4,229 matches
-
mă-nțelegeți, că beau doar o cutie din aia de suc de mere!!). Mă simțeam ca vreo ciudată din aia cu mâncarea sănătoasă - a fost așa mișto. Imediat mă trezesc la sală! De fapt, s-ar putea, deși atuncea doar glumeam. Poate mă duc s-arunc o privire - Sheila zice că se duc o grămadă de fete mari și nu strică să mă duc să mă uit și din astea. Mă simțeam destul de zâmbitoare după ce m-am întors la casa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am zis io și râdeam de nu mai puteam și vedeam cum își ține mama mâna peste gură ca să nu chicotească și ea. — Să-ți port copilu’? Hai să fim serioși, Charlie, faci mișto de mine, nu? am zis io. Glumești sau ce? Nu-ți fac io ție nici un copil, moș prostănac... e-al lu’ Warren, normal. Ați făcut vreodată când erați mici trucu’ ăla cu mâna trecută în sus și-n jos peste față, care se face din veselă tristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
examină contrariat pe rând. ― Ar fi trebuit să-mi spuneți chestia asta de la început. N-a fost cinstit din partea voastră să mă păcăliți. Credeam că am plecat la drum cu oameni normali. ― Ca tine... ― Ei lasă acum, interveni Ionescu. A glumit și el. Fii atent la fluture! Ai grijă să nu-ți scape. Dascălu se înfurie. ― Nu gândești deloc, deloc? Crezi că e așa prost ca să se lase prins? Scarlat clătină din cap. Șopti: ― E 8. Încărcă arma și începu să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
autoritățile, părinții dumneavoastră... Lăsă fraza în aer privindu-l fix. Alexandru se interesă cu o voce goală, dogită: ― Ce se întîmplă cu părinții mei? ― Pac! Pac! Pac! Pac! făcu Dascălu tăvălindu-se de râs. ― Țin să vă avertizez că nu glumesc. Deschise ușa dormitorului, arătîndu-i cadavrul șoferului: Individul a încercat să ne tragă în piept... Doamna Miga izbucni în plâns. Scarlat îl privea printre gene: "Nefericitul are ghinion. Dormea liniștit în patul lui și dintr-o dată... Ce aiureală!" ― Șantaj deci? ― Îhî
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spinarea încordată și clipea des, fără să-și ia ochii congestionați de la maior. ― Liniștiți-vă, spuse blând Cristescu. Pilotul respira greu. Izbucni: ― Mi-e frică! În viața mea n-am fost atât de înspăimîntat! Unul dintre ei e nebun. Nu glumesc, vreau să spun, nu exagerez. Reacționează ca un dement, râde, urlă, e duios, n-are nici un fel de control. ― Nu mi-ați spus cine sânt invitații părinților dumneavoastră. ― Doi prieteni vechi. Îi știu de când eram copil, într-un fel fac
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bagajul și întinde-o! O măsură dintr-o parte: Sânt convins chiar că nu ți-ar strica să schimbi aerul. Femeia îl țintui cu furie dementă, albă la față. ― Pește ordinar! Ți-ar... ― Stăpînește-te, draga mea, interveni Melania Lupu. Dumnealui glumește. Ținem doar cu toții la dumneata și sânt convinsă că te vei descurca foarte bine. Continuă repede, înăbușind scandalul: Ne vor întreba despre Panaitescu, despre obiceiurile lui, eventuale neînțelegeri cu soția. Consider că e bine să ne manifestăm, desigur fără ostentație
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
interbelică și postbelică. ― Cum așa? râse maiorul. ― A luat-o din fragedă pruncie! Îl ține minte pe unul care i-a umflat biberonul în leagăn, sau pe altul care i-a băgat praf de scărpinat pe ceafă în liceu. Nu glumesc! Îi trece în catastif și consultă zilnic decesele din România liberă. De groază! Rugați-l din curiozitate să vă arate carnețelul. O să vă placă! ― Îl vedeți capabil de crimă? Doru Matei se crispă. Îl privi în ochi. " Cine dracu' m-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privirea de la unul la celălalt, că într-adevăr nenorocirea asta v-a apropiat extrem de mult... ― Indiscutabil... ― Totdeauna ne-am interesat unul de celălalt. Amicul Popa, cel puțin, rar își dezlipește urechea de ușa mea... Melania Lupu tuși îngrijorată. ― Domnul Matei glumește... ― Îl stimulează, bănuiesc, ambianța, observă maiorul. Bătrânul morocănos se postă ostentativ pe marginea trotuarului cu fața spre șosea. Sculptorul tremura de frig. ― Oricum ar fi, hotărîți-vă odată! Cu dubă, fără dubă, chestia e să ne cărăm! Trage al dracului stațiunea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu Notre-Dame, cu pian, cu șapte guvernante! Se ruga de mine... Iliant! Așa-i chema! Alegeți, Grigoriță! Care-ți place ție! Alegeți! ― Tțțț! Și dumneavoastră nimic! ― Firește! M-am conservat, adică, pentru Miss Scurtu. Maiorul începu să râdă. ― Probabil au glumit... ― Ce glume, domnule? Astea sânt glume? ― Apropo de Doru Matei, spuneați că a iubit-o pe una, Margot... Bătrânul își șterse fruntea. Transpirase de enervare. ― Eu spuneam? El spunea! Un escroc! Ademenește vagaboande, și dacă se găsește vreuna care n-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să vă ascund, doamnă, că pun mare preț pe impresiile dumneavoastră. Oricât aș încerca să fiu obiectiv, oricât de bine intenționat aș fi cu unul sau cu altul, intervine deformația profesională. Cu alte cuvinte, sinuciderea o pun sub semnul întrebării. ― Glumiți, domnule maior. ― Deloc. Mai mult, există o mulțime de indicii care pledează în favoarea crimei. ― Extraordinar! ― Deci ochiul meu nu mai poate fi atât de limpede, dacă înțelegeți ce vreau să spun. În schimb, altă valoare capătă prima impresie despre niște
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu unghii ovale, bine lustruite. ― În alte condiții, aș fi dispusă să mergem la jumătate. Dar fiindcă dumneavoastră sînteți asasinul, nu cred că meritați mai mult de 25 la sută. Un procent onorabil, nu credeți? ― O glumă idioată! ― Dar nu glumesc deloc. Și așa e prea mult față de greșelile pe care le-ați comis. Trebuie să vă atrag atenția că acceptând această sumă, mai mult decât generoasă, aveți în plus garanția că niciodată nu-i voi pomeni vreunui muritor despre fapta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că mă iubești, Dar nu mi-i destul atâta Mă tem că mă viclenești. Am păzit în mine foarte O tăcere ce nu crez, Socotind că și tu poate Acest lucru îl voiești. Însă am sfârșit răbdarea, Focul arde nu glumește; Cu tăcerea mea cea mare Văz bine, nu potolește. {EminescuOpVI 395} Îndrăznesc, ah! din durere, Îți discopăr soarta mea, Deci te rog mă pedepsește Cu durerea cea mai grea. Însă-ntîi te sfătuește, Întreabă-ți inima ta Și văzând ce îți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu ne mai stau în cale, nu ne mai lezează interesele și nu mai sunt în stare să comită nici o nedreptate împotriva noastră.“ Jacques Esprit scrie în 1678 La fausseté des vertus humaines - pentru că nu s-a făcut preot, spunea glumind (dar ascun dea în glumă un crez), și fiindcă se considera creștin. * Când mi se întâmplă să aud vorbindu-se despre iubire, știu că unul nu este care să nu fie astfel bântuit de nebunia de a se confirma pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sau nu? S-ar putea să merg cu Hunter la Paris chiar atunci. Așadar, totul este cum trebuie cu el? —A fost adorabil de când s-a Întors, i-am zis. —Ce păcat că nu vii În rândul nostru, spuse Lauren. Glumesc. Deodată apăru un mesaj pe monitorul de la BlackBerry. Scria: Căutarea dvs. - G. Monterey - nu se regăsește În nici un document. Nu au fost găsite pagini care conțin „G. Monterey“. — Asta este enervant, am zis. Lauren se uită peste umărul meu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ea de-acum. Nu, voi veni eu la tine. Nu vreau să te deranjezi, insistă Nina. —Ei, atunci, dacă ești sigură că te descurci să ajungi. Cred că mă descurc să merg pe jos câțiva pași până la tine de la Ritz, glumi Nina și Închise. Dacă eu aș fi o starletă superbă, celebră În toată lumea, care nu are nevoie să se deranjeze să plece de la Ritz, nu m-aș deranja. Dar Nina părea să fie reconfortant de cu picioarele pe pământ. Pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-i așa? zise Camille, uitându-se cu drag spre fiica ei. Știi, Sylvie, te rog să-ți Încurajezi prietena să se recăsătorească. Nu sunt sigură că pot, date fiind circumstanțele. Soții te pun să faci chestii cum ar fi schiatul, glumii eu. Soții sunt Îngrozitori, nu-i așa, iubito? spuse Hunter, sărutându-mi mâna cu afecțiune. Toată lumea râse. Glezna mea fusese atât de inflamată din cauza căzăturii, că evitasem pârtiile și Îmi petrecusem ultimele câteva după-amieze făcând ședințe de fizioterapie la stațiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îți place să călătorești. Ar trebui să te măriți cu un bărbat mai În vârstă. Altfel, o să te plictisești... —Camille, nu mă interesează căsătoria. Tipii bătrâni și bogați sunt plictisitori. Singurul pe care l-aș tolera e Barry Diller, a glumit Lauren. Își puse brațele În jurul umerilor lui Henri și a oftat, cu o melancolie exagerată: — În schimb Henri ăsta! E atât de drăguuuț! Îl luă pe Henri de mână și Îl târî după ea, prin mulțime. Camille dădu ochii peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aer undeva între o pufnitură de dispreț și un hohot de râs. — Mă prăpădesc să te ascult împroșcând cu aiureli, Nathan. Nici nu mi-am dat seama până acum, dar mi-a lipsit. Mi-a lipsit mult. — Tu crezi că glumesc, am zis, dar să știi că vorbesc serios. Din giuvaierele înțelepciunii mele. Câteva ponturi după o viață de rânit în tranșeele experienței. Șarlatanii și potlogarii conduc lumea. Pungașii stăpânesc. Și știi de ce? — Spune-mi, maestre. Sunt numai urechi. Pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
datorez, dar asta e tot. Poate nu ai bani lichizi. Dar ai alte valori și suntem dispuși să ne mulțumim cu ele. — Alte valori? Ce tot spui? — Uită-te în jurul tău. Ce vezi? — Nu. Asta nu se poate. Cred că glumești. — Eu văd cărți, Harry, tu nu? Văd sute de cărți. Și nu doar cărți, ci ediții princeps, ba chiar și ediții princpes cu autograf. Ca să nu mai vorbesc de ce se găsește prin sertare și în dulapurile de jos. Manuscrise. Scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
asta. — Asta faci când ești singur? Stai aici noaptea și te uiți la filme porno cu lesbiene? — Hmmm. Uite, la asta nu m-am gândit. S-ar putea să fie mai distractiv decât țăcănitul la prostia aia de carte. Nu glumi. Eu sunt în pragul unei crize de nervi și ție-ți arde de glume. Pentru că nu e treaba noastră, de-aia. — Nancy e fiica mea... — Și Rory e nepoata mea. Și ce-i cu asta? Nu ne aparțin. Le avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
perioadă am urmărit un documentar realizat de Carmen Avram la emisiunea „în premieră”. Era tot despre romi. Majoritatea erau cumplit de săraci. Mulți mai și furau. „Dar acum pe mine mă știți, nu-i așa, nu sînt în pericol !”, a glumit reportera. „Nu se știe niciodată...”, a clătinat din cap bărbatul din fața ei. Nu era politically correct, nu era acuzator, dar nici părtinitor, era pur și simplu realist. Și, mai presus de toate, era un documentar, adică acel gen de lecție
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
învăț franceză, dar a spus că nu se pune, asta e pentru plăcerea mea. Eventual chineza, asta ar merge, la limită. Dar mai bine ceva de genul managementul emoțiilor, pricepi, adică ceva cu adevărat util pentru mine și pentru societate ! — Glumești ? — Nu mai glumesc. Zilele trecute tocmai au dat afară trei sociologi din departament pentru că nu au embraced the change cu destulă convingere, așa că nu mai glumesc. Cercetez. O colegă a propus o temă de cercetare despre antropologia schimbării universitare, toată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a spus că nu se pune, asta e pentru plăcerea mea. Eventual chineza, asta ar merge, la limită. Dar mai bine ceva de genul managementul emoțiilor, pricepi, adică ceva cu adevărat util pentru mine și pentru societate ! — Glumești ? — Nu mai glumesc. Zilele trecute tocmai au dat afară trei sociologi din departament pentru că nu au embraced the change cu destulă convingere, așa că nu mai glumesc. Cercetez. O colegă a propus o temă de cercetare despre antropologia schimbării universitare, toată nebunia asta cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
genul managementul emoțiilor, pricepi, adică ceva cu adevărat util pentru mine și pentru societate ! — Glumești ? — Nu mai glumesc. Zilele trecute tocmai au dat afară trei sociologi din departament pentru că nu au embraced the change cu destulă convingere, așa că nu mai glumesc. Cercetez. O colegă a propus o temă de cercetare despre antropologia schimbării universitare, toată nebunia asta cu managementul calității & co. It’s magic ! Magie pentru intelectuali... Cînd a venit transferul ăsta de management privat la serviciile publice, toți au făcut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
puțin metaforici, pactul social s-a rupt. Puterea și statul în ansamblul lor sînt delegitimate, și nu o persoană, o lege sau alta : „Ne luăm țara înapoi !”, scandau unii manifestanți în vîrstă. Iar alții, mai tineri și mai puțin optimiști, glumeau macabru : „Opriți istoria, mă dau jos la prima !”. De acum, orice este posibil. Dar pentru putere un lucru este sigur : este începutul sfîrșitului ! Iar semnalul l-a dat, culmea, însuși președintele Băsescu, retrăgînd tiptil legea sănătății pentru care, cu cîteva
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]