4,430 matches
-
parte exercițiu insistent și în acest fel stabilizat, dar poate să însemne și concluzie formalizată a unei cursivități cu aspect de unicitate. Totul depinde de natura situației și de înclinația personalității care se angajează în act pentru statuare în travaliu formator sau pentru suplinire inteligentă a efortului. În sfârșit, recursul necesar la moralitate al contemporaneității cheamă reflexivitatea și determinările ei în forme noi care să relege individul chiar pe latura sa subiectivă de transcendență (Theodor Adorno afirma că "nici o lumină nu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
organizeze influențe educative pentru dezvoltarea lor; - pentru ca educatorii să poată realiza o educație creativă, ar trebui să fie ei înșiși persoane înalt creative, ceea ce, bineînțeles, nu pot pretinde prea mulți educatori; - formarea formatorilor ca educatori creativi presupune ca „formatorii de formatori” să fie personalități înalt creative ș.a.m.d.; ne aflăm în fața unei probleme de regresio ad infinitum care, după cum se știe, nu poate fi soluționată decât prin falsa soluție a suspendării radicale, ceea ce echivalează cu abandonarea problemei. Or, în planul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt însușite de „individul de rând”, chiar și atunci când este vorba despre decizii și schimbări care îl afectează direct. Ei joacă, fiecare, rolul demagogului antic care „preforma” opțiunile politice ale cetățenilor, cu deosebirea că acest demagog modern (care se autointitulează „formator de opinie”) nu se limitează la chestiuni politice și beneficiază de televiziune, presă etc. pentru a-i manipula (a-i orienta sau a-i dezorienta) pe cetățeni în luarea deciziilor. Curriculumul retoric poate fi amplificat prin publicarea unor statistici (rapoarte
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
logopedică încadrată cu elevii Margaretei Tomescu care a creat în România prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional. Logoped, doctor în Psihologie, Margareta Tomescu, ca președinte a „Asociației Logopezilor din România”, cu unul din obiective - formarea de formatori în domeniul ar putea contribui la îndeplinirea acestui deziderat pe care l-aș dori înfăptuit de generațiile care-mi urmează și în care mai cred. 24 Martie 2005 Prof. Dr. Firu P. CUVÂNT COLEGIAL Este deosebit de elocvent referatul domnului profesor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să te exprimi”, „să știi să relaționezi”, „să știi să faci”, intră pe picior de egalitate cu „să știi matematică”, „chimie”, „istorie” etc. 5.2. Profesorul și conținuturile învățăriitc "5.2. Profesorul [i conținuturile înv\ț\rii" Raportul profesorului, ca formator, cu conținuturile pe care le poate utiliza se modifică radical. În tripleta cunoștințe-deprinderi-atitudini, toate necesare unei autentice formări, pe primul loc se situează acum atitudinile. În postură de formator, profesorului i se cere să posede el însuși anumite atitudini Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5.2. Profesorul [i conținuturile înv\ț\rii" Raportul profesorului, ca formator, cu conținuturile pe care le poate utiliza se modifică radical. În tripleta cunoștințe-deprinderi-atitudini, toate necesare unei autentice formări, pe primul loc se situează acum atitudinile. În postură de formator, profesorului i se cere să posede el însuși anumite atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
situate la nivel redus ca valoare financiară, fonduri insuficiente la nivel local destinate dezvoltării serviciilor și instituțiilor de specialitate". (Buzducea, 2009, pp. 15-16). În urmă cu vreo patru ani (2007), autorul acestei lucrări a făcut parte din echipa de patru formatori locali ai județului Caraș-Severin, în campania de educație privind drepturile copilului, care s-a desfășurat în cadrul Programului Phare 2003 implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC), am putut identifica carențele despre care vorbește D. Buzducea. Problema SPAS-urilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute". A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 15 Vom prezenta foarte sumar acest proiect și derularea lui. Am fost formator local în acest proiect. Ne vom folosi doar de partea unde este implicată și Biserica, arătând importanța ei nu doar în acest proiect, ci chiar în ceea ce privește relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale din România, făcând desigur o referire și la relația
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și a fost înmormântată în Cimitirul „Sf. Atanase și Chiril“ Podgoria Copou din Iași. GÂLEA, DAN (1948-2008) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Personalitate marcantă a vieții academice ieșene, prof. univ. dr. ing. Dan Gâlea a fost un distins om de știință, formator a zeci de generații de cercetători și specialiști de renume. S-a născut la 8 august 1948, la Galați și a absolvit Liceul „Costache Negruzzi“ din Iași, în anul 1966. A urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic „Gh.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
trecut în neființă, la 30 mai 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“. HĂULICĂ, IOAN D. (1924-2010) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a medicinii românești, renumit savant în domeniul fiziologiei, academicianul prof.dr.doc. Ioan Hăulică a fost creator de școală, formator a numeroase generații de studenți, medici și cercetători. S-a născut la 29 octombrie 1924, în comuna Ipatele, județul Iași. Studiile liceale le-a efectuat la Iași, iar în 1943 a devenit student al Facultății de Medicină Iași, pe care
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
prima ediție a Festivalului Național de Poezie „Cezar Ivănescu“. JERCA, ȘTEFAN (1935-2010) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Cadru didactic de prestigiu, prof. univ. dr. ing. Ștefan Jerca a slujit cu devotament și probitate profesională Școala Superioară de Construcții din Iași, fiind formator a numeroase generații de specialiști. S-a născut la 20 octombrie 1935, în comuna VânjuMare, județul Mehedinți, unde a urmat și școala primară. Studiile secundare le-a făcut la Liceul „Traian“ din Drobeta Turnu-Severin. În condiții vitrege, și-a continuat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Personalitate complexă, academică și științifică, prof. univ. dr. doc. Costache Lazăr a dus mai departe tradiția temeinic fundamentată a chirurgiei ieșene, făcând-o să strălucească în contextul școlii medicale românești. A fost formator a numeroase generații de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
volume, 1984 și 1985, Editura Academiei, București), Acțiunea câmpului magnetic și electromagnetic asupra organismelor animale (Editura Academiei, București, 1987), Mecanică, fizică statică și termodinamică (1995) și Interacțiuni, câmpuri și unde (Editura Științifică, București, 1996). Calitatea sa de bun dascăl și formator de specialiști a determinat conducerea Institutului de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Iași săl invite să onoreze disciplina de Fizică, responsabilitate asumată o perioadă lungă de timp. În paralel cu activitatea didactică a desfășurat și o bogată activitate de cercetare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Monetar Internațional și Banca Mondială (1977), Circulația bănească și credit (1978, curs universitar), Monedă și credit (1992), Dimensiunea financiară a întreprinderii (1995), Mecanismele și instituțiile economiei de piață, Monedă și credit (în colaborare, 1997 și 1998), Forța stimulentelor economice (2001). Formator de școală, apreciat specialist și dascăl cu vocație, prof. univ. dr. Vasile Turliuc a contribuit cu talent și dăruire la dezvoltarea învățământului universitar economic. A realizat 7 proiecte și granturi de cercetare finanțate. A susținut peste 100 de lucrări și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
26 martie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) ECONOMIST și PROFESOR Personalitate marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august 1941, în satul Gâștești, comuna Valea Seacă, județul Iași. A urmat școala primară în comuna natală (1949-1953); gimnaziul la Fântânele-Pașcani (19531956); Liceul nr. 1 din Pașcani (1956-1960). Studiile
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lucruri care m-ar mai putea surprinde, dar trebuie să recunosc că m-am înșelat. Iresponsabilitatea, reaua-credință, partizanatul mocirlos, manipularea, febrilitatea de a prelua informații neverificate, extazul în fața calomniei, substituirea reportajului cu colportajul și, deseori, o incultură crasă a unor „formatori de opinie” se dovedesc în acest an electoral inepuizabile. O altă bombă cu ceas. Peste nivelul intereselor pentru care trusturi media de tipul WAZ și Ringier ar putea fi dispuse să saboteze libertatea presei în România se suprapune, vai!, nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
căreia să strângă ei înșiși averi considerabile plângând zilnic, cu lacrimi de crocodil, pe umărul săracului. Ce ar putea aduce în plus interesele unor patroni occidentali nu e decât frișca alterată de pe acest tort urât mirositor. Tortul este opera unor „formatori de opinie” autohtoni, al căror vis suprem pare a fi transformarea opiniei publice într-o imensă masă de manevră care să-i propulseze în liga financiară și socială a marilor patroni de azi. O masă de manevră care rămâne și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ieșit din rutina unui proces educațional tradițional, care a dorit și a reușit să formeze elevi interesați de ceea ce se întâmplă în jurul lor, dornici să se informeze și capabili de a oferi ei înșiși informații, capabili totodată de a deveni formatori de opinii în comunitatea pe care o reprezintă. Promovăm astfel o educație prin care elevii învață să comuniceatât ca receptor, cât și ca emițătorsă reacționeze la mediul înconjurător, observându-l și apoi, traducându-l, să stabilească relații, să se înțeleagă
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cele mai periculoase forme de kitsch mi se par unele talk-show-uri politice, unde se adună nechemați din toate domeniile - doar e democrație, trebuie să participe tot poporul - și își dau plini de gravitate cu părerea. Românul e născut politician și formator de opinie. Și priceput la tot ce nu știe. Și amator de OTV, kitsch-ul cel mai otrăvitor. Și-am încălecat pe un Click, și v-am kitschi-nit un pic. „Un an întreg am studiat numai Shakespeare“ R.P. Vorbeați pe la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cum i-a dictat mușchiul lui" și sunt convins că "acasă" mâzgăleala lui a fost citită cu atenție. Cu astfel de "lucrări literare" aveam să mă confrunt și eu din partea unui șofer și nu numai, vorba unui cunoscut politician dâmbovițean, "formator" de opinie: "Rămâneți cu mine, că nici nu știți ce pierdeți!"). "Cisterna" mea nu a făcut explozie, din cele două cauze menționate, pentru că ziariștii pe care i-am însoțit erau profesioniști de înaltă calitate, cu lungi state de serviciu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu atât din litera scrisă, cât din subtextualitatea ei. Între aceștia, Dan C. Mihăilescu, eseist din stirpea celor mai rafinați pe care i-a dat literatura noastră în ultimele decenii, critic literar cu o fină pătrundere în mecanismele creației literare, formator de opinie culturală în emisiuni de radio și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
miniștrii de externe ai României din această perioadă sunt membri de onoare ai Asociației noastre. Diplomații noștri constituie un segment al intelectualității române, iar prin activitatea pe care continuă să o desfășoare și prin participare în viața societății noastre, sunt formatori de opinie remarcabili și cu mare audiență publică. Acești diplomați au notorietate și reprezintă un nume respectat (din păcate, mai mult în cercurile din străinătate). Într-un cuvânt, este vorba despre un număr select de intelectuali un rezervor de expertiză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sale cele mai „clare” și mai „actuale”, pentru mine ea este cea mai vagă, mai „discutabilă”, și eu, În ceea ce mă privește, deși nu numai că Îl consider ca pe unul dintre maeștrii mei de hârtie, extrem de „apropiat” și de formator - unele fraze sau exclamații ale sale parcă le-am pronunțat eu Însumi „În vis”, În acea Înrudire ciudată, profundă, a temperamentelor umane, a Înrudirilor dincolo de secol, de latitudine sau de credințe! -, eu mă dezic „de ea”; așa cum mă dezic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
2006 Partea a VI-a Trăim în cea mai bună Românie posibilă Puteam să nu pierdem primii zece ani? Integrarea noastră în lumea europeană va fi un nou proces lung și greu fiindcă straturile înapoierii noastre sunt foarte adânci. Mulți formatori de opinie, adesea tineri și, firesc, nerăbdători, împărtășesc ideea că numai relele intenții ale clasei politice românești ne-au condus la aderarea târzie și la pierderea primilor 10 ani după căderea comunismului. Nu împărtășesc decât parțial această idee. În regimurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
acesteia. Capitalul social poate fi privit și din punctul de vedere al integrării comunitare a familiei. În primul rând, sunt vizate relațiile interumane directe, însoțite de afectivitate și bunăvoință, relații care constituie o rețea de susținere pentru copil, un mediu formator prin excelență. Copilul învață cum să relaționeze, la rândul său, cu ceilalți, cum să înțeleagă anumite aspecte de viață și cum să se apropie de oameni. Aflându-se sub influența unor anumiți agenți de socializare, orice individ își desfășoară existența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]