4,554 matches
-
anchetează pe cei 12 600 de informatori (cifră nemaiatinsă de cineva), pune accentul pe aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care opinase, în Vieața păstorească în poezia noastră populară (I-II, 1922-1923), că geneza etnică a românilor are natură pastorală, opinie care va fi nuanțată de alți etnografi și folcloriști. În Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice (1980), D. nu se mai rezumă la texte poetice și își depășește spațiul predilect
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
este orientată spre studii româno-franceze de literatură comparată. Că discipol fidel al lui Gustave Lanson, este adeptul metodei pozitiviste, limitată la terenul sigur al faptelor istorice și evitând orice construcție speculativa. Comentariile sale sunt cele ale unui tehnician, atent la geneză, natura și compoziția operelor analizate. Nu lipsesc nici ecourile din Sainte-Beauve și Taine, din care împrumuta cu multă prudență, formulând uneori rezerve. Detaliile biografice, câteodată anecdotice, din viața scriitorului studiat sunt luate în considerare, pentru că ele „aruncă oarecare lumină asupra
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
și pref. Al. Dobrescu, Iași, 2002, 36-188; Instituțiunile calvinești în Biserica Românească din Ardeal, fazele lor în trecut și valoarea în prezent, Blaj, 1895. Repere bibliografice: Al. Vlahuță, Scrieri, II, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1963, 383-397; Al. Ciura, Geneza unei critici, LU, 1909, 13; Călinescu, Ist. lit. (1941), 480, Ist. lit. (1982), 543; Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj, 1973, 268-272; Dicț. lit. 1900, 407-408. C.T.
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Libussa in der deutschen Litteratur, București, Berlin, 1901; Românii în monumentele literare germane medievale, București, 1901; Grave Fritz von Zolre, der Oettinger als Heldengestalt in mittelalterlichen Chroniken und Liedern, București-Leipzig, 1901; Faust. Studii la geneza, dezvoltarea și analiza critică a operei lui Goethe, București, 1903; „Suferințele tânărului Werther”. Reflexiuni la romanul lui Goethe, București, 1903; Curentele principale la Schiller, București, 1905; Studii germaniste, București, 1905; De la hotare, București, 1905; Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
opera sa critică, cel mai cunoscut teoretician literar francez. În 2005, la editura Gallimard i-a apărut un nou volum, intitulat Les Antimodernes. De Joseph de Maistre à Roland Barthes. Este vorba despre punctul terminus al unei lungi anchete asupra genezei modernității - nu numai literare, dar și, implicit sau nu, al revizitării presupozițiilor și concluziilor formulate, În anii ‘60-‘70, În aceeași chestiune. Antoine Compagnon, ultimul mare discipol și prieten intim al lui Barthes, opune ideii de modernitate vehiculată În anii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din presă, în roman C. reușește să adopte o atitudine calmă, consemnând faptele fără invective și acuzații grave, reprimându-și chiar și tendința spre persiflare. Cu toate acestea, contemporanii i-au reproșat ineleganța gestului, nerecunoscând romanului vreo calitate. Totuși, dincolo de geneză și de construcția deficitară, neunitară și parazitată de secvențe superflue, această proză rezistă parțial prin interesul în sine al subiectului, prin calitatea de document, prin tensiunea stilului direct, lapidar, alertat de nevoia acută de comunicare a unei întâmplări neobișnuite. SCRIERI
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Gusti. Nucleul unei comunități sătești, aflăm din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se atinge una dintre chestiunile de mare semnificație, pe care a studiat-o în profunzime H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost influențată și de reacțiile sale temerare față de teoriile unor mari personalități ale vremii. Deși era în relație de rudenie și de prietenie cu marele istoric Nicolae Iorga, nu a avut rețineri să intre în polemică cu acesta în problema genezei comunităților rurale din România și a evoluției istorice a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construirea reprezentărilor sociale ale individului obișnuit. Ținta lor este să ne ofere o imagine a „omului comunist”, adică a individului direcționat ideologic, proiectat și fabricat prin practicile politice, sociale și culturale inventate de regim. Reconstituirea lor e o „cronică a genezei comuniste”, a drumului prin care s-a imaginat și plămădit omul adaptat și docil, disponibil oricând „comenzii sociale”, capabil să aplice „comenzile statului omnipotent”. O refacere a drumului și mecanismelor psihologice prin care s-a construit un „inconștient colectiv” ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clasică a lui Freud Aceasta nu a fost de la început ceea ce, în vremea respectivă, se numea o psihologie, ci o doctrină antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă geneza și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei evoluționiste, doctorul Freud din Viena, (Elfemberger, 1994Ă preocupat de neurologie, dar și de hipnoză, ajunge să reactiveze mari teme ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în viața obișnuită, dar mai puțin exprimată. E subliniată insistent ideea că universul dimensional al normalității și anormalității pare a fi, până la un naumit punct, același. Cele mai importante direcții sunt: • Modelul celor cinci mari factori (Five Factor Model - FFMĂ. Geneza acestuia și principalele caracteristici au fost prezentate, iar detaliile care vizează aplicarea la tulburările de personalitate vor fi prezentate în continuare. Pentru moment, subliniem că, în prezent, este cel mai agreat și solicitat model dimensional aplicat atât în evaluarea dimensională
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sepulcrală asupra destinului uman. Atitudinea îl apropie oarecum de Emil Cioran, fie și prin forma lapidar-aforistică pe care o ia versul, mai ales în volumele A cincea esență (1989) și Kaspar Hauser (1991). Poemele au o respirație amplă, vizionar-epopeică asupra genezei, la care omul este părtaș ca unealtă a răului („Triumf al Răului ce și-a ales sediul în spirit” - Astrul nomad), iar poetul se simte nevoit a ispăși „nevrednicia verbului” de a fi „părtaș la peanul luminii” și nesăbuința de
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
-l rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Cei doi combatanți și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și Folclor al Academiei Române (1949-1966), este asistent la Catedra de istoria literaturii române moderne a Universității din București, avându-i ca șefi de catedră pe D. Caracostea, Tudor Vianu și G. Călinescu. Își susține doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Națiunea”, „Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate în reviste, toate sursele par epuizate. Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie (1946) este monografia unui curent sociocultural, urmărindu-i aria de răspândire, elementele premergătoare (fondul umanitar, revoluționar, reacționar și estetica socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
care în 1947 se oferise să-i scrie prefața pentru un posibil volum antologic. G. Călinescu îl considera „un echivalent în poezie al dantescului Goya”, iar Nicolae Manolescu îi socotește poezia ca fiind vocația „probabil cea mai temeinică”. SCRIERI: Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie, București, 1946; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Fiul lunii, pref. Dinu Pillat, București, 1969; Haina de brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
aduce precizări relevante pentru viziunea autoarei asupra istoriei sociologiei. Semnificativă rămâne examinarea originilor sociologiei - văzută în două ipostaze: tensiunea dintre raționalism și istorism, o provocare a pragmatismului american, fundamente discutate prin ideile lui Șt. Zeletin, E. Lovinescu, N. Petrescu. Capitolul „Geneza sociologiei românești” aduce argumente în susținerea tezei autoarei privind similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii naționale. Au existat premergători precum Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Constantin Caracaș, Ionică Tăutul. Pe bună dreptate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Constantin Caracaș, Ionică Tăutul. Pe bună dreptate ea scrie: ,,Nici unul dintre acești precursori nu a fost sociolog de profesie însă acest lucru nu-i face mai puțin importanți pentru geneza disciplinei autohtone” (pp. 23-24). Din opera lor se pot prelua informații și interpretări în spiritul sociologiei. Iată-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a oferit o imagine a societății românești premoderne. Autoarea propune o presociologie desprinsă din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a parcurs un traseu semnificativ de la abordările parțiale la sinteza de față. Domnul Constantin Schifirneț este recunoscut ca unul dintre cei mai competenți analiști ai gândirii sociale și politice românești din epoca modernă, semnificativă în acest sens fiind lucrarea sa Geneza modernă a ideii naționale (2001). Sub îngrijirea sa științifică, Editura Albatros a publicat, în ultimii 11 ani, peste 25 de titluri, reprezentând opere ale unor sociologi, istorici și filozofi români. În același timp, domnul Schifirneț a publicat numeroase studii în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dedicate unei abordări sistematice și rezumative, prin care autorul încearcă să pună ordine în accepțiunile atât de vagi ale conceptelor de formă și fond, pentru a degaja, în final, un model teoretic explicativ al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vagi ale conceptelor de formă și fond, pentru a degaja, în final, un model teoretic explicativ al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca nimeni altul, a unor texte uitate, aparținând unor cărturari și animatori culturali din prima jumătate a secolului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
printre cele mai cunoscute creații ale lui A., expresie deplină a unei ironii superioare, desfășurată cu vervă. Poetul oferă drept „model” imaginea vieții mondene a timpului, însoțind-o însă de notația acută a ridicolului și a falsității ei de esență. Geneza fabulelor (între ele câteva capodopere ale genului: Boul și vițelul, Câinele și cățelul, Toporul și pădurea, Oglindele, Vulpea liberală) trebuie raportată, de asemenea, la racilele vieții sociale și, mai ales, politice ale vremii, devenite ținte de atac pentru un observator
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]