiile lor extrem de moderne și de actuale. În partea a doua va găsi o caracterizare a modului în care „vorbesc românii”; este o schiță bazată pe cercetări personale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferite printre aceste obiective ale programelor de dezvoltare organizațională propuse de French. Acest lucru nu este surprinzător având în vedere că atât idea unității europene cât și originile dezvoltării organizaționale, au perioade de apariție relativ apropiate și sunt originate în filozofii sociale de tip umanist. Într-o definiție mai concretă, Spector(1993Ă consideră dezvoltarea organizațională că „o familie de tehnici elaborate pentru a ajuta organizația să se schimbe în bine, ce implică folosirea principiilor și procedurilor științelor comportamentale, pentru a ajuta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bețivan; bijuterii; bogat; brav; bucătar; bun la ceva; bun la toate; bunicul; calificat; capabil; capodoperă; cizmă; clește; construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut; dar; deștept, muncitor; dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
secundar în raport cu mintea umană. Această perspectivă cyborgică sau avatarică a privilegierii conștiinței ca esență a ființei umane continuă distincția corp-minte sau materie-spirit teoretizată începând cu Descartes. E vorba de ceea ce Damasio (2004Ă numea „eroarea lui Descartes”. Punctele de vedere ale filozofului raționalist care echivalează capacitatea umană de a gândi cu însăși condiția existenței (bine-cunoscutul Cogito, ergo sumă și care delegitimează posibilitățile de cunoaștere prin intermediul corpului sunt continuate de o parte a științei și a filosofiei ciberneticii și roboticii actuale, astfel că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Alteori, întrebarea este cinică și implică lipsă de respect față de anumite metode de cercetare. Așadar, gândiți-vă bine la modul în care vreți să răspundeți. Este bine să aveți o atitudine respectuoasă și să onorați alte puncte de vedere sau filozofii în ceea ce privește cercetarea, chiar dacă alte persoane nu arată respect pentru părerile dumneavoastră. De asemenea, evitați adoptarea unei atitudini defensive atunci când răspundeți. În general, evităm cuvintele cum ar fi subiectiv sau obiectiv, superficial sau profund. Î. Nu cumva aceasta este o cercetare
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
presupună cât mai puțină trădare. Pe de altă parte, unde să-l cauți mai bine pe Cioran decât în scrisorile și în caietele sale nedestinate tiparului? Cum știm, disprețuia literatura și deopotrivă filozofia. Oricum, nu se considera nici scriitor, nici filozof. Mai mult, suspecta de fals orice rând destinat tiparului. Totul, în acest caz, ar fi fost destinat celuilalt, care, cu prezența lui implicită, ar altera sau ar deturna sinele. L-ar obliga să se metamorfozeze. „Adevărul despre un autor e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
talentelor sau o secătuire a temelor? Probabil și una, și alta: lipsă de inspirație ce merge mână-n mână cu lipsa de substanță. Dispariția naivității; prea multă jonglerie, prea multă abilitate, în lucrurile capitale. Acrobatul l-a înlocuit pe artist, filozoful însuși nu e decât un pedant care se bâțâie” (II, 94). Cioran, el însuși epigon (căci cine mai mult decât el știe că totul e artificiu), încearcă o reîntemeiere a ființei. Ființa poate avea acces la adevăr prin suferință: e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
limbii române. Așa încât precizează: „Cu cât ești mai primitiv, cu atât ești mai aproape de înțelepciunea originară, pe care civilizațiile au pierdut-o. Burghezul occidental e un dobitoc care nu se gândește decât la bani. Oricare cioban de la noi e mai filozof decât oricare intelectual de pe-aici” (6 aprilie 1972 Ă 181). În fine, să revenim la Dieppe și la avantajele muncii fizice. Tot lui Aurel Cioran îi scrie pe 16 aug. 1979: „Am petrecut o săptămână pe o proprietate admirabilă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I, 76-77). Ce este acest adevăr ultim pe care Cioran îl caută cu disperare? O urmă de ambiguitate se păstrează în legătură cu sensul investit aici. În absența unui fundament ontologic (sau în prezența unuia tot mai precar), Cioran a abandonat poziția filozofului care se proiectează în idee, la fel cum are mari îndoieli în legătură cu adevărul ilustrat de sfânt. Cu puține excepții (sunt amintiți Pyrrhon și Epicur), filozofia greacă i se pare „decepționantă”: „nu caută decât... adevărul; filozofia indiană, dimpotrivă, caută doar izbăvirea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
are mari îndoieli în legătură cu adevărul ilustrat de sfânt. Cu puține excepții (sunt amintiți Pyrrhon și Epicur), filozofia greacă i se pare „decepționantă”: „nu caută decât... adevărul; filozofia indiană, dimpotrivă, caută doar izbăvirea: ceea ce este mult mai important”. Nici sfânt, nici filozof, dorința izbăvirii sfârșește la Cioran cu o damnare. Cu cât este mai lucid, cu atât Cioran e locuit de straturi abisale. La fel și în privința adevărului: cu cât caută mai intens izbăvirea, cu atât mai mult, închis în lanțurile propriilor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
e, de altfel, constantă și ar merita o analiză detaliată. În ce-l privește pe Nietzsche, el apare de câteva ori, în opoziție cu Schopenhauer, pe tonul cu care e prezentat aici Danton. Citim într-un loc: „Schopenhauer e singurul filozof german care are umor, singurul care mă face să râd. Exploziile lui de mânie, indignările lui. Asemănarea lui cu Swift. / Ar fi putut fi englez. Nietzsche, niciodată” (III, 370). Sau, altundeva: „Față de Nietzsche, Schopenhauer are avantajul umorului, de care poetul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
decât gânditori religioși. Motivul adânc este că doar ei s-au apropiat de anumite abisuri. La care «laicii» sunt refractari sau de care sunt incapabili” (III, 238). Ba mai mult, ajunge să le ia apărarea: „S-a spus că un filozof creștin nu poate fi, în adevăratul sens al cuvântului, un filozof, pentru că el nu mai caută, pentru că el a găsit. // Da, sigur. Însă un filozof creștin, crezând că posedă credința, riscă oricând s-o piardă, iar acest risc, alimentat de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
apropiat de anumite abisuri. La care «laicii» sunt refractari sau de care sunt incapabili” (III, 238). Ba mai mult, ajunge să le ia apărarea: „S-a spus că un filozof creștin nu poate fi, în adevăratul sens al cuvântului, un filozof, pentru că el nu mai caută, pentru că el a găsit. // Da, sigur. Însă un filozof creștin, crezând că posedă credința, riscă oricând s-o piardă, iar acest risc, alimentat de neliniștea lui, face să nu fi găsit niciodată cu adevărat” (III
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
III, 238). Ba mai mult, ajunge să le ia apărarea: „S-a spus că un filozof creștin nu poate fi, în adevăratul sens al cuvântului, un filozof, pentru că el nu mai caută, pentru că el a găsit. // Da, sigur. Însă un filozof creștin, crezând că posedă credința, riscă oricând s-o piardă, iar acest risc, alimentat de neliniștea lui, face să nu fi găsit niciodată cu adevărat” (III, 148). Ce altceva face Cioran însuși?! Așa încât, certitudinile privind lipsa sa de religiozitate sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
carnalitate” (I, 278). Or, fără să știm dacă nu va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui Plotin: „Filozoful Plotin, care a trăit în zilele noastre, părea rușinat că are un trup”. Comentează Cioran: „Nu cunosc început mai strălucitor. Extraordinarul din prima lovitură. Ar trebui întotdeauna să pornim astfel, cu esențialul” (II, 374). Esențialul, deci, legat, dacă nu de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
român numit Nenea. În patruzeci de ani petrecuți în Germania „n-a dat nimic”. Continuă Cioran: „Ce contează ș...ț. E un personaj; și asta face mai mult decât să fi scris un cărțoi despre Aristotel sau despre vreun alt filozof. Dacă ar fi produs o operă sau dacă s-ar fi «realizat», n-am mai sta să vorbim despre el de peste un ceas. Avantajul de a avea o viață e un avantaj rar. Singurul pe care-l au compatrioții noștri
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-se, rând pe rând, unul din altul sau distrugându-se unul pe celălalt."174 La greci, erau patru elemente, apa, aerul, focul și pământul, fiecare element definindu-se ca "principiu călăuzitor spre o altă realitate decât a lui însuși"175. Filozofii Antichității Pitagora, Empedocle, Platon, Aristotel susțin că manifestările vieții sunt reductibile la cele patru elemente care, la rândul lor, dinamizează forțele naturale. Fiecare element a luat naștere din unirea a două principii fundamentale: Apa din Rece și Umed, Aerul din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cioran dar și Mihail Sebastian care era evreu. In schimb Nae Ionescu l-a avut dușman pe George Călinescu, care era contrariat de replica profesorului: „ Numai omul are posibilitatea să- și rateze viața. Rața, orice ar face, rămâne tot rață”. Filozoful Petre Țuțea, și el discipol al lui Nae Ionescu, a cochetat și el cu doctrina legionară. Născut într-o familie de preoți din Muscel și absolvent al Facultății de Drept la Universitatea din Cluj și apoi al Universității Humboldt din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care am suferit cel mai mult, anii care m-au maturizat înainte de vreme și care mi-au influențat cred, în parte, restul vieții. Tatăl meu, care de alfel semăna oarecum cu Petre Tuțea, martirul închisorilor comuniste, mi-a spus că filozoful ar fi rostit cuvintele memorabile: -“Iți mulțumesc, Doamne, că mi-ai oferit onoarea să sufăr pentru neamul meu”. Nu oricine însă poate face asta, mai ales un copil. Era în anul 1958, eram în clasa a IV-a, tatăl meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de gheață./ Ai sa te faci urâtă... fată amară!" Nichita e urmărit pe teme și idei (condiția artistului, setea de cunoaștere și sentimentul iubirii) concretizate în trei capitole cu titluri semnificative. Poetul sublim este și el pus în opoziție cu filozoful, ce îndeamnă prin Marele Anonim la potențarea misterului: "Îi lipsește lui Nichita Stănescu o anume "seninătate" pe care o descoperim în lirica blagiană." Urmează dosarele aprofundate ale poeților Marin Sorescu și Adrian Păunescu, grefate pe interesul pronunțat al criticii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încadrare a poetului într-o serie configurativă, de semnalare a ceea ce îl apropie, sub vreun aspect, de alții, a ceea ce el datorează marilor creatori autohtoni și străini, curentelor literare. În carte abundă nume nu doar de scriitori, ci și de filozofi, compozitori, pictori. Unele dintre asocierile propuse pot fi discutabile, dar tocmai prin aceasta, ele devin stimulative, îndemnând cititorul la cercetare și judecată proprie. Într-un cuvânt, volumul editat postum al Mariei Pavnotescu conține un studiu instructiv, ce poate deveni util
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rădăcini certe în farmecul dureros eminescian va fi o permanență a poeziei lui Ioan Alexandru 5. O definiție a poeziei Poemele sunt un fel de drum pe care nu "poate călători nimeni în afara îngerilor/ Dumneata însuți ești un înger spunea Filozoful" ("De unde vine umbra"). Întreaga poezie se concentrează în jurul ideii de sacrificiu, precum și a câștigării încrederii marelui public: să fie ascultat și atunci poate să moară " Pe aceste izvoare ce-mi frământă închipuirea". Universul "pustiei" devine universul spiritual al poetului, univers
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
2. Un proiect didactic transdisciplinar de la teorie la practica didactică Mirela Mureșan " Viitorul este structurat prin educația făcută în momentul prezent, aici și acum." (Basarab Nicolescu) Probabil mulți se întreabă de ce ar fi necesară o schimbare a paradigmei educaționale azi. Filozofii, sociologii, psihologii, specialiștii în educație, părinții și copiii lor, toți sunt de acord cu un adevăr evident: ceva e putred în domeniul educației în societatea contemporană; se traversează acum, la scară planetară, o adevărată criză a educației. Dar puțini sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]