4,083 matches
-
2011, am intrat pe pagina de Wikipedia a actorului Colin Firth imediat după ce a fost anunțat drept câștigătorul trofeului pentru cel mai bun rol masculin; informația privind Oscarul era deja pe site. Jurnalismul în pericol? Ce înseamnă toate acestea pentru jurnalism și pentru presă? Ce înseamnă pentru public și pentru modul în care aflăm despre evenimentele din jurul nostru? Asistăm oare la dispariția profesiei de jurnalist? Vor muri ziarele? Vor dispărea articolele redactate de profesioniști? Sunt întrebări importante, pentru că se referă la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
-și dea seama ce vor să spună, să noteze abuzurile, să relateze despre catastrofe, bucurii, războaie, evenimente fericite și mai puțin fericite, să încerce să dis cearnă ce e publicitate deșănțată și ce e informație utilă în ceea ce transmit companiile. Jurnalismul e o meserie de care încă e nevoie în societatea modernă, iar jurnaliștii onești, buni și creativi nu vor dispărea prea curând, așa cum nu vor dispărea, probabil, nici cei mai puțin onești, mai slabi și mai blegi. Dar social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
programe de mesagerie instant ca Yahoo Messenger, GTalk sau Skype, dar și de blog, de Facebook și Twitter, pentru a aduna informații, opinii, reacții, fotografii, documente scrise, clipuri audio sau video. În plus, Internetul este un mediu extrem de util pentru jurnalismul de investigație și așa numitul computer assisted reporting (CAR); acesta cere cunoștințe și abilități care nu se capătă ușor, cum ar fi recuperarea informațiilor din baze de date computerizate. Jurnaliști de investigație cu experiență, ca Liviu Avram, ștefan Cândea, Sorin
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
unde lucrează sursele respective. și începi să depinzi de o sursă și să ai încredere în ea până când sursa respectivă începe să ți toarne tot felul de bazaconii.“ Acum, arată ștefan Cândea, care este unul dintre fondatorii Centrului Român pentru Jurnalism de Investigații și câștigătorul a numeroase distincții internaționale, inclusiv o bursă la prestigioasa Fundație Nieman pentru Jurnalism de la Harvard, există din ce în ce mai multe surse online, pe care jurnaliștii le pot analiza: „există baze de date cu ajutorul cărora, dacă știi cum să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
până când sursa respectivă începe să ți toarne tot felul de bazaconii.“ Acum, arată ștefan Cândea, care este unul dintre fondatorii Centrului Român pentru Jurnalism de Investigații și câștigătorul a numeroase distincții internaționale, inclusiv o bursă la prestigioasa Fundație Nieman pentru Jurnalism de la Harvard, există din ce în ce mai multe surse online, pe care jurnaliștii le pot analiza: „există baze de date cu ajutorul cărora, dacă știi cum să le folosești, faci un profil mult mai bogat decât dacă ai Schimbările spațiului public în era social
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
neapărat în social media, însă intră într-un pachet de resurse care includ și instrumente cu o componentă socială, atât pentru strângerea de informații, cât și pentru colaborare între jurnaliști. Paul Cristian Radu, un alt membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigații, se ocupă, între altele, de construirea unor aplicații online ce permit coordonarea jurnaliștilor de investigație din diverse țări. Radu și Justin Arenstein, de la Forumul Reporterilor de Investi gație Africani (FAIR), au dezvoltat, în 2010, când se aflau, cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a spus, în glumă, că ar trebui să-și facă propria revistă. S-ar putea numi Decât o revistă, pentru că n-ar apărea decât o dată. Ar fi o revistă de colecție, care ar dovedi cât de mișto poate să fie jurnalismul Cartea fețelor 234 făcut cu pasiune, cu știință, fără compromisuri. O revistă care să depindă doar de ei și de ceea ce știu să facă - după cum povestea, șase luni mai târziu, în primul editorial din Decât o revistă, Cristian Lupșa. E
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
altă parte, după cum îmi scria Cristian Lupșa într-un e-mail Cartea fețelor 236 din primăvara lui 2011, „DoR pe Facebook nu e același lucru ca DoR în print. Revista e ancorată în cele două treimi din spate - în eseuri, în jurnalism, în materiale gândite și regândite; opusul vitezei și lungimii și efemerității paginii de Facebook“. Facebook nu e doar un loc în care să dai link către cel mai recent articol, mai spune Lupșa. Desigur, există și link-uri, însă există
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
că o comunitate în creștere pe Facebook înseamnă, cel puțin până la un punct, din ce în ce mai mulți cititori și cumpărători pentru revistă. PR de jurnalist. Unul dintre lucrurile aparent surprinzătoare pe care le putem deduce din experiența DoR este acela că, uneori, jurnalismul și PR-ul nu sunt total incompatibile. Înainte să continui ideea, trebuie să fac o precizare: jurnaliștii n-au voie să fie și PR-iști. Motivul e simplu: jurnaliștii sunt plătiți ca să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă; oamenii de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ce s-a întâmplat, nu ce vrea cineva să credem despre ce s-a întâmplat. Așadar, jurnaliștii informează, nu promovează. Există totuși o excepție de la această regulă, iar excepția n-a fost inventată de DoR, ci există cam de când există jurnalism: ziariștii pot (și trebuie) să promoveze jurnalismul. Fiecare jurnalist de excepție pe care l-am cunoscut vorbește cu pasiune despre meseria lui. Crede cu tărie că e cea mai frumoasă meserie din lume, că ceea ce face este important. De obicei
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cineva să credem despre ce s-a întâmplat. Așadar, jurnaliștii informează, nu promovează. Există totuși o excepție de la această regulă, iar excepția n-a fost inventată de DoR, ci există cam de când există jurnalism: ziariștii pot (și trebuie) să promoveze jurnalismul. Fiecare jurnalist de excepție pe care l-am cunoscut vorbește cu pasiune despre meseria lui. Crede cu tărie că e cea mai frumoasă meserie din lume, că ceea ce face este important. De obicei, jurnaliștii se promovează Cartea fețelor 238 chiar
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
jurnalist de excepție pe care l-am cunoscut vorbește cu pasiune despre meseria lui. Crede cu tărie că e cea mai frumoasă meserie din lume, că ceea ce face este important. De obicei, jurnaliștii se promovează Cartea fețelor 238 chiar prin jurnalismul pe care îl produc. Cât despre vorbit, până nu demult puteau fi auziți promovându-se doar pe la cursurile la care erau invitați, prin conferințe, uneori pe la dezbateri televizate ori prin întâlnirile cu cititorii organizate de ziarele la care lucrează. Social
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
companie). Cristian Lupșa e cu trei ani mai în vârstă decât Mark Zuckerberg și face parte dintr-o generație pentru care comunicarea online e o a doua natură. Când a descoperit Facebook se afla în Statele Unite, la prestigioasa facultate de jurnalism a University of Missouri, unde făcea un master. Pe atunci nu puteai să-ți deschizi cont pe Facebook dacă nu aveai o adresă de e mail din dome niul universitar american, cu .edu în coadă. Așa se face că în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
își tratează prietenii de pe Facebook chiar ca pe niște prieteni. și trage foloasele. Multe din obiectele de mobilier din redacție sunt donate de acești prieteni de pe Facebook și din viața reală. Experiența DoR este revigorantă nu doar pentru că arată că jurnalismul poate fi practicat cu pasiune în România, ci și pentru că dovedește că, atunci când se folosesc cum trebuie de social media, ziariștii au șanse bune să-și atragă audiență - și s-o crească. Social media oferă publicului modalități noi în care
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iar asemenea pagini specializate de Facebook urmează această tendință, adaugă autoarea, întrebându-se dacă nișarea în social media este un trend care va fi urmat de un număr din ce în ce mai mare de publicații. Cronica unei schimbări anunțate Cei care deplâng dispariția jurnalismului așa cum l-au pomenit au nevoie de un dram de perspectivă istorică. Când societatea și tehnologia sunt într-o continuă schimbare, ar fi absurd să credem că media trebuie să stea pe loc. Peisajul media din anii ’90 era diferit
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să credem că media trebuie să stea pe loc. Peisajul media din anii ’90 era diferit de cel din anii ’50, care era cu totul altul față de cel de la 1900, și tot așa. De altfel, la scara istoriei umane, avem jurnalism de puțin timp. Civilizația umană există de câteva mii de ani. Tipar avem de câteva sute de ani, televiziune - de câteva zeci, iar World Wide Web-ul a devenit realitate abia la începutul anilor ’90. Rapiditatea cu care fiecare dintre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din SUA în septembrie 2005 și a început să adauge rețele profesionale în mai 2006). Fiecare dintre aceste schimbări tehnologice profunde a modificat felul în care se desfășoară comunicarea și, de la un anumit punct încolo, modul în care se face jurnalism. Tiparul a făcut posibilă apariția ziarelor. Inventarea telegrafului a dus la apariția știrilor rapide și la dezvoltarea agenției de presă. Radioul a adus relatările în direct. Televiziunea i-a făcut pe jurnaliști să-și gândească vizual materialele, a grăbit răspândirea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
vedere vizual. Adesea, schimbările tehnologice aduceau și mutări masive pe piața muncii în comunicare. Jurnaliștii au trebuit să învețe lucruri noi. Televiziunea a luat caimacul publicității, iar ziarele au devenit mai puțin solide din punct de vedere financiar. În plus, jurnalismul ca profesie a evoluat odată cu nevoile societății și cu posibilitățile tehnice. Inițial, ziarele erau scrise de elitele culturale, sociale și politice, care își expuneau punctele de vedere în legătură cu situația politică și economică și încercau să influențeze mersul lucrurilor. De prin
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Iar faptul că meseria mea era scrisul nu a făcut ca ceea ce am publicat eu pe forum să fie mai util decât ceea ce postaseră mulți alții, care nu activau în industria comunicării. Cartea fețelor 252 Un nou tip de nișă: jurnalismul hiperlocal În acest context, jurnalismul și cei care îl practică trebuie să treacă printr-un proces de reinventare. Am văzut mai sus cum Internetul și social media pot fi aliații jurnaliștilor, nu dușmanii lor. Cum jurnaliștii se folosesc de Internet
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
era scrisul nu a făcut ca ceea ce am publicat eu pe forum să fie mai util decât ceea ce postaseră mulți alții, care nu activau în industria comunicării. Cartea fețelor 252 Un nou tip de nișă: jurnalismul hiperlocal În acest context, jurnalismul și cei care îl practică trebuie să treacă printr-un proces de reinventare. Am văzut mai sus cum Internetul și social media pot fi aliații jurnaliștilor, nu dușmanii lor. Cum jurnaliștii se folosesc de Internet pentru a crea spații noi
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
The Guardian sau New York Times. Am văzut că redacțiile mari își descentralizează operațiu nile în social media, ca să poată ajunge la nișe specializate de public. În același timp, Internetul, comunicațiile mobile și noile obiceiuri de socializare fac posibile modele de jurnalism care cu numai câțiva ani în urmă n-ar fi putut exista. Între acestea, și-a făcut loc în ultimii ani jurnalismul hiperlocal, construit nu atât în jurul unor nișe tematice, cât al unor nișe geografice. Principiul călăuzitor al acestui tip
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
specializate de public. În același timp, Internetul, comunicațiile mobile și noile obiceiuri de socializare fac posibile modele de jurnalism care cu numai câțiva ani în urmă n-ar fi putut exista. Între acestea, și-a făcut loc în ultimii ani jurnalismul hiperlocal, construit nu atât în jurul unor nișe tematice, cât al unor nișe geografice. Principiul călăuzitor al acestui tip de jurnalism este că oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă lângă ei, în comunitatea lor. Este, dacă vreți, un fel de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu numai câțiva ani în urmă n-ar fi putut exista. Între acestea, și-a făcut loc în ultimii ani jurnalismul hiperlocal, construit nu atât în jurul unor nișe tematice, cât al unor nișe geografice. Principiul călăuzitor al acestui tip de jurnalism este că oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă lângă ei, în comunitatea lor. Este, dacă vreți, un fel de refocalizare a jurnalismului local. În loc să ne concentrăm asupra unui oraș întreg, raportăm lucrurile la nivel de cartier, stradă sau cvartal
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nu atât în jurul unor nișe tematice, cât al unor nișe geografice. Principiul călăuzitor al acestui tip de jurnalism este că oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă lângă ei, în comunitatea lor. Este, dacă vreți, un fel de refocalizare a jurnalismului local. În loc să ne concentrăm asupra unui oraș întreg, raportăm lucrurile la nivel de cartier, stradă sau cvartal. Închipuiți-vă o imagine din programul Google Earth în care privim de sus un oraș, pentru ca apoi să ne apropiem de pământ până când
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ziare din Olanda, cotidianul gratuit Spits, pentru a începe o rețea hiperlocală. Grupul de presă Telegraaf, care deține și Spits, i-a propus să con struiască rețeaua tot în cadrul companiei. În olandeză, numele rețelei, Dichtbij, înseamnă „aproape“. Poate fi considerat jurnalismul hiperlocal social media? Brouwers crede că nu, nu per se, nu de sine stătător. „Însă, hiper localizarea înseamnă legături sociale, în media și în viața reală.“ Sigur, acest tip de comunicare se adresează unor comunități mai strânse și încurajează participarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]