4,588 matches
-
mamă suficient de bună, un cadru familial protector. Mai mult, aceste nivele de acțiune se ajustează și se integrează într-un ansamblu coerent dat de modelul (socio-, eco-, și somato-) psihopatologic. 4.20. Incluziunea persoanelor cu autism Fundamentare Procesul de incluziune a fost abordat, pentru început la copii cu retard mental, după care s-a extins incluzând și alte patologii, ca de exemplu autismul. După Popovici, D.V., în 1999, p 174, “incluziunea este ... un concept mai larg, care se referă atât
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
4.20. Incluziunea persoanelor cu autism Fundamentare Procesul de incluziune a fost abordat, pentru început la copii cu retard mental, după care s-a extins incluzând și alte patologii, ca de exemplu autismul. După Popovici, D.V., în 1999, p 174, “incluziunea este ... un concept mai larg, care se referă atât la integrarea copilului cu handicap mintal în sistemul educațional, cât și a celui comunitar, în ansamblul său. Considerăm că, între conceptele de incluziune și integrare, există o diferență graduală de nuanță
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
autismul. După Popovici, D.V., în 1999, p 174, “incluziunea este ... un concept mai larg, care se referă atât la integrarea copilului cu handicap mintal în sistemul educațional, cât și a celui comunitar, în ansamblul său. Considerăm că, între conceptele de incluziune și integrare, există o diferență graduală de nuanță, primul subliniindu-l pe cel de-al doilea”. Incluziunea are drept scop educarea, introducerea copiilor într-un mediu școlar și comunitar adecvat vârstei, beneficiind de drepturi egale ca și ceilalți copii. Implementarea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
atât la integrarea copilului cu handicap mintal în sistemul educațional, cât și a celui comunitar, în ansamblul său. Considerăm că, între conceptele de incluziune și integrare, există o diferență graduală de nuanță, primul subliniindu-l pe cel de-al doilea”. Incluziunea are drept scop educarea, introducerea copiilor într-un mediu școlar și comunitar adecvat vârstei, beneficiind de drepturi egale ca și ceilalți copii. Implementarea se realizează după o serie de criterii ce vizeză: mediu care presupune un ajutor de 1 la
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
vârstei, beneficiind de drepturi egale ca și ceilalți copii. Implementarea se realizează după o serie de criterii ce vizeză: mediu care presupune un ajutor de 1 la 1, modificarea curriculei la capacitatea de învățare, abordarea interdisciplinară. Se poate stabili o incluziune parțială sau totală. Avantajele reies din faptul că unii copii devin mai sociabili în clasă și nivelul cognitiv crește. Există mai multe posibilități de interacțiune socială, de modelare, o expunere mai mare la comunicarea verbală, o capacitate mai mare de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
nivelul cognitiv crește. Există mai multe posibilități de interacțiune socială, de modelare, o expunere mai mare la comunicarea verbală, o capacitate mai mare de diferențiere între bine și rău și oportunitatea de stabilire a prieteniilor. Dezavantajele constau în faptul că: incluziunea cu succes are loc abia după ani de muncă și poate crea dependență de limbajul instruit, iar dificultățile senzoriale și procesuale pot persista, mediu nu este uneori propice pentru a stimula învățarea, precum și pregătirea necorespunzătoare a profesorilor, colegilor de a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Găsiți și alți patru solvenți care conțin sau nu conțin oxigen în care introduceți un cristal de iod. Scrieți în tabelul de mai jos ce culori observați. Reacția de identificare a iodului Datorită fenomenului de adsorbție, iodul formează compuși de incluziune care dau culoarea albastră cu amidonul. Reacția este foarte sensibilă și servește la punerea în evidență chiar și a urmelor de iod. Reacția servește la punerea în evidență a iodului elementar. 3.5. Proprietăți chimice 3.5.1. Caracterul oxidant
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
beletristică nu poate exista. Din punctul de vedere adoptat aici, textul nu presupune cu necesitate ipostaza de operă, ci tinde doar spre ea. Finalitatea acestei tendințe este consecința declanșării unei metamorfoze, având ca obiect limba textului"42. Prin urmare, semnul incluziunii care se impune a fi stabilit între text, ca proces, și operă, ca finalitate, este tocmai înțelegerea textului ca necesitate a sa de a tinde către un nivel superior, devenind operă ("limbajul poetic: o limbă pe cale de a deveni operă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
autor să își impună propriul canon individual, în fața celui paradigmatic, deja existent și unanim acceptat. Cu atât mai mult, cu cât această generație este una de legătură între două mari paradigme: cea modernistă și cea postmodernistă. Putem vorbi despre o incluziune nu totală, însă a modelului individual, în cel paradigmatic, iar, pe acesta din urmă, la rândul lui, să-l legăm de ceea ce Eugen Lovinescu înțelege prin binecunoscuta teorie a sincronismului. Amintim una dintre afirmațiile autorului, în acest sens: criticul consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a comunității, dar și pentru sprijinul social pe care-l pot acorda altor vârstnici sau unor copii lipsiți de ocrotirea familiei naturale; prin strategia pentru tineri ne-am propus să promovăm mișcarea asociativă în rândul acestora și participarea lor pentru incluziunea socioprofesională a altor tineri aflați în situații similare. - Vă mulțumesc pentru interviul acordat. Violența împotriva femeii Prof. univ. dr. ELENA ZAMFIR, Universitatea București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
direcții de dezvoltare accentuează importanța procesului social incluziv, ce asigură lupta împotriva sărăciei, precum și dezvoltarea unor politici sociale cu impact substanțial în sfera protecției și, implicit, a asistenței sociale. Ca urmare, se recunoaște din ce în ce mai mult nevoia dezvoltării unor politici de incluziune socială pe termen lung, precum și a unor mecanisme de distribuire și redistribuire a beneficiilor sociale. Așadar, dezvoltarea economică trebuie însoțită de dezvoltare socială. În fapt, la nivelul Uniunii Europene se dorește realizarea unui model social european care să asigure un
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sociale reduse, riscurile sunt mai multe și mai mari comparativ cu țările consolidate social și economic. Doar creșterea economică în sine nu elimină riscurile la care este expus copilul și, ca atare, este nevoie de o dezvoltare a politicilor de incluziune socială a familiei din care face parte acesta. Copilul reprezintă realizarea cea mai de preț a oricărei familii, fiind în același timp ființa cea mai expusă la situațiile de risc: neglijare, izolare, imposibilitatea asigurării condițiilor optime de dezvoltare, dezvoltare unilaterală
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în domeniul protecției copilului, iunie 2001-septembrie 2004, București, document nepublicat. Buzducea, D., 1999, Geopolitica sărăciei. Politici sociale în sfera grupurilor umane aflate în risc de excludere socială, Editura Astrobios, București. CASPIS, Guvernul României, 2002, „Planul Național Anti-sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale”, Revista de Asistență Socială, nr. 3. ECHP, 2001, 1996 as Reported in the Social Situation in the European Union 2001. European Commission, 2002, Joint Report on Social Inclusion, Luxemburg. Garbarino, J.; Kostelny, K., 1992, „Child Maltreatment as a Comunity
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
național care să intervină și să gestioneze întreaga problematică a copilului și a resurselor implicate în sectorul protecției copilului; - susținerea și încurajarea societății civile la dezvoltarea sistemului național de protecție a drepturilor copilului. Potrivit Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, în domeniul protecției copilului, direcțiile strategice prioritare pe termen lung (2002-2012) prevăd eradicarea abuzului, a neglijării și exploatării copilului. Aceasta deoarece abuzul asupra copilului este înregistrat în România ca o problemă socială. În această situație, politicile sociale din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care se regăsesc Exemple Fond de Management a Infrastructurii sector public disfuncțional, lipsa descentralizării Armenia Bosnia Fond de Dezvoltare Locală sector public slab, descentralizare în tranziție Bosnia, Macedonia, România Fond de Criză catastrofe naturale, postconflicte sociale Kosovo, Bosnia Fond de Incluziune Socială sector public relativ funcțional, relativă descentralizare, situații de excluziune socială Bulgaria, România, Slovacia, Serbia Fondurile de management al infrastructurii nu transferă resurse către comunități sau autorități locale, precum fondurile de dezvoltare locală, ci, nemijlocit, către constructori privați care au
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unor „șocuri” economice. Într-un „stat puternic”, investițiile în proiecte de infrastructură sunt administrate de structuri specifice ale statului, așa încât nu se justifică un fond social din categoria celor menționate anterior. În astfel de contexte apar, mai degrabă, fondurile de incluziune socială, care se adresează minorităților etnice, categoriilor marginale etc. Un fond social își poate modifica statutul de-a lungul timpului, transformându-se din „enclavă” în cadrul unui stat, în „agenție de implementare” semiautonomă sau chiar subordonată în întregime unei anumite structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de consultanți britanici, care au elaborat un chestionar numit SCAPSI (Social Capital, Anti-Poverty and Social Inclusion), prin intermediul căruia este măsurată, în diferite etape de-a lungul perioadei de implementare a unui proiect, evoluția câtorva indicatori privind sărăcia, capitalul social și incluziunea socială, încercându-se să se determine potențiale corelații între modul cum evoluează aceste categorii de indicatori. Aceste chestionare sunt aplicate în trei momente distincte ale ciclului de viață al unui proiect: 1. evaluarea de teren, 2. mijlocul și 3. sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de viață al unui proiect: 1. evaluarea de teren, 2. mijlocul și 3. sfârșitul perioadei de implementare. Indicatorii măsurați cu ajutorul SCAPSI sunt structurați pe cinci dimensiuni: trei dintre ele privesc nivelul capitalului social, celelalte două referindu-se la sărăcie, respectiv incluziune socială. La aceste două nivele din urmă, SCAPSI încearcă să documenteze stadiul inițial, respectiv măsura în care apar, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, semnale privind reducerea sărăciei la nivel comunitar și creșterea gradului de implicare a membrilor anumitor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dovedit a fi vitală pentru păstrarea bunului renume. Primul pas spre transformarea identității fusese făcut. Următorul pas avea să se facă în anul 2006, când, pe fondul unor măsuri de îmbunătățire a situației romilor, asumate de România în cadrul decadei de incluziune a romilor, s-a introdus în cadrul Proiectului de Incluziune Socială, finanțat de Banca Mondială și de Guvern, o componentă destinată intervențiilor prioritare pentru comunitățile sărace de romi, al cărei management revine FRDS. Noutatea față de proiectele și programele anterioare derulate constă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pas spre transformarea identității fusese făcut. Următorul pas avea să se facă în anul 2006, când, pe fondul unor măsuri de îmbunătățire a situației romilor, asumate de România în cadrul decadei de incluziune a romilor, s-a introdus în cadrul Proiectului de Incluziune Socială, finanțat de Banca Mondială și de Guvern, o componentă destinată intervențiilor prioritare pentru comunitățile sărace de romi, al cărei management revine FRDS. Noutatea față de proiectele și programele anterioare derulate constă în tratarea integrată a problemelor acestor comunități, prin acordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
succes este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul fiecărui individ din organizație, ceea ce constituie de pe acum o provocare pentru întrega echipă. Facilitare instituțională pentru fonduri structurale Anul 2006 nu a adus, însă, Fondului numai implicarea în programele de incluziune socială. Odată cu agitația creată de iminenta infuzie de fonduri structurale și de teama - justificată, de altfel - că nu există suficientă capacitate de gestionare și absorbție a acestora, Autoritatea de Management a Programului Operațional „Dezvoltarea Resurselor Umane” din Ministerul Muncii Solidarității Sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
alături de alte trei instituții publice și o organizație din zona societății civile, transferându-i astfel responsabilitatea pentru un domeniu major de intervenție, respectiv, domeniul adresat mediului rural. Deși așteptările organizației în ceea ce privește implicarea în derularea fondurilor structurale se îndreptau către domeniul incluziunii sociale, atribuit unei alte organizații, totuși, această recunoaștere a competențelor și experienței în zonele rurale constituie, evident, o mulțumire pentru toți cei care au crezut în FRDS, dar pune și multe probleme de organizare și adaptare la sutele de pagini
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au crezut în FRDS, dar pune și multe probleme de organizare și adaptare la sutele de pagini de reglementări europene, la o nouă structură internă, care să poată gândi și acționa pe mai multe planuri, asigurând aceeași eficacitate în sfera incluziunii sociale, a regenerării socioeconomice și a dezvoltării resurselor umane, programe ce se vor derula în paralel în următorii ani. Nu se pune problema doar a unor competenețe noi, care să răspundă segmentului de intervenție focalizat pe formare, profesională și creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu precădere în cadrul submeniului de proiecte de servicii sociale, discrepanțe explicabile prin încercarea de a evita aprobarea unor proiecte specifice altor programe ale statului. Un fond de dezvoltare locală tinde să fie o entitate legală separată, în timp ce un fond de incluziune poate fi atât afiliat, cât și localizat în cadrul unei structuri guvernamentale (de exemplu, Slovacia, Serbia). Potrivit tipurilor ideale menționate, FRDS ar fi un fond de dezvoltare locală, care însă și-a schimbat statutul de la un program la altul: de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
raționale. Dacă însă raționalitatea și raționalizarea ca țeluri ale Economiei nu sunt simple vorbe de duh, ele n-ar trebui să sărăcească funcția conștienței de a se sublima ca Rațiune. Deplinătatea minții, ca mediu natural al logicii și poieticii, semnifică incluziunea, iar nu excluziunea operatorilor pe criterii de apartenență exclusivă (la rațional sau emoțional ca părți indestructibile ale conștiinței). Dicționarele ne spun, între altele, că Economia este știința ce oferă rețete pentru mai mult, mai repede, tot mai mult și mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]