4,140 matches
-
Comparativ cu simplitatea fațadei de sud, fațada de nord a castelului (dinspre parc) - în special cele două aripi care închid curtea de onoare - prezintă mai multe elemente de decorațiuni: ferestrele podului de formă barocă, altoreliefurile cu tematică bine definită (motive heraldice și cu tematică inspirată din mitologia greco-romană) încastrate în zidărie. Pe lângă acestea importante sunt feroneria de secol XVIII ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit mai sus prevedea, în basorelief, anul 1903. Atât cât permite calitatea imaginii precum și din relatările localnicilor, se pare că în realitate s-a optat pentru un însemn heraldic, fie blazonul conților Karátsonyi, fie elemente disparate din blazon, cel mai uzual după grifon fiind cel al sirenei ce ține în mână o cruce dublă (de menționat că ansamblul castelului mai purta și numele de "Sirena"). După 1947 poarta a
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
două motive, undă apei și funia. Portalul de la intrare este încadrat de trei funii răsucite ce trec de pe ușorii laterali în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
murit în sărăcie extremă, ultimele sale cuvinte înregistrate fiind o rugăminte adresată executorilor judecătorești ca să nu-i ia patul pe care agoniza. Hollar a produs o varietate de lucrări; cele 2740 de farfurii conțin panorame, portrete, nave, subiecte religioase, subiecte heraldice, peisaje, și multe alte forme diferite. Desenele sale arhitecturale, cum ar fi cele ale catedralelor din Anvers și Strassburg, și panoramele orașelor, sunt la scară, dar sunt destinate utilizării ca imagini. El a reprodus lucrări decorative ale altor artiști, precum
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
dreapta. Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri. Etimologia numelui: Dolj, in varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul orășenesc cu următoarea descriere: Fiecărui element heraldic i-a atribuită o explicație: Calul conturnat de argint exprimă și dorința de libertate, măreția, căutarea spirituală. Aștrii însoțitori sunt luați de pe unul din sigiliile medievale și semnifică continuitatea așezării urbane pe locul original al Orheiului Vechi. Zidul crenelat de
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
localul a servit drept centru al breslelor. După cel de-al doilea război mondial primește patronimul Casa Hermes, și îndeplinește funcțiuni diverse (spațiu comercial sau administrativ) până în 1989, când este restaurat și devine sediul expozițiilor Muzeului „Franz Binder”. Câteva plăci heraldice descoperite la restaurarea clădirii atestă locuirea aici a lui Valentin Frank von Franckenstein (1643-1697), comite al sașilor din Transilvania și judecător regal din 1686 până la sfârșitul vieții, primul traducător din opera lui Ovidiu în limbile română și maghiară. Colecțiile pe
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
românești consemnează "Varadia Mare", nu "Oradea Mare", Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent și în alte regiuni (vide supra). Atât "Urbea Mare" cât și "Varadia Mare" reprezintă adaptarea denumirii maghiare "Nagy-Varád" ("Nagyvárad"). Stemele orășenești sunt printre însemnele heraldice românești cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema actuală
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
încoronat. Stema actuală a Oradiei conține un scut, deasupra căreia se află coroana argintie în formă de cetate cu 7 turnuri. Scutul este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
-le că este un semn prevestitor al victoriei și îi reprezintă pe cei trei fii supraviețuitori ai lui York—el însuși, George și Richard. Această întâmplare l-a făcut pe Edward să aleagă semnul "soarele strălucind orbitor" ca însemnul său heraldic. Margaret s-a îndreptat către sud, făcând ravagii în timp ce înainta, armata asigurându-și aprovizionarea prin jefuirea proprietăților pe lângă care treceau prin sudul prosper. În Londra, Warwick s-a folosit de jafurile armatei reginei în scopuri propagandistice pentru întărirea sprijinului celor
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
sferică. Calul are coada împletită elegant, un detaliu care a fost, de-a lungul timpului, obiect al multor studii ale lui Pisanello, cum mărturisesc numeroasele desene care au ajuns până la noi. De o parte și de alta, se văd motive heraldice cu soarele și floarea soarelui. În centru se citește semnătura artistului („operă a pictorului Pisan[ell]o”).
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
reginei (30 aprilie) sau cu alte ocazii festive ce au legătură cu familia regală. Pe 19 februarie 1937, prin decret regal sancționat de Regina Wilhelmina, finalmente a fost stabilit ca roșu, alb și albastru să fie culorile drapelului național (culorile heraldice sunt: vemillon deschis, alb și albastru de cobalt). Regina a procedat astfel ca răspuns la activitățile fasciste, care pretindeau că Regatul ar trebui să folosească alt drapel.
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
pentru cataloage industriale de prezentare produse - Plachete omagiale, aniversare, bannere, sigle - Prototipuri pentru produse decorative destinate comerțului turistic - Obiecte de souvenir tradiționale din spațiul medieval sud - transilvănean - Diverse lucrări de restaurare piese mobilier, decorațiuni și arta. - Concepție și execuție embleme heraldice de familie - Fondator și coordonator al Cursurilor de Creație și Educație estetică pentru tineri, organizate la Casa Schuller și Club Young ‘s Men Internațional Mediaș. - Fondator al Galeriei tinerilor artiști în incinta sediului Club Young's Men Mediaș, în scopul
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă, orașul neavând un astfel de însemn heraldic până la acea dată. În termenii consacrați, prima stemă a orașului poate fi descrisă astfel: într-un scut triunghiular cu baza arcuită, pe un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
familii cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus blazon heraldic valah de inspirație cumană Se spune că familiile Basarabilor și Văcăreștilor își trag prin tradiție rădăcinile din arealul Făgărașilor Numele dinastic Basarab (cu o probabilă origine tracă conform lui O. Densușianu și S. Paliga sau cumană conform lui Djuvara) a
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
al Indiei și al Bangladeshului și apare pictat pe steagul mișcării separatiste „Tigrii eliberării din Tamil-Eelam” din Sri Lanka. Tigrul siberian este animal național al Republicii Coreea. Este reprezentat pe drapelul și stema ținutului Primorie, stema ținutului Habarovsk și alte simboluri heraldice ale localităților din împrejurimi. Apare într-o reprezentare mai puțin fidelă și pe stema orașului Irkutsk. În urma unui sondaj realizat de Animal Planet, tigrul a fost votat ca animal favorit de cea mai mare parte din intervievați. Acesta a primit
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
celor mai vechi tavane casetate ale Transilvaniei. Tavanul este format din 7 rânduri, a câte 9 casete, de formă pătrată, cele din rândul nordic au formă dreptunghiulară. Majoritatea casetelor au decor floral, la care se adaugă trei casete cu embleme heraldice și trei cu corpuri cerești. Și corul dispune de un tavan casetat, nepictat, de o calitate inferioară comparativ cu nivelul calitativ al tavanului navei.
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
Mária Kiss, bunicii săi au fost secui din Transilvania, stabiliți în Ungaria după Primul Război Mondial. Originea secuiască este motivul pentru care la ridicarea sa la rangul de cardinal al Bisericii Romano-Catolice, a adoptat în stema sa de cardinal simbolurile heraldice ale Ținutului Secuiesc: soarele și luna în câmp albastru. A urmat cursurile școlii elementare și liceale la Colegiul Piarist din Budapesta pe care l-a absolvit în 1970. În același an a fost admis în rândul seminariștilor de la "Seminarul Arhiepiscopal
Péter Erdő () [Corola-website/Science/328710_a_330039]
-
imaginea Monumentului Eroilor Cavaleriști. De forma unui obelisc înalt de 5 m realizat din piatră, este așezat pe un postament din ciment și piatră. La baza obeliscului se află un cavalerist în poziție de atac, un cal și un scut heraldic cu stema României din bronz, material din care este făcut și vulturul aflat în partea superioară. La inaugurare, monumentul avea postată pe fațada principală în partea superioară un medalion din bronz cu chipurile Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
și vulturul aflat în partea superioară. La inaugurare, monumentul avea postată pe fațada principală în partea superioară un medalion din bronz cu chipurile Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria - întruchipată ca și soră de caritate. Între acesta și scutul heraldic se găsea o placă memorială din marmură roză, ce avea gravat cu litere de aur următorul text: O altă placă situată pe partea stângă consemna localitățile mai de seamă pe unde a luptat "Divizia 1 Cavalerie". La bază pe a
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei. Planul de campanie pentru anul 1916, „"Ipoteza Z"” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „"realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro‑ungară
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
material dur legi, decrete, decizii, acte administrative, inscripții onorifice, înțelegeri diplomatice, contracte, texte funerare. Heraldica este știința auxiliara a istoriei care se ocupă cu compunerea și explicarea stemelor a unor familii nobile, biserici, unitate administrativă sau oraș, cu explicarea figurilor heraldice și a caracteristicilor acestora, prin studierea și descifrarea simbolurilor și devizelor de pe scuturi, precum și cu descrierea și împărțirea scutului, cu interpretarea culorilor, smalturilor și cu istoricul și terminologia emblemelor privind stemele și blazoanele. Heraldica e compusă din știință heraldica care
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
a unor steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în epoca modernă să dispară în urmă apariției statelor naționale și asociațiilor. Stema era deseori reprezentată pe scut, având
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
analizând aspectele economice, politice, culturale și sociale ale societăților. Poate furniza informații despre personalități, divinități și fapte istorice. Se urmăresc condițiile în care s-a exercitat dreptul monetar, iconografia monedei, stabilirea monetăriilor și a duratei lor de funcționare, denumirea, emblemele heraldice, portretul, curentele artistice. Preocupări de numismatica s-au manifestat în antichitate și în renaștere. Din secolul XIX, s-au adăugat studiului numismatic și medaliile. În 1891 s-a organizat primul congres internationa de numismatica. Denumirea monedelor medievale au la bază
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
criterii: culoarea, corespondență în sistemul ponderal, numele emitentului, titlul emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers și avers care pot fi de tip heraldic sau iconografic, titlul, numele și titlul suveranului. Metrologia numismatica studiază sistemul de măsuri și cel valoric al monedelor, etalonul monetar și acoperirea în aur a valorii acestora. Medalistica studiază medaliile și plachetele comemorative, sub aspectul efigiei și inscripției. Insignografia se
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]