4,839 matches
-
trimite la diminutive, raporturile dintre genul gramatical al unui cuvânt și sexul ființei desemnate (de pildă, "moartea" e de gen feminin în limbile romanice, dar de gen masculin - der Tod - în germană) sau contribuția structurilor lexematice secundare la construcția câmpurilor lexicale (în câmpul culorilor, de exemplu); c) relații cu întregi sisteme de semne, care vizează fie raporturile cu anumite limbi "istorice" (în cazuri precum code- switching-ul sau "imitarea unei limbi prin intermediul alteia"), fie raporturile cu anumite limbi "funcționale", concretizate prin "amestecurile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în configurarea sensului? etc. Pentru a răspunde la aceste întrebări, e necesar să situăm mai întâi fenomenul "discursului repetat" în cadrul conceptual al integralismului. Din fericire, o asemenea operație a fost deja întreprinsă chiar de către savantul de la Tübingen, în articolul "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966). În textul respectiv, menit să circumscrie domeniul semanticii structurale, Coșeriu propune șapte disocieri preliminare, între: (a) "lucruri" și limbaj; (b) "limbaj primar" și "metalimbaj"; (c) sincronie și diacronie; (d) "tehnică a discursului" și "discurs repetat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca fenomen caracteristic vorbirii în general. În această privință, vom folosi, ca instrument de descriere, aparatul conceptual al lingvisticii coșeriene a vorbirii (în principal "determinarea" și "cadrele"), iar, ca bază de clasificare, taxonomia propusă de către fondatorul integralismului lingvistic în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (v. supra, I.1.2.3.). Referitor la ultimul aspect, trebuie să atragem atenția asupra a două serii de probleme. Pe de o parte, studiul coșerian propune doar o clasificare sintactică a tipurilor de "discurs repetat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sintactică a textemelor). Prin urmare, o primă provocare a cercetării noastre va fi aceea de a găsi o definiție de tip semantic a textemelor. Pe de altă parte, clasificarea coșeriană constituie o clasificare a tipurilor de discurs repetat (i.e., "perifraze lexicale", "sintagme stereotipe" și "texteme"), dar nu și a subtipurilor care subcategorizează tipurile respective. Cu alte cuvinte, e necesar să definim sub raport semantic nu numai textemele ca (sub)categorii ale "discursului repetat", dar și speciile de texteme ca (sub)categorii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și chiar definite din acest punct de vedere. 1.1.3. Înainte să demarăm aceste operații, ni se pare oportun să evidențiem încă o dată specificitatea "discursului repetat". În acest sens, reamintim definiția pe care Coșeriu o conferă fenomenului în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966): "tot ceea ce este fixat în mod tradițional ca "expresie", "frază" sau "locuțiune" și ale cărui elemente constitutive nu sunt substituibile sau recombinabile după regulile actuale ale limbii"314. Această definiție ne arată suficient de clar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
neîncadrate ale "discursului repetat", care nu "evocă" prin simpla lor prezență (aproape) niciun "cadru" textual 315, comportându-se, din acest punct de vedere, asemenea elementelor lexicului structurat al unei limbi. Din această categorie fac parte anumite - nu foarte multe - perifraze lexicale, în special acelea cuprinzând "lexeme" ieșite din uzul curent al unei limbi "istorice" (precum, în română, a-și aduce aminte, a nu avea habar etc.); b) numeroase unități ale "discursului repetat" pot fi considerate drept semiîncadrate (vag încadrate sau parțial
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o perspectivă unitară, ci și că a avansat în premieră o clasificare capabilă să acopere toate aceste fenomene aparent eterogene. Clasificarea respectivă, pe care am amintit-o și comentat-o în primul capitol al cărții, a fost propusă în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966) și a fost detaliată în Lezioni di linguistica generale (1973) și în Textlinguistik (1977). O vom reexamina aici, pentru a reliefa și alte implicații ale formulării ei. De exemplu, ar trebui precizat că, deși taxonomia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu precădere din unghi semantic) rămâne un obiectiv încă nerealizat. 2.1.1. Vom începe, așadar, cu prima dintre cele trei probleme semnalate mai sus: care sunt cu exactitate frontierele textemelor? Coșeriu însuși își mărturisea dificultatea de a distinge "perifrazele lexicale" (tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
însuși își mărturisea dificultatea de a distinge "perifrazele lexicale" (tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
suplimentar de disociere a celor două tipuri de unități: spre deosebire de unitățile de tip I, care rămân nedecompozabile/inanalizabile, unitățile de tip II se remarcă prin caracterul lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
I promessi sposi). Ultimele două citate sunt, neîndoielnic, texteme. În schimb, fragmentul dantesc se încadrează, cel puțin din punct de vedere sintactic, în categoria "sintagmelor stereotipe", în timp ce alte "citate celebre" ar putea fi reduse, conform aceluiași criteriu, la simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai profundă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice celor trei tipuri de discurs repetat. Astfel, în cazul "perifrazei lexicale" a (nu) avea habar (tipul I), semnificația ei nu poate fi dedusă din compunerea "conținuturilor" elementelor sale. Nici a (nu) avea, nici habar nu cuprind în ele însele vreo trăsătură semantică aptă să ne sugereze semnificația globală a "perifrazei": "a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
categoria "discursului repetat" și (b) non-derivabilitatea directă a dimensiunilor "conținutului" -, care sunt în același timp și necesare, și suficiente pentru delimitarea fenomenului respectiv de construcțiile învecinate. Pe de o parte, textemele se disting de celelalte unități ale discursului repetat ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme discursive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau expresivă suplimentară, pe care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu doar în sfera de interes a unei lingvistici a "discursului repetat" (laolaltă cu "perifrazele lexicale" și cu "sintagmele stereotipe"), dar și în câmpul metaforologiei (împreună cu metaforele "libere" și cu alte fenomene textual-discursive construite pe baza transferurilor semantice). Din acest motiv, considerăm că este necesară o situare suplimentară a obiectului cercetării noastre, pe care o vom
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
strict empirice ale semanticii cognitive"321. 2.5.2. Ca fenomen de natură "idiomatică" (i.e., ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor, iar obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către Coșeriu (și redistribuite în secțiunea 2. a capitolului de față) ar putea fi caracterizate și cu ajutorul conceptului de "motivație": a) Astfel, "perifrazele lexicale" (ex.: a-și aduce aminte) sunt - cel puțin prin raportare la stadiul actual, "sincronic" al unei limbi - unități nemotivate, deoarece caracterul lor ne(de)compozabil opacizează relațiile etimologice dintre sensul literal și cel idiomatic. b) În schimb, "sintagmele stereotipe" (ex.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acelea ținând de tipurile I și II), precum și proverbele consacrate într-o anumită comunitate cultural-lingvistică. Din acest motiv, textemele diasketice sunt unități care se manifestă ca "discurs repetat" doar în planul unei anumite limbi. Ele nu constituie, e drept, unități lexicale (dat fiind că sensul lor e compozabil/analizabil), însă acest fapt nu le împiedică să rămână niște fenomene "idiomatice", niște "fapte de limbă". De exemplu, cineva care cunoaște lexicul limbii române ar putea înțelege cu ușurință desemnarea "literală"/imediată a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și to get stoned ("a se droga"), umoristul american Kinky Friedman a obținut formula Kill Two Birds & Get Stoned, pe care a folosit-o ca titlu al romanului publicat în 2006. Chiar dacă ambele locuțiuni își găsesc echivalente textemice și/sau lexicale în limba română, o traducere "literală" a expresiei respective - "Împușcă doi iepuri și (apoi) droghează-te!" - n-ar avea niciun sens, deoarece ea ar rata tocmai jocul de cuvinte bazat pe semnificantul comun (to) stone. Prin urmare, deși desemnează uneori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și transfrastice. Un bun punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea că, pe de o parte, raportul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea că, pe de o parte, raportul de "solidaritate" care se manifestă în cadrul lor nu mai este de ordin lexical, ci cultural, iar, pe de altă parte, că, datorită nivelului la care se situează, ele prezintă un grad de complexitate mai ridicat. Dar, dincolo de aceste diferențe, putem considera textemul drept o formă de "solidaritate" în cadrul căreia relația sintagmatică de tip
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gâște etc. Ceea ce au în comun toate acestea este faptul că, spre deosebire de proverbe, poziția termenului A nu este ocupată de către un subiect anume. Termenul A indică, sub raport sintactic, o poziție liberă, iar, din punct de vedere semantic, o clasă lexicală care se compune doar din nominale cu trăsăturile [+Animat] [+Uman]. Nu întâlnim niciodată în această poziție un subiect deja determinat, deoarece calitatea sau acțiunea pe care o desemnează verbul aferent reprezintă o trăsătură circumstanțială, și nu una inerentă subiectului: "A
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vara. Din punct de vedere logic, asemenea texteme constituie niște "truisme", iar valoarea lor expresivă provine tocmai din ostentația cu care se afirmă lucruri care se presupun a fi deja arhicunoscute; b) texteme bazate pe afinitate (de ordin cultural, nu lexical), în care raportul dintre A și B, fără a fi unul de necesitate logico-semantică, este descris ca necesar în contextul cultural în care este utilizat textemul: Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, Ai carte, ai parte etc. Textemele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
individual sau colectiv), iar analiza lor reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă proverbele de factura celor amintite, în această categorie se încadrează o mare parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]