5,715 matches
-
Ion Iliescu, s-a folosit pe larg de teoria modului de producție tributal pentru a explica evoluția istorică a României și specificitățile procesului de tranziție. Discursul ex-președintelui României mi s-a părut a fi și un omagiu post-mortem adus profesorului Henri H. Stahl. La percepția operei științifice a profesorului Stahl de către specialiștii din România a contrbuit și încadrarea sa ideologică. Profesorul și-a afirmat fără reticență simpatiile sale social-democrate și a avut de suferit mai mult de un deceniu din cauza acestora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș românesc (vol. I:) Organizarea economică și juridică a trupurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș românesc (vol. I:) Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie). București: Fundația regelui Mihai I. Tönnies, Ferdinand. (1920). Gemeinschaft und
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș românesc (vol. I:) Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie). București: Fundația regelui Mihai I. Tönnies, Ferdinand. (1920). Gemeinschaft und Gesellschaft, Berlin. Vedinaș, Traian. (2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
i-a îndrăgit. Paul H. Stahl pomenește de primul său contact cu terenul în 1931, pe vremea când avea doar șase ani. Patru ani mai târziu, merge în satul Șanț (județul Bistrița-Năsăud) împreună cu profesorul Dimitrie Gusti și cu tatăl său, Henri H. Stahl: „Treceam prin sate și erau organizate primiri speciale pentru «ministrul» Gusti” (p. 28). În 1969, se stabilește în Franța unde este primit foarte călduros de către Fernand Braudel, care-i oferă un post de profesor universitar. De asemenea, este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în străinătate, I.D. Ștefănescu a preferat să rămână în țară, „în condiții grele de viață, locuind într-o odaie oferită de Cela Delavrancea, cu care era rudă, în loc să trăiască îndestulat în străinătate” (p. 68). Același patriotism l-au dovedit și Henri H. Stahl și Dimitrie Gusti, când, după război, au avut posibilitatea de a pleca în America, la Columbia University din New York, dar nu au făcut-o. „Dar și Gusti, și tatăl meu au spus nu, nu vrem să ne despărțim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vizită în casa lui Nicolae Iorga a fost uimit de numărul impresionant de cărți: „Avea mai multe cărți chiar decât bunicul meu. Că și bunicul meu avea casa plină de cărți, până sus urcau cărțile, pe toți pereții” (p. 68). Henri Stahl, pentru că despre el este vorba, a scris o lucrare fermecătoare despre viața cotidiană din Bucureștii anilor de început ai secolului trecut. Referitor la Școala sociologică de la București, Paul Stahl constată cu regret că „se reține un singur lucru din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socială” (p. 66). Iată scopul nobil pentru care lucrau reprezentanții Școlii gustiene. Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare. Paul H. Stahl ne atrage atenția că, în 1948, când se desființează sociologia, Traian Herseni, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția și Henri H. Stahl aveau o experiență de paisprezece ani de teren. „Toți erau atunci în plină putere, abia de-atunci puteau merge mai departe, ei știau ce se poate face și ce nu [...]. Imediat după apariția Nerejului, tatăl meu a publicat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nimic de Shakespeare, George Dandin de Molière, Phedra de Racine, Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Crimă și pedeapsă după Dostoievski, Monna Vanna de Maeterlinck, precum și versiuni ale unor piese mai pe gustul său de Eugène Labiche, Victorien Sardou, Sacha Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
1962 (în colaborare cu Vladimir Cogan); Theun de Vries, Fata cu părul roșu, București, 1962 (în colaborare cu H.R. Radian); Elsa Triolet, Sufletul.Vârsta de Nylon, București, 1964; Boris Polevoi, Pe țărmul sălbatic, București 1964 (în colaborare cu M. Cardaș); Henri Perruchot, Viața lui Cezanne, București, 1967; Maurice Druon, Regii blestemați, I-III, București, 1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul lui
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Tzigara- Samurcaș, Memorii, II, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Grigorescu, București, 1999, 134-146; Gabriel Badea-Păun, Uimitoarea regină Elisabeta a României, București, 2003; Natalia I. Adamiu, Carmen Sylva, București, f.a.; Mite Kremnitz, Carmen Sylva. Eine Biographie, Leipzig, f.a.; Henri van der Mandere, Carmen Sylva (Königin Elisabeth van Rumenië), f.l., f.a. I.D. #CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la Iași, lunar, din 20 noiembrie 1902 până în 20 februarie 1903, purtând subtitlul „Teatru, muzică, arte frumoase”. Revista își propune să sprijine
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
scriitori români și texte traduse. Sunt prezenți Ion Minulescu (Nocturnă, 1/1921), Duiliu Zamfirescu (O partidă în trei, 1/1921), Ion Slavici (Pe povârniș, 2/1922), Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 4/1922). Traducerile sunt selectate din scrierile lui Henri de Régnier, Jules Lemaître, Apollinaire, Maeterlinck, Giovanni Papini, Villiers de l’Isle Adam. De altfel, alegerea textelor transpuse în românește indică preferințele lui Ion Minulescu. Alți colaboratori: Gala Galaction, Ion Pillat, Ion Agârbiceanu, Claudia Millian, V. Demetrius, N. Davidescu, Victor
CETIŢI-MA!-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286183_a_287512]
-
literatură română veche. Meritele științifice ale profesorului C., nume tot mai familiar cercurilor științifice din străinătate (participa la reuniuni științifice internaționale, publica în reviste prestigioase, iar recenziile care îi comentau contribuțiile purtau semnături ilustre: Carlo Tagliavini, Mario Ruffini, Giulio Bertoni, Henri Grégoire, Mihail Laskaris ș.a.), vor fi recunoscute și onorate: în 1929 este ales membru al Academiei Americane de Studii Medievale Harvard, precum și membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui Ioan Bianu, iar în 1941, pe baza unui raport întocmit de
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
și cei de pe urmă, I-III, București, 1973. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Gând românesc”, ST, 1966, 12; Vasile Băncilă, Medalion, TR, 1969, 39; Al. Dima, În mișcarea literară a timpului, TR, 1969, 39; V. Fanache, Personalitatea criticului, TR, 1969, 39; Henri Jacquier, In memoriam, TR, 1969, 39; Edgar Papu, Un apostol ardelean, RL, 1969, 40; Negoițescu, Însemnări, 139-154; Doina Graur, Bucur Țincu, Ion Chinezu, istoric și critic literar, RITL, 1972, 4; Fanache, Întâlniri, 216-221; Felea, Prezența, 155-160; Bârlea, Efigii, 107-115; Băncilă
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
Cucu, Ilie Balea, Radu Enescu, Ovidiu Cotruș, Viorica Guy Marica, Ion D. Sârbu, Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Fana Kernbach; ca pentru a dovedi „cosmopolitismul” grupării, li se alătură Umberto Cianciolo (directorul Institutului Italian), profesorul de franceză Henri Jacquier (în a cărui casă se vor ține ședințele de cenaclu) și poetul și dramaturgul Wolf von Aichelburg. Deși nu fusese de acord cu scrisoarea adresată lui Lovinescu, Blaga rămâne o prezență vie și consistentă în cadrul acestei mișcări - care depășește
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
scrierile în proză, gustul și informația literară a lui Fr. Damé par să fi fost destul de sigure. La curent cu evoluția literaturii franceze, el selectează texte ale lui V. Hugo, Al. Dumas, Paul Féval, Ponson du Terrail, Honoré de Balzac, Henri Murger, Émile Zola, Alphonse Daudet, François Coppée, Erckmann-Chatrian, Hector Malot, Guy de Maupassant, Georges Ohnet, Ad. Belot, Xavier de Montépin, Émile Gaboriau. Rubrica de folclor cuprinde literatură populară din Banat, doine selectate de N. Simulescu, povești de Petre Ispirescu și
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
plină de galanterii. Are aplecare, de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o colecție de portrete contemporane. Ca romancier, G. nu este de ignorat. Din lecturi (Scènes de la vie de bohème de Henri Murger) și din amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur teoretic efectuează o scurtă incursiune în literatura
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
legat de acela comercial - al adaptatorilor. Părăsind „matca originală” și introducând personaje din mediul autohton, ei căutau să aducă o „dezlegare nouă” ori chiar să propună o „invenție proprie”, în piese aparținând lui P. Gavault, V. Sardou și E. Moreau, Henri de Gorse și Alfred Marson, E. Grenet-Dancourt, Julius Horst și Wolfgang Pollaczek, A. Bisson, Nancy și Paul Armont, Avery Hopwood, André Birabeau, Emilio Caglieri, Fodor Lászlo, M. Hennequin, Alfred Gehry, Fr. Arnold și E. Bach (Birlic, un mare succes de
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Cluj-Napoca, 1983; Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1987; Femeia cu carnea albă. Zeul iubirii, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1993; Oameni excepționali. Jurnal intim, îngr. și pref. Valentin Chifor, Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Henri Barbusse, Prăpădul, București, 1918, Focul, București, 1935; Jacques de Lacretelle, Silbermann, București, 1923; Romain Rolland, Umilă viață eroică. Precursorii, București, 1924; Georg Brandes, Balzac și Stendhal, București, 1925; Stefan Zweig, Adorație, București, 1925; Bjornstjerne Björnson, Mâinile mamei, București, 1926; Karel
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Eminescu scriu Ion Brad, Emil Isac, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Rău, T. Mocanu, Cornel Regman și Aurel Martin. Primul număr din 1952 e consacrat în întregime centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Emil Petrovici scrie cu prilejul centenarului morții lui Gogol, Henri Jacquier la aniversarea unui veac și jumătate de la nașterea lui Victor Hugo. Numărul al treilea din 1953 apare cu portretul îndoliat al lui Stalin. O „cohortă” de condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel Rău (cu două poeme
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import. O conjunctură istorică a făcut ca începuturile culturii literare române să fie contemporane cu una dintre cele mai influente doctrine - și doxe - din secolul al XIX-lea, saint-simonismul. Lansată de contele Henri de Saint-Simon (1760-1825) printr-o serie de lucrări publicate începând cu 1802, această doctrină a fost reluată mai apoi de numeroși autori și transformată într-un cult laic. Textele originale ale lui Saint-Simon se încheie în 1827, aproximativ în momentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
230 Dieckmann, Herbert, 230 Dinițoiu, Adina, 83, 229 Dobrogeanu-Gherea, Constantin, 197, 212 Domínguez, César, 14, 45, 230 Donici, Alexandru, 187, 206 Drace-Francis, Alex, 230 Dragomirescu, Mihail, 50, 138, 162 Drimba, Lucian, 89, 227 Du Marsais, César Chesneau, 104, 106 Dupin, Henri, 68 Duvoy, Lionel, 26, 226 E Eihenbaum, Boris, 45 Elsie, Robert, 131 Eminescu, Mihai, 7, 12, 39, 84, 92-93, 118, 161, 163, 170, 207-218, 221, 228-229, 233-234 Epner, Luule, 203 F Fabre, Daniel, 144-145, 230 Fénélon
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
130, 228, 231 Rusch, Pierre, 228 Russo, Alecu, 118, 127-131, 227 Rusu, Andrei, 15, 181, 225 Ruwet, Nicolas, 32, 231 S Sacerdoțeanu, Aurelian, 82 Said, Edward W., 32, 185, 228, 234 Said, Maire, 185, 228 Șăineanu, Lazăr, 160, 227 Saint-Simon, Henri de, 84-91, 244 Sainte-Beuve, Charles-Augustin, 108 Sasu, Aurel, 9, 75, 226 Scarlat, Mircea, 139 Scavinschi, Daniel, 107 Schaeffer, Jean-Marie, 53-56, 234 Schiller, Johann Christoph Friedrich von, 204 Schlanger, Judith, 7, 19, 38, 41-42, 120, 123, 168-169, 189-190, 234 Schnapp, Alain
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
invită să treacă pe cea pe care vrea să o cucerească "prin lungi galerii întunecoase (fiindcă, foarte discret el dăduse dinainte poruncă să se stingă lumina) pentru a o conduce cu multe precauții de-a dreptul magice în apartamentul său". Henri Lafon a remarcat cu justețe că acest parcurs merge întotdeauna către o îngustare din ce în ce mai accentuată pentru a ajunge la abolirea oricărei distanțe. Deja o casă mică își găsește justificarea în chiar micimea ei care înseamnă concentrare opusă "disipării" lumii: pompoasele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca față a sa, cum ar spune Levinas, hrănitoare și constructoare?653 Această dorință dezvăluie lipsa, dar o și constituie în elanul său cu neputință de potolit. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Al doilea Faust. Eseu despre Goethe, Henri Blaze Barbaria, Michel Henry Breviar politic. Principii și maxime, Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]