3,879 matches
-
târziu a renunțat la predare și s-a dedicat scrisului. În primul lui roman se amestecă tradiția realistă cu Fluxul conștiinței. Este împărțit în episoade care evocă istorii de cupluri. Mai întâi cuplul mai în vârstă cu familie mare (familia irlandeză Mallory), tânăra orfană care în cele din urmă se mărită cu tânărul sărac din armată, juna care rămâne însărcinată cu un bărbat însurat între două vârste, fosta aspirantă la călugărie al cărei iubit o părăsește pentru a se călugări el
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Percy are mai mult atașament față de armată decât pentru tânăr, întrucât a fost căpitan de cavalerie în Primul Război Mondial. Pe scurt, Mike nu vede altă ieșire decât evadarea, care chiar îi reușește. După evadare e ajutat de Armata Republicană Irlandeză și i se alătură. Se reîntâlnește cu Jonathan când atacă unitatea militară unde își termină Jon cei doi ani obligatorii. Neștiind că e vorba de Mike, Jon ajută la capturarea acestuia și a oamenilor lui. În afară de faptul că asistă, ba
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se mai fac pariuri, viitorul e nesigur, dar o să fie interesant de urmărit. Cititorule, adio! Aceste ultime fraze sunt probabil cea mai reușită parte a cărții, care, altfel, e un manual despre cum pot fi contraziși catolicii (majoritatea de origine irlandeză, dar nu numai) pe tema vieții sexuale, mai precis a contraceptivelor. Totul se leagă de sex, într-o narațiune fără false pudori, care refuză suspansul. Pierzi o istorie de cum intri în alta, apoi, după un număr de pagini ți se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Bernard în jurnalul lui. Ni se oferă aluzii și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să descriu comportamente violente sau psihopate, ca autorii de care vorbești, și asta din rațiuni temperamentale, pe care le-am amintit. LV. În Ginger, You're Barmy (1962), un alt fel de violență, cea politică, stârnită de IRA (Armata Revoluționară Irlandeză) se strecoară în ironia relaxată a intrigii. DL. Și Ginger e un roman scris sub influența lui Greene. Are o structură asemănătoare cu cea a romanului The Quiet American. Am intenționat să scriu un roman care să rezume starea Serviciului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Carson Mc Cullers, Benjamin Brittain, Salvatore Dali și stripteuza Gypsy Rose Lee. În scenariul pe care încă nu l-am scris, stripteuza repetă în fața lui Auden, care e ușor plictisit, dar atent și cu un ochi critic. (De fapt poetul irlandez Paul Muldoon a avut primul această idee, în poemul "Middagh Street numărul 7".) Împrejurimile au multe conotații literare; casa lui Norman Mailer dă spre faleză, de unde se fac cele mai spectaculoase fotografii ale zgârie norilor din Manhattan, inclusiv cea a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al treilea al casei din Cranberry Street, de care vorbeam. Era ca și cum aș fi avut o bibliotecă publică doar pentru mine, doar că ea îmi dădea cărțile de tot. Ce comoară! Literatura a fost evadare și pasiune pentru mine. Scriitorul irlandez Frank McCourt mi-a fost profesor la Stuyvesant High School din Manhattan. Preda engleza spunându-ne povești cu irlandezi, așa că am rămas cu impresia că la engleză doar se povestește. Ceea ce chiar așa e. Cum s-a văzut mai târziu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cumpărată. Aici a cunoscut-o scriitoarea Wirginia Woolf ce a fost dezamăgită de ținuta decrepită a curtezanei, ultima amantă regală, cum îi plăcea să se considere. A murit la Florența, la șaptezeci și opt de ani. Isadora Duncan (1878-1927) Americană de origine irlandeză, născută Angela, Isadora Duncan este considerată, pe drept, cea mai mare dansatoare de la sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, precursoare a dansului modern, talentată coregrafă cu un stil original, modelat de cultura clasică greacă, ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Io". Credința În originea divină a monarhilor (este vorba evident despre divinități păgâne) nu este atestată explicit În Irlanda, unde toate mărturiile scrise sunt posterioare creștinării. Însă o direcție corectă pentru cercetare este dată de faptul că multe familii princiare irlandeze se lăudau că descind dintr-un suveran mitic și glorios, pe nume Nuaduxe "Nuadu": acest Nuadu irlandez este, de fapt, chiar zeul celt bine atestat În inscripțiile latine din Britania, cu numele de Nodensxe "Nodens" (sau Nodonsxe "Nodons"); așadar, principii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Irlanda, unde toate mărturiile scrise sunt posterioare creștinării. Însă o direcție corectă pentru cercetare este dată de faptul că multe familii princiare irlandeze se lăudau că descind dintr-un suveran mitic și glorios, pe nume Nuaduxe "Nuadu": acest Nuadu irlandez este, de fapt, chiar zeul celt bine atestat În inscripțiile latine din Britania, cu numele de Nodensxe "Nodens" (sau Nodonsxe "Nodons"); așadar, principii irlandezi, chiar și după convertirea la creștinism, nu au renunțat definitiv la strămoșul lor divin, dar s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se lăudau că descind dintr-un suveran mitic și glorios, pe nume Nuaduxe "Nuadu": acest Nuadu irlandez este, de fapt, chiar zeul celt bine atestat În inscripțiile latine din Britania, cu numele de Nodensxe "Nodens" (sau Nodonsxe "Nodons"); așadar, principii irlandezi, chiar și după convertirea la creștinism, nu au renunțat definitiv la strămoșul lor divin, dar s-au limitat la a face din el un suveran antic, punând astfel În acord cu noua credință un element genealogic tradițional. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este că putem identifica elemente ale credinței precreștine chiar și din materiale din perioada creștinată. Din acest punct de vedere, istoria Sfintei Brigitta este chiar mai evidentă și mai utilă. Această sfântă a avut mereu un loc important În pietatea irlandeză: Împreună cu Patrick - În privința acestuia merită discutată importanța pe care a avut-o În evanghelizarea Irlandei, nu neapărat din punct de vedere istoric - ea este preamărită Într-un imn ca „unul dintre cei doi stâlpi ai Împărăției șCerurilorț”, iar În alte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru Aurora (u̳s) În textele vedice pe care uneori o substituie. Plecând deci de la biografiile târzii ale sfintei putem reconstitui cu ușurință o filieră prețioasă pentru cunoașterea religiei precreștine: indo-europeană *h2eus½s „Aurora” › celtă *Brigantș (nume propriu derivat dintr-un epitet) › irlandeză (Sfânta) Brigit. Reconstruirea religiei celtice antice necesită deci o folosire conjugată a unui ansamblu de izvoare eterogene: a) mărturii ale autorilor greci și romani; b) materiale figurative indigene; c) mărturii epigrafice indigene și romane; d) materiale de origine precreștină În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoscut, de fapt, doar culte limitate la dimensiunea locală. O confirmare a acestei realități apare chiar În numele unora dintre divinități, astfel Încât, de exemplu, o zeiță numită Tricoriaxe "Tricoria" este legată În mod clar de tribul tricorilor. Pe lângă aceasta, În lumea irlandeză era frecvent jurământul „Jur pe zeii pe care jură tribul meu” - formulă care confirmă tocmai existența divinităților tribale. Aceste argumente nu par Însă decisive. Este adevărat că mărturiile epigrafice demonstrează o fragmentare puternică a teonimelor, Însă o dovadă În sens
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bătrân cu părul cărunt, cu pielea uscată și fruntea Încrețită. Mai mult, Lucian nu cunoaște un aspect de ordin funcțional: Ogmios trebuie să fi avut, chiar dacă astăzi este dificil de spus În ce fel, o legătură cu scrierea, fiindcă alfabetul irlandez se numește ogam, iar inventarea sa este pusă pe seama unui personaj numit Ogmaxe "Ogma", fiind astfel greu să ne gândim că asemănarea cu Ogmios este pur Întâmplătoare. 3. DIVINITĂȚILE GALICE ȘI DIVINITĂȚILE INSULARETC "3. DIVINITĂȚILE GALICE ȘI DIVINITĂȚILE INSULARE" În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Atepomaros", „cel care are mulți cai”, Grannus - căruia, după cum știm de la Dio Cassius (LXXXVII, 15, 5), Caracalla i s-a adresat În van ca să fie vindecat -, Bormanusxe "Bormanus" (nume care face aluzie la apele termale), Maponosxe "Maponos", „copilandrul” etc. Corespondentul irlandez al galicului Maponos trebuie să fie, opiniile concordă, Mac ind ógxe "Mac ind óg" „Tânărul Copilandru”. Tatăl său era Dagdaxe "Dagda", „Zeul cel Bun”, cea mai importantă dintre zeitățile irlandeze, iar mama sa, Boannxe "Boann" („cea care dăruiește vaci șcredincioșilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
face aluzie la apele termale), Maponosxe "Maponos", „copilandrul” etc. Corespondentul irlandez al galicului Maponos trebuie să fie, opiniile concordă, Mac ind ógxe "Mac ind óg" „Tânărul Copilandru”. Tatăl său era Dagdaxe "Dagda", „Zeul cel Bun”, cea mai importantă dintre zeitățile irlandeze, iar mama sa, Boannxe "Boann" („cea care dăruiește vaci șcredincioșilor săiț”), soția lui Nechtanxe "Nechtan" (al cărui nume poate fi comparat cu numele latin Neptunusxe "Neptunus") și cea care a dat numele râului omonim. Problema este Însă că Mac ind
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu Yamaxe "Yama" (și În Iran cu Yimaxe "Yima"). Acest Dis Pater galic, a cărui denumire indigenă nu o cunoaștem, este identificat cu zeul irlandez Donnxe "Donn", „Întunericul”, o divinitate minoră care locuiește În Tech Duinn, de-a lungul coastelor irlandeze unde trebuie să ajungă toți morții. Însă și această identificare este destul de nesigură, pentru că tot ceea ce au realmente În comun cele două divinități este conotația funebră generică. Mai putem da un exemplu de astfel de identificare discutabilă. Minervaxe "Minerva" care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această identificare este destul de nesigură, pentru că tot ceea ce au realmente În comun cele două divinități este conotația funebră generică. Mai putem da un exemplu de astfel de identificare discutabilă. Minervaxe "Minerva" care apare la Cezar a fost confruntată cu zeița irlandeză Brigitxe "Brigit", doar pentru că zeița galică era patroana tuturor meșteșugurilor, iar cea irlandeză, conform „Glosarului lui Cormac”, ar fi avut două surori cu același nume (Însă, de fapt, este vorba despre triplarea aceluiași personaj), care se ocupau una de medicină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Însuși poet), În schimbul renunțării la orice exprimări extrinseci a vechii religii. În aceste condiții, nu există - și nici nu ar fi putut exista - nici o povestire clară a despre ceea ce se credea În legătură cu viața de „dincolo” Înainte de perioada creștinizării. Însă poeții irlandezi, printr-o lovitură de geniu, au reușit să transforme vechia teologie În literatură și au creat două genuri literare, În care, sub forma ingenuă a unor simple povestiri, se conservă elemente ale unor credințe care nu puteau fi declarate explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preamărirea conducătorilor și a strămoșilor lor -, atestat, și acesta, pe larg de izvoarele antice („bardis carminibus suis reddunt immortales animas scribendo gesta regum”, Adnotationes super Lucanum, cu referire la I, 449), acest personaj galic devine absolut identic cu omologul său irlandez (druí, fáith, bardd), care Își desfășura activitatea Înainte de creștinarea insulei. 11. REGELE CA PERSONAJ SACRUTC "11. REGELE CA PERSONAJ SACRU" În cultura indo-europeană regele - deși, ca să fim realiști, ar trebui să vorbim despre șeful de trib - nu era doar deținătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sorbind direct cu gura. Odată Încheiată această ceremonie, conform tradiției (dar nu și dreptății adevărate), puterea sa suverană devine definitivă. Mult timp, această descriere a fost considerată o parte Înșelătoare a unei fantezii antiirlandeze (așa cum Încă mai susțin unii cercetători irlandezi), Însă În 1927, un cercetător german, F.R. Schröder, a demonstrat că Gerad nu mințise, pentru că o ceremonie analoagă (așvamedha-) se regăsește și În lumea indiană. Confruntarea cu ceremonia indiană nu numai că garantează relatarea lui Gerald, ci permite și o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Regele era Înscăunat printr-o căsătorie cu o zeiță indigenă care, În cazul nostru, este reprezentată material de o iapă. Gerald a văzut probabil cu ochii săi un asemenea ritual și a rămas scandalizat; dar dacă ar fi cunoscut literatura irlandeză ar fi știut că se putea ajunge rege doar prin unirea cu o frumoasă tânără, care are - atenție - numele unei vechi zeițe păgâne sau se numește chiar Irlanda. Prin această căsătorie sacră, regele apare ca personaj intermediar Între lumea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
suveranului se zămislesc copii. Această concepție despre funcțiile suveranului Își are cu siguranță originea În cultura indo-europeană, iar urmele ei se păstrează mai ales În India și Grecia; este suficient să amintim un fragment din Homer, perfect coerent cu textul irlandez citat acum: ș...ț rege mărit, temător de zei, care Bună dreptate aduce-ntre multe-oțelite popoare, Bun fiind stăpânitor, iar glia cea neagră-i aduce Grâu ca și orz, și de soi, iar pomii de roade se-ndoaie, Turmele pasc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identitate etimologică: dacă Lugus și Lug reprezentau zeul care patrona toate meșteșugurile, epitetul Llaw Gyffes „cu mâna pricepută”, care se adaugă constant numelui Lleu, indică aceeași specializare. La fel, și numele Dônxe "Dôn" este comparabil etimologic cu cel al zeiței irlandeze Danuxe "Danu", despre care vom vorbi mai jos. În plus, personajul cu numele Gofannonxe "Gofannon" poate fi identificat cu irlandezul Goibniuxe "Goibniu", meșterul divin. Dar, după cum se vede, nu se poate merge mai departe de recunoașterea unor nume divine și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]