15,145 matches
-
vreo două-trei secole, unul dintre elementele esențiale ale eleganței femeilor evreice (și nu numai) era mătasea. Or, În secolele XVII-XIX, mătasea naturală era foarte scumpă, fiind adusă din Orient sau de la marile iarmaroace occidentale (de exemplu, Leipzig/Lipsca, cu marfă importată de comercianții „lipscani”). Într-o listă de prețuri maximale, stabilită În 1627 de Dieta de la Alba Iulia și aprobată de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, prețul firelor de mătase era imediat după cel al firelor de aur și cel al firelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot Încălța cu conduri [it. stivaletti] galbeni sau roșii, ci numai negri” <endnote id="(43, p. 32 ; 376, p. 386 ; 109, p. 107)"/>. Negustorii evrei importau din Turcia cizme pentru toate condițiile : colorate, pentru turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei. Astfel, În 1627, Într-o listă de mărfuri aduse la nord de Dunăre figurează și „cizme făcute În Turcia din cordovan [= marochin] bun, galben
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar cea mai bună dovadă poate fi adresa nr.1897/8 mai 1959 trimisă de Direcția Generală de la București Împuternicitului de la Bârlad. Pe lângă alți autori străini și români, apăruse și numele dramaturgului Leonid Leonov de la care ai noștri „importaseră” piesa „Grădinarul și umbra”. Șeful cel mare, Valerian Ionescu, atrăgea atenția angajatului din teritoriu asupra unor inadvertențe din text vizavi de morala socialistă, pe atunci În mare vogă și În plină inoculare cu forța. Iată ce corectase paznicul pieselor ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
285/1960 privind acordarea alocației de stat pentru copii; „8) Acordarea de uniforme unor categorii de angajați din unele unități de cultură și artă”; „9) Stabilirea prețului cu ridicata pentru laptele smîntînit praf și făină de origine animală ce se importă pentru gospodăriile agricole de stat”; „12) Unele măsuri pentru stimularea recuperării ambalajelor din sticlă”; „19) Completarea anexei nr.1 privind majorarea salariilor președinților, vicepreședinților și secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare”; „22) Premierea salariaților evidențiați la proiectarea și realizarea cupolei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale Radioteleviziunii În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 1974”. De aici, vom extrage doar câteva asemenea „intervenții” și „eliminări” precum cea din 10 ianuarie la emisiunea În limba maghiară: „A fost eliminată cifra reprezentînd prețul de cost al unei instalații importate pentru tratarea inelelor de rulmenți de la uzina Rulmentul Brașov”. Rășluirea fusese făcută cu scopul clar de a nu afla, atât dușmanul extern cât și vrednica clasă muncitoare autohtonă, de investițiile făcute de inimosul partid În tehnologie avansată pentru că altfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și În cursele de transport”. Considerăm că motivul real al refuzului difuzării acestei știri a fost acela al provenienței tancurilor petroliere. Nu se spunea pe toți coclaurii că România este unul din cei mai mari constructori de nave?! Cum să importăm noi rable de la galbenii ăia răi și capitaliști pe deasupra?! Adevărul aveau să-l afle doar cei care urmau să lucreze pe aceste bijuterii dar fără drept de difuzare către neveste, amante sau prieteni de șpriț. b.a. Care italieni la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Schlesinger, atent foarte, descoperise În desfășurătorul emisiunii „Seară pentru tineret” din 2 februarie 1974 o gravă greșeală: „Într-un reportaj de la noua fabrică de ceramică din Cluj se relata despre o inovație a unui tînăr inginer efectuată la o instalație importată din Franța. S-a cerut să se verifice dacă În contract este prevăzut dreptul de a se face modificări instalației. După consultarea forurilor În drept, conducerea redacției a eliminat afirmația Primăria orașului Drăgășani respectivă”. Cu toate că acea instalație a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îi avea ca patroni chiar pe Zaher Iskandarani (cu 900 acțiuni) și pe Cornelia Pomană (cu 100 acțiuni). A treia surpriză: firma cipriotă nici macar nu avea ca obiect al afacerilor sale comerțul cu cafea și țigări. Pe scurt: romano-sirianul Zaher importă țigări și cafea de la partenerul cipriot Zaher. Afaceri derulate în cascadă, între o firma-fantoma și una înregistrată în România, contravenind astfel principiului libertății contractuale, prevăzute de Codul Comercial și Codul Penal. De fapt, Zaher brichisise în Cipru un adevărat păienjeniș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
era cipriotul, nu s-a mai amintit în instanță. În depozitele firmelor lui Iskandarani, Gardă Financiară a descoperit țigări fără acte legale, în valoare de 70 miliarde lei. A fost identificat și sistemul prin care Zaher le introducea în țară: importă țigările din Elveția și le vămuia în Ungaria, după aceea, le introducea în România cu acte false. Prin acest sistem, Zaher păgubise statul român cu 10 milioane USD. La Constantă, rivalii lui Zaher utilizau o altă metodă: țigările erau considerate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Roza Prod Impex SRL, a încărcat armament, comandă a regiei Romtehnica la Întreprinderea Mecanică Cugir. Așadar, un barter "arme contra baxuri", în toată regula. Să reamintim că regia Romtehnica a mai făcut tranzacții discrete, ca cea din 1995, cu uraniu importat din Rusia, prin intermediul serviciilor bancare ale Bankcoop (filiala din Piață Română și sediul din Negustori nr. 11). Marile operațiuni mafiote nu se desfaoara niciodată la nivel strict național. Ele au, întotdeauna, o anvergură internațională așa cum o sugerează și traseul urmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
firma intermediară iordaniana. Ideea era că nu regimul Iliescu încalcă în acel moment embargoul ONU contra livrărilor de arme către Irak, ci doar câțiva înalți oficiali ai armatei. S-a sugerat chiar că nu Aerofina fabrică asemenea sisteme, ci le importă, la rindul sau, dintr-o altă țară est-europeană. În felul acesta se încerca, voalat, să se explice și modul în care au fost eludate licențele de export pe care Agenția Națională pentru Controlul Exporturilor (cum se numea la acea dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
AXA RUSIA-ROMANAIA Tragedia războiului din fosta Iugoslavie și embargoul decretat de ONU au alimentat - ca în orice război și perioada de embargo, derularea unor mari afaceri de contrabandă ale Mafiei. În cazul Operațiunii Jimbolia - contrabandă cu petrol și produse petrolifere, importate din Rusia (în principal) pe filiera Costea și trecute clandestin prin România în Iugoslavia - asocierea Mafiei de stat cu pegra locală precum și cu structuri ale Mafiei intenationale prezintă un asemenea grad de interoperabilitate, o minuțiozitate în organizarea transfrontalieră a operațiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cât și amintirile din copi- lărie sunt puse sub semnul unei idiosincrasii comune a celui care nu-și găsește locul nicăieri, așa cum preciza Baudelaire acest nou sentiment al alienării, propriu moder- nității, într-unul din poemele sale în proză, N’importe où hors du monde. Autorul, de astă dată, într-un alt context, va explica destul de franc despărțirea sa de România, în ceea ce sună ca un succint rechizitoriu : „M-am exilat și atâta tot. Aerul aici îmi priește, sunt mulțumit cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
conținutul psihologic al personajelor sale, ceea ce nu înseamnă că nu au unul, ci doar că acest conținut nu face obiectul unei investigații și nicidecum al unei autoscopii, practic nu contează în economia simbolică a narațiunii. Psihologia lui Coriolan Drăgănescu nu importă, iar Caragiale își plasează interesul în afara personajului, relevând cu complicitatea naratorului instrumentul prin care el devine un personaj public. Inte- resul naratorului, dar și al autorului se focalizează pe mecanismul prin care percepția publică asupra unui per- sonaj este dereglată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vorba de două dimensiuni ale excesului. Într-o primă instanță avem chiar excesul de cuvinte, incontinența ver- bală, verbigerația. Personajul caragialian se prezintă adesea sub specia vorbărețului, a limbutului, cel care are limbariță, flecarul intratabil pentru care a vorbi nu importă ce, nu importă cu cine devine o necesitate. Cealaltă dimensiune a excesului ne pune în prezența unei deformări, unei torsiuni specifice a limbajului, care provine uneori dintr-o formulă retorică degradată sau din vocabularul neasimilat al unei limbi moderne. Nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dimensiuni ale excesului. Într-o primă instanță avem chiar excesul de cuvinte, incontinența ver- bală, verbigerația. Personajul caragialian se prezintă adesea sub specia vorbărețului, a limbutului, cel care are limbariță, flecarul intratabil pentru care a vorbi nu importă ce, nu importă cu cine devine o necesitate. Cealaltă dimensiune a excesului ne pune în prezența unei deformări, unei torsiuni specifice a limbajului, care provine uneori dintr-o formulă retorică degradată sau din vocabularul neasimilat al unei limbi moderne. Nu avem de-a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
documentare (Universitatea românească, Pagini de istorie, seria de 5 filme consacrate lui Constantin Brâncuși etc.) mă regăseam cu mândrie menționat la "consultant MAE". Nu era ușor în acele vremuri să faci documentare interesante, bine realizate și tehnic, pelicula utilizată fiind importată din RDG. Pentru unele producții mai deosebite cum a fost cazul seriei Brâncuși, am obținut aprobările necesare și am comandat prin reprezentanța noastră la New York pelicula Eastman Color necesară. Unele documentare erau comandă specială a MAE, la altele, pentru împărțirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios sa aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de galinacee, din milă și compasiune și din spaima de sânge. Eram doar curios să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților etc. Am început întrevederile "personalizate" cu atașatul comercial. La data respectivă exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende Chile importa din România tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice... Uzina "Tractorul" avea în Chile un grup de tehnicieni pentru service la tractoarele vândute, iar la Copiapo, localitate situată în deșertul Atacama, la 800 km de Santiago, funcționa o fabrică de procesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
expertul meu lista produselor exportate de România în Chile pe vremea lui Allende: tractoare, transformatoare, îngrășăminte chimice, aparatură electrocasnică, medicamente. Din toate acestea nimic nu mai mergea acum. Exportul nostru de tractoare, înfloritor pe vremea lui Allende, încetase, marii fermieri importând acum tractoare din SUA sau Europa Occidentală. Mai funcționau încă în Chile câteva sute de tractoare românești, pentru care o firma specializată mai importa piese de schimb. Tractoarele noastre consumau mult combustibil, se stricau repede, procurarea pieselor de schimb și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu mai mergea acum. Exportul nostru de tractoare, înfloritor pe vremea lui Allende, încetase, marii fermieri importând acum tractoare din SUA sau Europa Occidentală. Mai funcționau încă în Chile câteva sute de tractoare românești, pentru care o firma specializată mai importa piese de schimb. Tractoarele noastre consumau mult combustibil, se stricau repede, procurarea pieselor de schimb și service-ul erau prost organizate și, ca să pună capac la toate, din cauza amortizoarelor proaste, le mai ieșise și faima că tractoriștii care lucrează pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și de Murphy cu îndemnul său "Zâmbește! Mâine va fi și mai rău!" și am purces la următoarea "afacere". Chile e o țară muntoasă, cu oameni bogați și mulți împătimiți de vânătoare. Am găsit un om de afaceri interesat să importe ARO de teren, speciale pentru terenurile în pantă. Am bătut palma pentru un lot de 50 de mașini, pentru a "testa piața". Am început o corespondența asiduă cu fabrica, cu Ministerul Comerțului Exterior, solicitând realizarea exemplară a contractului în vederea "cuceririi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
printr-o acțiune de piraterie comercială: aveam în vamă un lot de Dacii pe care, din rațiuni de contract, destinatarul le abandonase. După doi ani de depreciere în condițiile climatice din Peru, s-a găsit un alt partener interesat să importe Dacii și cei de la Uzina din Pitești s-au gândit să le vândă pe cele abandonate în vamă. Zis și făcut. Au trimis la Lima un tehnician cu o geantă plină cu plăcuțe noi cu seriile motoarelor și șasiurilor, schimbând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o "piață" lipsită de interes, în ciuda marilor posibilități de absorbție și a marilor afaceri făcute în Brazilia de alte țări și a marelui deficit al balanței comerciale, în 1992 România exportând în Brazilia mărfuri de circa 4 milioane dolari și importând de 120 milioane (în 2006, exporturile noastre au fost de 12 milioane și importurile de 566,72 milioane, adică 1,11 % din totalul importurilor României, Brazilia ocupând cu această cifră locul 22 în lista primelor 25 de țări partenere la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu foștii beneficiari. Printre aceștia era și românul N. Sterea din Rio, un om de afaceri înstărit și un interlocutor plăcut. La prima discuție cu el privind reluarea achizițiilor din România, mi-a declarat că a renunțat de a mai importa țevi sudate de la Laminorul Roman din cauza problemelor, cumpărând acest produs din Cehoslovacia, "deși calitativ și ca preț marfa din România era mai convenabilă". Am insistat, asigurându-l că "lucrurile s-au schimbat" și după două-trei întrevederi s-a declarat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]