10,350 matches
-
relație cu problema, fără nici o selecție sau preocupare de exactitate. După ce termină, începe un altul, nu se discută nimic, urmează al treilea ș.a.m.d. La un moment dat ideile abundă, apoi se răresc și, cam în 45-60 de minute, inspirația secătuiește, ședința se încheie, dar mediatorul reamintește participanților că, dacă ulterior le mai vine o idee (în acea zi sau a doua zi dimineața), să o comunice telefonic secretarului. După aceea se adună specialiștii întreprinderii și, parcurgând lista, caută ideea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se studiază îmbunătățirea unui carburator, cineva își imaginează că este „un plămân și respiră când rar și profund, când superficial și repede”; altcineva invocă „balena care, după o inspirație puternică, nu mai inspiră multă vreme” etc. etc. După ce se formulează circa 20 de analogii-metafore, aceleași persoane studiază, împreună cu specialiștii, soluționarea optimă a problemei, sugerată de una sau alta din metafore. Aceasta e partea cea mai dificilă și durează mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mimica și atitudinile actorilor în cadrul unei piese de dată recentă etc. etc. Fără îndoială, un astfel de învățământ (practicat deja în statele avansate) vine cu cerințe noi pentru corpul didactic, fiindcă nici vorbă nu poate fi să lăsăm totul la inspirația elevilor. Problemele eventuale, soluțiile și modul de intervenție necesar trebuie gândite dinainte de profesor. Ar fi utile manualele speciale cu tipuri de probleme și multiple indicații metodice. Nu putem face apel numai la creativitatea cadrelor didactice care n-au primit nici o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tradițional, prea puțin preocupat de această latură a personalității elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce raporturi există între inteligență și creativitate? 2. De ce depinde și cum s-ar explica inspirația? 3. Exemple de utilizare a analogiei în tehnică și artă. Care blocaje sunt mai greu de combătut? 4. Cum ați stimula creativitatea elevilor la disciplina pe care o veți preda (sau o predați)? Capitolul IXtc "Capitolul IX" Gândirea. Dezvoltarea gândirii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încă nu facem, nu există. Există, iar pentru un profesionist, o cât mai completă informare Ă indiferent de ce decizie va lua apoi Ă, este obligație elementară. O subliniere se impune: evident că aspecte principiale sau elemente de tehnologie didactică de inspirație umanistă se pot regăsi și în școala românească, de la domnul Trandafir încoace. Dar ele nu țin și nu au ținut de sistemul de învățământ și de politica educativă generală. Au fost, în fapt, proiecția unor spirite deschise, cu har, care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
receptat - unii susțin depreciat - prin prisma asociației fenomenului cu credințele mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație, pentru ca apoi el să își revărse ideile pline de inspirație, creînd un produs dintr-o altă lume. Astfel, Platon afirma că un poet este capabil să creeze numai ceea ce îi dictează Muza și până în zilele noastre oamenii se referă la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație, pentru ca apoi el să își revărse ideile pline de inspirație, creînd un produs dintr-o altă lume. Astfel, Platon afirma că un poet este capabil să creeze numai ceea ce îi dictează Muza și până în zilele noastre oamenii se referă la Muză ca la o sursă proprie de inspirație. În viziunea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pline de inspirație, creînd un produs dintr-o altă lume. Astfel, Platon afirma că un poet este capabil să creeze numai ceea ce îi dictează Muza și până în zilele noastre oamenii se referă la Muză ca la o sursă proprie de inspirație. În viziunea lui Platon, o persoană poate fi inspirată să compună cântece corale, iar o alta poeme epice (Rothenberg și Hausman, 1976). Deseori, comentariile introspective ale creatorilor indică surse mistice (Ghiselin, 1985). Rudyard Kipling (1937/1985) se referea, de exemplu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de geniu a devenit banală și a început să fie echivalată cu capcaitățile și pasiunile atât constructive, cât și distructive ale individului. Creativitatea a adoptat o valoare socială și până în perioada lui Aristotel a fost asociată cu nebunia și frenezia inspirației, o concepție care a reapărut în special în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Când evaluăm concepția romanilor despre geniu din perioada următoare, descoperim că sunt atribuite două trăsături suplimentare - geniul era perceput ca forța
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea, interpretarea Bibliei a suferit transformări atât de radicale, încât, practic, devenise diferită de cartea cunoscută cu o sută de ani mai devreme. În ciuda sugestiilor criticilor istorici conform cărora ea nu reprezintă o carte de inspirație divină sau pilonul de rezistență al unei lumi în continuă schimbare, iar conținutul ei nu rămâne neschimbat, nici original, noua viziune a Bibliei ca artefact cultural a devenit o paradigmă în literatură. În timp ce religia formală a decăzut, prestigiul Bibliei ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care, printre multe alte repercusiuni sociale, a devenit sursa opoziției artistice față de raționalismul științific. Reactivitatea romantismului în fața industrializării Europei s-a exprimat în accentuarea de către artiști a trăirilor interioare ca sursă naturală și prin urmare democratică a înțelepciunii și a inspirației artistice. Disputa a fost curând clasificată drept un conflict între intelect și simțire, la rândul lui personificat în conflictul dintre omul de știință extrem de rațional și artist, un geniu neînțeles. Timp de 100 de ani, noua identitate a naturii deviante
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimente. Primul a implicat 12 elevi din clasa de literatură creativă care au fost solicitați să conceapă inițial un scenariu de povestire fantastică pe care să-l expună apoi în scris. S-a considerat că formularea scenariului indică faza de inspirație a procesului creativ, iar expunerea lui scrisă - etapa de elaborare (pentru o analiză a teoriilor etapelor gândirii creative, vezi Runco, 1994b, și Wallas, 1926). Participanții la experiment au fost amplasați în două grupuri - creativ și noncreativ - pe baza evaluării examinatorului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Runco, 1994b, și Wallas, 1926). Participanții la experiment au fost amplasați în două grupuri - creativ și noncreativ - pe baza evaluării examinatorului. Analiza comparativă a relevat că grupul creativ a activat la un nivel redus de stimulare senzorială în timpul etapei de inspirație și subiecții creativi au demonstrat o intensitate mai crescută a undelor decât subiecții noncreativi. În al doilea experiment, subiecții au întreprins asociații libere de cuvinte (cuvinte luate la întâmplare) în timpul etapei de inspirație. În faza de elaborare, au fost însărcinați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
redus de stimulare senzorială în timpul etapei de inspirație și subiecții creativi au demonstrat o intensitate mai crescută a undelor decât subiecții noncreativi. În al doilea experiment, subiecții au întreprins asociații libere de cuvinte (cuvinte luate la întâmplare) în timpul etapei de inspirație. În faza de elaborare, au fost însărcinați să relateze o poveste fantastică. Cei 32 de subiecți au fost selectați dintr-un grup numeros pe baza scorurilor obținute la testele de vocabular, RAT și la testul utilizărilor alternative. Administrarea testelor a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să dea dovadă de cât mai multă originalitate, pe când cealaltă jumătate nu a primit acest instructaj. În urma înregistrării EEG a activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a fost și mai mică decât în faza de elaborare. Atenția Trei cercetări experimentale au apelat la manipularea procesului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a fost și mai mică decât în faza de elaborare. Atenția Trei cercetări experimentale au apelat la manipularea procesului de atenție prin intermediul factorilor perturbatori sonori (Kasof, în publicații periodice; Matindale și Greenough, 1973; Toplyn și Maguire, 1991). Se presupune că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vechi subiect de cercetare în domeniu, (Beard, 1874; Quételet, 1835/1968), însă Harvey C. Lehman a fost primul istoriometrist care i-a dedicat un întreg program de cercetare (Lehman, 1953, 1958, 1962, 1963, 1966a, 1966b). Studiul constituie o sursă de inspirație pentru multe alte cercetări ulterioare (de exemplu, Bullough, Bullough și Mauro, 1978; Dennis, 1966; Diemer, 1974; Han, 1989; Simonton, 1977a, 1984b, 1989a; Zhao și Jiang, 1985, 1986). Unele investigații s-au concentrat asupra raportului dintre dimensiunea cantitativă și cea calitativă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În primii ani de viață și asupra relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Plotz până la Otman von Verschuer, Erwin Baur, Eugen Fischer și Fritz Lenz53. Atenția sporită pe care eugeniștii români o acordau acestor autori germani arată dorința lor de a urma calea deschisă de această școală eugenistă. O altă importantă sursă de inspirație pentru mișcarea eugenistă românească a fost cea din Statele Unite. La trezirea interesului pentru eugenie În România au contribuit și lucrările lui Charles Davenport sau publicațiile Societății Americane de Eugenie, pe care le citeau studenții români din Viena sau Berlin. La
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea pronatalistă a mișcării franceze, fără să critice lipsa acesteia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor legături directe Între cercetările și lucrările celor mai mulți adepți români ai eugeniei (În afară de Făcăoaru, Ioan Vasilescu-Buciumi și Herseni) și cadrul conceptual ce Întemeia această legislație, pentru care antisemitismul era, În mod clar, un element central pentru definirea românității. Sursa de inspirație a legislației se găsea mai degrabă În Legile de la Nürnberg 80. Cu toate acestea, putem afirma că discursul eugenist despre necesitatea de a controla sănătatea națiunii și de a o curăța de amenințările potențial disgenice din partea minorităților etnice a pavat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scopurile lor politice, pentru că argumentele ce apelează la biologie par să ofere soluții care nu necesită nici un fel de examinare autocritică, dar care, În schimb, asigură progresul prin simpla eliminare a celor percepuți ca „degenerați”. Până de curând, ideile de inspirație eugenistă au rămas marginale În discursul politic și intelectual din România. Cu toate acestea, popularitatea surprinzătoare a Partidului România Mare În alegerile generale din anul 2000 semnalează o potențială resurgență a discursului biologizant, de excludere a altor grupuri. Actorii importanți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
78. V. Pantelimonescu, comp., Statutul Evreilor din România, Editura ziarului Universul, București, 1941. 79. Pantelimonescu, Statutul evreilor, 71. 80. Pantelimonescu, Statutul evreilor, p. 71. Preambulul acestei legi face referiri directe la legile din 1935 din Germania, care sunt recunoscute ca inspirație, afirmând apologetic că „poporul german este și trebuie să fie o entitate rasistă”. 81. „Regimul medicilor, Extras din Decretul-lege nr. 3789/1940 pentru organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor (dispozițiunile referitoare la medicii evrei)”, În Pantelimonescu, Statutul evreilor, pp.121-131. 82
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce caracterizează „masele” sau non-elita, găsim niște afinități în principal afective, tipice pentru categoria Bund („ligă”, „alianță”), noțiune pe care Duverger o împrumută de la Hermann Schmalenbach (1922) și pe care el o traduce prin „ordine”, gândindu-se la ordinele de inspirație religioasă, cum ar fi, de exemplu, Ordinul de Malta (Duverger, 1951 și 1961, p. 149). Cel puțin în parte, emergența totalitarismelor poate fi interpretată, în acest fel. Într-adevăr, totalitarismul modern poate fi considerat ca desăvârșirea unui proces început prin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au produs întotdeauna sub impulsul unor minorități sau au numărat minorități printre beneficiari (Aron, 2002, p. 51). Așadar, până aici, ne putem limita la o suprapunere a ideii de clasă dominantă și a celei de elită conducătoare. În concepția de inspirație marxistă, această suprapunere nu e totuși o constantă a istoriei: ea nu este destinată să dureze. Revoluția proletară trebuie să se distanțeze de această eternă revenire a unor minorități la funcțiile de conducere. Punând capăt dominației burgheziei și regimului capitalist
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]