3,967 matches
-
rituri magice pe care modernitatea părea să le fi eliminat. Astfel, divinația reapare În ipostaza horoscoapelor incluse de mass-media În produsele lor, a specialiștilor În ghicit care oferă servicii atât persoanelor, cât și firmelor, a micilor rituri ludice din relațiile interpersonale (ghicitul În cafea, În cărți, În palmă etc.). Vindecarea magică este prezentă nu numai În formele popularizate și intens mediatizate de amulete sau alte obiecte care protejează și mențin sănătatea (brățările magnetice, colierul ionizat), ci și În proiecte complexe precum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
membru al echipei; - Îi motiveze pe membrii echipei În executarea sarcinilor de muncă În mod eficient; - monitorizeze progresele membrilor echipei; - sprijine echipa; - identifice probleme și riscuri ce pot apărea pe parcurs; - relaționeze cu echipa, să identifice și să Îmbunătățească relațiile interpersonale din cadrul echipei de proiect; Îi asculte pe membrii echipei, care În mod cert reprezintă o sursă de informații critice, idei bune și sugestii utile realizării scopului proiectului. Acesta se formulează prin enunțuri simple și inteligibile, clare, astefl Încât orice persoană
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
alți autori sunt 8 sau 10. Consider că marea majoritate a autorilor a preluat cele 7 inteligențe și a încercat să găsească subcategorii dar în principiu rămân tot cele 7 tipuri. Vorbim astfel despre inteligența: verbală, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală și intrapersonală. Propun să le analizăm pe fiecare în parte și să le discutăm separat. Vom observa că aceste informații sunt cunoscute de noi iar tot ceea ce trebuie să facem este să le conștientizăm ca un sistem la care să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2918]
-
că, prin natura noastră, suntem buni, dar educația pentru bunătate, sau o pedagogie a bunătății umane, rămâne o preocupare elementară, permanentă, în toate etapele de maturizare a personalității umane și un element care vrea să fie prezent în toate raporturile interpersonale cotidiene. Reflecțiile mele vor să fie o propunere curajoasă pentru a da mai multă importanță persoanei și exigențelor sale morale, în acest timp de criză a identității sale, cauzată de o slăbire a atenției și a preocupării serioase față de valorile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și a unei concepții relaționale. Printre acestea amintim momentul trinitar în gândirea creștină (sfântul Augustin), momentul de invenție a subiectului de drept ca persoană în secolul al XII-lea (de la Grotius la Leibniz), momentul recunoașterii (Fichte și Hegel), momentului dialogului interpersonal (M. Buber și E. Mounier). Ceea ce determină reflecția creștină asupra persoanei este gândirea augustiniană - actul de naștere a persoanei ca subiectivitate, astfel încât prin concepția sa despre suflet, gândit ca imagine a Sfintei Treimi și identificat ca „eu”, Augustin a contribuit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în viața persoanei și a societății în care trăim. Iertarea este strâns legată de sensul profund al libertății umane, deoarece omul este suveran atunci când iartă. - Bucuria fecundității: este o lege valabilă pentru orice ființă umană referirea la ceilalți prin raporturi interpersonale dezinteresate și participarea la proiecte sociale comune. Fecunditatea cuplului se manifestă prin creativitate, solidaritate generoasă și prietenie, pe baza unor resurse, calități și haruri care permit angajarea pentru ceilalți. Totuși, comuniunea de viață și de iubire a cuplului ajunge la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al Tinerilor și al Educației Populare) este o asociație înființată în 1964
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marionetelor: M. Rambert, Zullinger (apud Munteanu, 1994) este o metodă similară cu psihodrama, dar în acest caz transpunerea în rol a subiectului este mult mai ușoară, întrucât se realizează mediat, prin intermediul marionetelor. Metode de valorificare a calităților ambianței fizice și interpersonale Sunt metode de armonizare lăuntrică care pot favoriza creativitatea, fie valorificând calitățile mediului ambiant (lumină, culoare, sunete etc.) prin luminoterapie (inițiată în S.U.A. în 1984), cromoterapie, muzicoterapie, fie antrenând individul în activități cu dublă finalitate, atât curativă cât și formativă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
teste de evaluare a creativității: completarea de povestiri; inventarea de probleme; percepția formelor ascunse; asocierea de cuvinte; identificarea utilizărilor multiple ale diferitelor obiecte. În plus, autorii au mai folosit teste de inteligență și chestionare și tehnici proiective ce vizau aspectele interpersonale. Experimentul a demonstrat că există o corelație relativ scăzută între cele două dimensiuni și că aprecierea copiiilor cu inteligență superioară era mai bună din partea profesorilor, decât a celor înalt creativi. Meritul acestui ultim experiment este acela că a deschis calea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
perseverență, conștiinciozitate, nonconformism, preferința pentru complexitate; - interese: sunt diversificate, dar fluctuante, în sensul că se plictisește repede de problemele ușoare, comune, fiind interesat de cele care-i solicită perseverența, abilitățile; în timpul liber citește mult, colecționează diverse obiecte, construiește aparate; - relațiile interpersonale: copiii supradotați sunt mai optimiști, mai toleranți, mai cooperanți cu ceilalți. Familia are un rol important, întrucât adaptarea acesteia la copilul excepțional influențează capacitatea de adaptare psihosocială și preferința pentru prietenii mai în vârstă decât el, copii sau adulți. În
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
condiționat Asistență - demers specializat de acordare de ajutor de către o persoană specializată unei alte persoane aflate în imposibilitatea momentana sau permanentă de a-și rezolva problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunității. Consilierea - metodă care, prin utilizarea optimă a relației interpersonale consilier-client, facilitează cunoașterea, dezvoltarea, acceptarea emoțională, maturizarea și mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea formulării și rezolvării unor probleme specifice și luării unor decizii. ● Inițierea și derularea de programe de resocializare a persoanelor condamnate menținute în stare de libertate care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
condiționat Asistență - demers specializat de acordare de ajutor de către o persoană specializată unei alte persoane aflate în imposibilitatea momentana sau permanentă de a-și rezolva problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunității. Consilierea - metodă care, prin utilizarea optimă a relației interpersonale consilier-client, facilitează cunoașterea, dezvoltarea, acceptarea emoțională, maturizarea și mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea formulării și rezolvării unor probleme specifice și luării unor decizii. ● Inițierea și derularea de programe de resocializare a persoanelor condamnate menținute în stare de libertate care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
în practică, instruirea și experiența în domeniul protecției mediului și al auditului de mediu, cunoașterea adecvată a procedurilor de audit, cunoștințe și abilități referitoare la tehnici și metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performanței de mediu, abilitățile de comunicare interpersonale, abilitățile de audit. ... (2) Cunoștințele și abilitățile de înțelegere a metodelor privind evaluarea performanței de mediu a organizațiilor trebuie să acopere: ... a) terminologia în domeniul mediului; ... b) principiile de management de mediu și aplicarea acestora; ... c) instrumentele managementului de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182984_a_184313]
-
ca verificator de mediu; ... d) cunoașterea și înțelegerea funcționării generale a sistemelor de management de mediu, a cerințelor și metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante și a verificării informațiilor incluse în declarația de mediu; ... e) abilitățile de comunicare interpersonale și abilitățile de audit. ... (2) Testarea nivelului de competență al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obținerea a minimum 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182984_a_184313]
-
2010, conform pct. 4 al art. I din același act normativ. Anexă 2 1.2. │Amenajarea teritoriului și urbanism 1.3. │Amenajarea și planificarea peisajului 1.8. │Proiectare și planificare urbană 1.9. 1.10. 1.11. 2.2. │Comunicare interpersonala în cadrul entităților publice 2.3. │Comunicare și relații publice 2.4. │Comunicare în limbi străine pentru administrația publică 2.7. │Gestionarea documentelor unei instituții publice 2.11. │Medierea și negocierea în administrația publică 2.12. │Relații europene și internaționale 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206494_a_207823]
-
distincte sînt deseori rezultatul diferențelor de limbă, religie, rasă, identitate etnică, regiune și uneori ideologie. Membrii împărtășesc identități și legături emoționale comune; fac o distincție clară între "noi" și "ei". Se îndreaptă către ceilalți membri ai comunității lor pentru relații interpersonale: prieteni, tovarăși, parteneri de viață, vecini, oaspeți. De multe ori organizează ceremonii și ritualuri prin care, printre altele, urmăresc să stabilească limitele comunității lor. Datorită acestor modalități și a altora, o cultură poate practic deveni "un mod de viață" pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
presupunând transmiterea unor informații prin limbajul articulat ori prin alte coduri, având drept scop obținerea unei stabilități sau a unor modificări de comportament ale unui individ sau grup38. Strict sociologic, comunicarea stă la baza organizării sociale, coagulând și controlând raporturile interpersonale 39. Prin dimensiunea sa informațională și culturală, ea se impune ca un fenomen complex, ce trebuie privit și analizat în ansamblul proceselor cu care interacționează atât umane, cât și tehnice 40. Mass-media, opinia publică și comunicarea sunt într-o puternică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
personal de către comunitatea școlară; * școala, ca organizație socială, este, în același timp un sistem formal și informal. Este formal deoarece prescrie reguli, norme, controlează și sancționează conduitele individuale prin raportare la aceste norme. În acest cadru formal de dezvoltă relații interpersonale informale precum simpatie, antipatie, prețuire, dispreț, alegere, respingere între elevi, între elevi și profesori sau între profesori; * relațiile dintre nivelurile ierarhice, dar și dintre membrii oricărei organizații sociale, deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică, la gradul de satisfacție pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adaptat-o“) (Novalis apud S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește cazul particular al comunicării didactice, M Călin o include în tipuri de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de transmitere a cunoașterii umane
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă problemele, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu plăcere sarcinile. Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți colegi din clasă, capătă încredere în forțele proprii, comunică mai ușor cu ceilalți, își exprimă opiniile cu mai mult curaj. În această perspectivă a stimulării creativității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
care unii membri ai acesteia vor câștiga, în vreme ce alții vor pierde”. [Sen, 1977b, p. 53]. În ultimul rând, „elaborarea de indicatori normativi: măsurarea venitului național, a inegalității, a sărăciei și a altor indicatori definiți având motivație normativă și încorporând comparații interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În (1989), Seabright nota că „literatura formală în privința alegerii sociale este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest cadru informațional. Primitiva modelelor din Teoria Alegerii Sociale este relația de preferință slabă<footnote Aceasta poate fi tratată ca un proxy pentru utilitate sau bunăstare și indică faptul că 1) utilitatea este tratată pur ordinal și 2) orice comparație interpersonală de utilitate este considerată a fi lipsită de semnificație. footnote>, notată în general cu R. Aceasta este o relație binară, exprimată în limbajul natural prin „x este cel puțin la fel de bun ca y” sau „x este cel puțin la fel de preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]