5,324 matches
-
intelectualizate. Conștientizarea pe care omul o realizează în legătură cu condițiile în care se nasc, cu consecințele la care ne pot duce, permite intervenția acestuia în vederea prevenirii, atenuării și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrare severă. ”Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrării influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; personalitatea ajunge să traducă și să rezolve
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate la frustrare, măsura vulnerabilității, a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate la frustrare, măsura vulnerabilității, a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrare, măsura vulnerabilității, a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi arată că acei copii care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine înregistrează un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine înregistrează un ritm de dezvoltare cu atât mai lent, cu cât
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
atât mai lent, cu cât întârzie mai mult privarea lor de îngrijirea maternă. Ajungând la vârsta adultă, contactul afectiv și social al acestora se realizează mult mai greu, iar în unele cazuri se constată fenomene nevrotice sau întârzieri mentale. Atunci când frustrarea nu capătă proporții excesive (producându-se în limite normale), ea constituie un factor natural deosebit de important pentru dezvoltarea armonioasă a personalității. Când frustrarea devine însă un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii anumitor limite de intensitate și de durată, ea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
se realizează mult mai greu, iar în unele cazuri se constată fenomene nevrotice sau întârzieri mentale. Atunci când frustrarea nu capătă proporții excesive (producându-se în limite normale), ea constituie un factor natural deosebit de important pentru dezvoltarea armonioasă a personalității. Când frustrarea devine însă un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii anumitor limite de intensitate și de durată, ea mărește dificultățile integrării socio- profesionale, amenințând echilibrul global al personalității. Efectul pozitiv al frustrării constă în determinarea unui grad mai înalt de activare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
natural deosebit de important pentru dezvoltarea armonioasă a personalității. Când frustrarea devine însă un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii anumitor limite de intensitate și de durată, ea mărește dificultățile integrării socio- profesionale, amenințând echilibrul global al personalității. Efectul pozitiv al frustrării constă în determinarea unui grad mai înalt de activare orientată a proceselor evolutive și compensatorii și în favorizarea unor scheme comportamentale noi de atingere a obiectivelor și de satisfacere a motivelor/trebuințelor. „În consecință, frustrarea constituie un factor psihologic constitutiv
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
al personalității. Efectul pozitiv al frustrării constă în determinarea unui grad mai înalt de activare orientată a proceselor evolutive și compensatorii și în favorizarea unor scheme comportamentale noi de atingere a obiectivelor și de satisfacere a motivelor/trebuințelor. „În consecință, frustrarea constituie un factor psihologic constitutiv principal al mecanismelor interne de formare și dezvoltare a Eului” (Albu, 2005, p. 28). Efectul negativ începe să se manifeste atunci când frustrarea depășește anumite limite de toleranță funcțională a laturii biopsihice a personalității și când
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
noi de atingere a obiectivelor și de satisfacere a motivelor/trebuințelor. „În consecință, frustrarea constituie un factor psihologic constitutiv principal al mecanismelor interne de formare și dezvoltare a Eului” (Albu, 2005, p. 28). Efectul negativ începe să se manifeste atunci când frustrarea depășește anumite limite de toleranță funcțională a laturii biopsihice a personalității și când se acumulează în timp. „În această situație, frustrarea se poate transforma într-un factor profund perturbator, generator de tulburări psihonevrotice” (ibidem). Se poate vorbi de frustrare numai
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mecanismelor interne de formare și dezvoltare a Eului” (Albu, 2005, p. 28). Efectul negativ începe să se manifeste atunci când frustrarea depășește anumite limite de toleranță funcțională a laturii biopsihice a personalității și când se acumulează în timp. „În această situație, frustrarea se poate transforma într-un factor profund perturbator, generator de tulburări psihonevrotice” (ibidem). Se poate vorbi de frustrare numai în cazul în care elevul se simte deposedat de un drept. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
atunci când frustrarea depășește anumite limite de toleranță funcțională a laturii biopsihice a personalității și când se acumulează în timp. „În această situație, frustrarea se poate transforma într-un factor profund perturbator, generator de tulburări psihonevrotice” (ibidem). Se poate vorbi de frustrare numai în cazul în care elevul se simte deposedat de un drept. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului, respectiv cu ajutorul acțiunii, de revendicare, de luptă care nu înseamnă neapărat agresiune. Dezvoltarea copilului poate fi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a independenței personale, legată de conștiința răspunderii și a obligațiilor față de societate. Etapele mai importante ale dezvoltării copilului reprezintă etape de contradicții și de crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă și se formează altele noi. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare persoană nu numai a gradului de toleranță individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât acestea să poată acționa ca motivații
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dezvoltării copilului reprezintă etape de contradicții și de crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă și se formează altele noi. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare persoană nu numai a gradului de toleranță individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât acestea să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
morale, încât acestea să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. Astfel, de mare importanță în procesul educativ este aflarea cauzelor care provoacă frustrarea atât în familie, cât și la școală. III CAUZE ALE FRUSTRĂRII ÎN FAMILIE ȘI ÎN ȘCOALĂ III 1. Cauze provocate de unele deficiențe în familie Familia- cea dintâi școală a copilului- a fost și este apreciată ca o instituție socială
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. Astfel, de mare importanță în procesul educativ este aflarea cauzelor care provoacă frustrarea atât în familie, cât și la școală. III CAUZE ALE FRUSTRĂRII ÎN FAMILIE ȘI ÎN ȘCOALĂ III 1. Cauze provocate de unele deficiențe în familie Familia- cea dintâi școală a copilului- a fost și este apreciată ca o instituție socială importantă din cauza funcțiilor pe care le îndeplinește. Rolul ei în formarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sufletește greu de el, considerând că aceasta ar fi o trădare față de părintele adevărat” (Filimon, 1967, p. 34). Este adevărat că și în cazurile de dezorganizare a familiei există posibilitatea unei juste educații a elevilor, educație care poate împiedica apariția frustrării. Mai grave sunt situațiile când părintele suferă de o boală afectivă (depresie), complexe de inferioritate, frustrare, anxietate, sau atunci când unul dintre părinți moare. Toate acestea pot cauza insuficiență afectivă (copiii care au crescut lipsiți de căldura afectivă prezintă pe lângă frustrare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
p. 34). Este adevărat că și în cazurile de dezorganizare a familiei există posibilitatea unei juste educații a elevilor, educație care poate împiedica apariția frustrării. Mai grave sunt situațiile când părintele suferă de o boală afectivă (depresie), complexe de inferioritate, frustrare, anxietate, sau atunci când unul dintre părinți moare. Toate acestea pot cauza insuficiență afectivă (copiii care au crescut lipsiți de căldura afectivă prezintă pe lângă frustrare și fragilitate psihică, intelectuală), dar și stări de depresie la copii. Se poate explica apariția frustrării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrării. Mai grave sunt situațiile când părintele suferă de o boală afectivă (depresie), complexe de inferioritate, frustrare, anxietate, sau atunci când unul dintre părinți moare. Toate acestea pot cauza insuficiență afectivă (copiii care au crescut lipsiți de căldura afectivă prezintă pe lângă frustrare și fragilitate psihică, intelectuală), dar și stări de depresie la copii. Se poate explica apariția frustrării la elevi și prin lipsa de odihnă în familie: părinții despărțiți, dar trăiesc împreună și se ceartă mereu, certuri la care copiii asistă. Acuzațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]