4,823 matches
-
epoca luminilor însă, în secolul al XIX-lea, s-a manifestat curentul romantic, care a orientat spiritele spre cercetarea creației populare și a limbii populare și, în acest context, a apărut lingvistica limbilor populare, considerată de mulți ca fiind singura lingvistică autentică. În realitate, așa cum există două aspecte ale unei limbi naționale, popular și literar, există și două aspecte ale științei limbii: lingvistica limbilor populare (afirmată începînd cu secolul al XIX-lea) și lingvistica limbilor literare (care s-a cristalizat încă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a limbii populare și, în acest context, a apărut lingvistica limbilor populare, considerată de mulți ca fiind singura lingvistică autentică. În realitate, așa cum există două aspecte ale unei limbi naționale, popular și literar, există și două aspecte ale științei limbii: lingvistica limbilor populare (afirmată începînd cu secolul al XIX-lea) și lingvistica limbilor literare (care s-a cristalizat încă din antichitate). Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi Cultura, atît la nivel popular (minor), cît și la nivel erudit (major
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populare, considerată de mulți ca fiind singura lingvistică autentică. În realitate, așa cum există două aspecte ale unei limbi naționale, popular și literar, există și două aspecte ale științei limbii: lingvistica limbilor populare (afirmată începînd cu secolul al XIX-lea) și lingvistica limbilor literare (care s-a cristalizat încă din antichitate). Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi Cultura, atît la nivel popular (minor), cît și la nivel erudit (major), este exprimabilă prin cuvintele limbii și este cuprinsă în conținutul cuvintelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
principale, de către specialiști, prin compararea limbilor înrudite cu ea și, îndeosebi, prin situațiile din limbile care pornesc de la ea. Pentru o astfel de reconstituire se folosește metoda comparativ-istorică, care a fost înteme-iată la începutul secolului al XIX-lea pe terenul lingvisticii limbii indo-europene, în cadrul căreia studiul limbilor romanice și studiul limbilor germanice reprezintă domenii particulare. În principiu, atunci s-a urmărit reconstituirea limbii indo-europene comune pe baza continuatoarelor ei (greaca veche, latina, gotica etc.), operația fiind posibilă după ce s-au descoperit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de sud și centrală a continentului European și sînt în număr de zece: româna, dal-mata (astăzi dispărută), retoromana, italiana, sarda, provensala (occitana), franceza, catalana, spaniola și portugheza. Ele au fost clasificate în mai multe moduri, mai întîi de însuși întemeietorul lingvisticii romanice (sau romanisticii 39) Friedrich Diez, care avea în vedere modul de formare al pluralului. După acest criteriu, româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoanele a II-a și a III-a, exprimă obligația, necesitatea: He shall not do it. "Nu trebuie s-o facă." sau, cu o altă valoare modală, sfatul, opinia: You should not speak so loud. "Nu vorbi așa tare". Întemeietorul lingvisticii romanice, Friedrich Diez, a propus o clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scris a limbilor locale din necesități practice, ceea ce a dus la ideea că o variantă scrisă a acestor limbi este posibilă, numai că trebuie să beneficieze de cultivare. S-a constituit astfel din această preocupare de a cultiva limba o lingvistică orientată exclusiv către aspectul literar, teoretizat în gramatici și în alte lucrări cu caracter normativ și prescriptiv, care nu reprezintă din acest motiv o fază spre constituirea lingvisticii care s-a fundamentat la începutul secolului al XIX-lea și care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
S-a constituit astfel din această preocupare de a cultiva limba o lingvistică orientată exclusiv către aspectul literar, teoretizat în gramatici și în alte lucrări cu caracter normativ și prescriptiv, care nu reprezintă din acest motiv o fază spre constituirea lingvisticii care s-a fundamentat la începutul secolului al XIX-lea și care s-a orientat spre cunoașterea limbilor populare. Această separație a vechii lingvistici, interesate de limba de cultură, de știința care pornea avînd la bază metoda comparativ-istorică nu are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lucrări cu caracter normativ și prescriptiv, care nu reprezintă din acest motiv o fază spre constituirea lingvisticii care s-a fundamentat la începutul secolului al XIX-lea și care s-a orientat spre cunoașterea limbilor populare. Această separație a vechii lingvistici, interesate de limba de cultură, de știința care pornea avînd la bază metoda comparativ-istorică nu are însă caracter absolut, deoarece și în vechea lingvistică s-au emis idei cu valabilitate generală indiscutabilă, iar limba literară, deși pune probleme diferite față de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XIX-lea și care s-a orientat spre cunoașterea limbilor populare. Această separație a vechii lingvistici, interesate de limba de cultură, de știința care pornea avînd la bază metoda comparativ-istorică nu are însă caracter absolut, deoarece și în vechea lingvistică s-au emis idei cu valabilitate generală indiscutabilă, iar limba literară, deși pune probleme diferite față de cea populară, este un aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
într-o manieră care să-l apropie cît mai mult de cel din limba sursă, dar el nu va putea fi niciodată identic cu acesta. Problema traducerii se dovedește a fi din acest motiv în mod fundamental o problemă de lingvistică a textului, fiindcă atunci cînd se traduce se pune problema cum și ce s-ar spune în aceeași situație în altă limbă sau în altă comunitate lingvistică, care se caracterizează prin tradiții culturale diferite de cele ale limbii de la care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celor din textul original și 3) traducerea trebuie să aibă naturalețea unei compoziții originale. În aceste condiții, se poate constata că traducerea reprezintă, de fapt, o reconstrucție cognitivă și lingvistică pornind de la original, iar, în măsura în care latura cognitivă depinde de cea lingvistică sau, altfel spus, în măsura în care particularitățile laturii lingvistice contribuie la construirea celei cognitive, corespondențele segmentale dintre original și traducere sînt reduse, fără însă ca aceasta să conducă la excluderea valabilității actului traductiv. A d d e n d a: Europenismul românilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demagogice și, de aceea, el nu s-a mărginit să-și exploateze talentul literar, deși acesta era uriaș, și nu s-a mărginit la formația de literat, efortul său fiind orientat insistent spre latura cognitivă ce cuprindea filozofia, istoria, matematica, lingvistica indo-europeană etc. În sfîrșit, Eminescu a observat cu acuitate și a combătut necruțător atît acțiunile unor vecini de a acapara regiuni din țara sa, cît și predispozițiile unor concetățeni de trădare a ei. Fiind, prin urmare, o conștiință națională autentică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cei mai mulți scriitori introduc în opera lor elemente dialectale, familiare sau argotice și deci nu au o limbă exemplară, aulică și supradialectală. Prin urmare, scriitorii români nu au în tradiție folosirea limbii după norme riguroase, iar atestarea fenomenelor în lucrările de lingvistică numai prin limba lor este o procedare greșită și unilaterală, căci sugerează ideea că româ-na, spre deosebire de celelalte limbi ale lumii, există numai pentru a fi folosită de literatură sau că s-a născut prin literatură. Lipsiți de repere clare în legătură cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin în istoria limbii engleze, Editura C2 Design, Brașov, 2001 Burke Peter, Lenguas y comunidades en la Europa moderna, Ediciones Akal, Madrid, 2006 The Concis Oxford Dictionary, Edited by Judy Pearsal, Oxford University Press, New York, 1999 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994 Devoto, Giacomo, Storia della lingua di Roma, Licinio Cap-pelli, Bologna, 1940 Devoto, Giacomo, Storia della lingua italiana, Rizzoli Edito-re, Milano, 1977 Devoto, Giacomo; Oli, Gian Carlo, Vocabulario della
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ihre Ge-schichte in Grundzügen, Albris VMA Verlag, Wiesba-den, 2002 Iarovici, Edith, A History of the English Language, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970 Ibrăileanu, G., Opere, Editura Minerva, București, vol. I, 1979, vol. VII, 1979, vol. IX, 1980 Iordan, Iorgu, Lingvistica romanică. Evoluție. Curente. Meto-de, Editura Academiei, 1962 Iordan, Iorgu, Manoliu, Maria, Introducere în lingvistica romanică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1965 Ivănescu, G. Istoria limbii române, Junimea, Iași, 1980 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origine du langage, Payot, Paris, 1976
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
the English Language, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970 Ibrăileanu, G., Opere, Editura Minerva, București, vol. I, 1979, vol. VII, 1979, vol. IX, 1980 Iordan, Iorgu, Lingvistica romanică. Evoluție. Curente. Meto-de, Editura Academiei, 1962 Iordan, Iorgu, Manoliu, Maria, Introducere în lingvistica romanică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1965 Ivănescu, G. Istoria limbii române, Junimea, Iași, 1980 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origine du langage, Payot, Paris, 1976 Keyserling, Hermann, Analiza spectrală a Europei, Institutul European, Iași, 1993 Kluge, Friedrich, Etymologisches Wörterbuch
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002 Oprea, Ioan; Nagy, Rodica, Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Editura Universității Suceava, 2002 Oțetea, Andrei, Renașterea și reforma, Editura Științifică, București, 1968 Pamfil, Carmen-Gabriela, Alexandru Philippide, Litera Inter-național, București, 2008 Reiheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică. Lexic. Fonetică. Morfologie, Bic ALL, București, 2001 Ricoeur, Paul, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005 Rovența-Frumușani, Rovența, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Sala, Marius, De la latină la română, Univers Enciclopedic, București, 1998 Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și conferințe, p. 138-139) există diferențe de conținut (în italiană) între superlativul realizat cu acest sufix și cel analitic. 45 Studiul științific al evoluției limbilor germanice din germanica comună alcătuiește disciplina denumită germanistică (< germ. Germanistik), care reprezintă o ramură a lingvisticii indo-europene. 46 Scrierea runică este probabil o combinație între alfabetul grecesc și cel latin, cu unele elemente adăugate și cu anumite implicații mitice conferite literelor, în epoca foarte veche. În secolul al XIII-lea, această scriere a fost înlocuită cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Polirom, Iași, 2005, p. 69 și 114. 103 Vezi, în acest sens, Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară în română, de exemplu, sinonimia parțială a adjectivelor acid și acru. 105 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000. 106 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 184-185. 107 Suedeza folosește cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este din partea fratelui (brorson ['bru:(on]) sau din partea surorii (systerson [΄süste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară în română, de exemplu, sinonimia parțială a adjectivelor acid și acru. 105 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000. 106 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 184-185. 107 Suedeza folosește cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este din partea fratelui (brorson ['bru:(on]) sau din partea surorii (systerson [΄süste(o:n]), ceea ce nu se delimitează în alte limbi prin cuvinte speciale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este din partea fratelui (brorson ['bru:(on]) sau din partea surorii (systerson [΄süste(o:n]), ceea ce nu se delimitează în alte limbi prin cuvinte speciale. 108 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 244. 109 Eugene A. Nida, Science of Translation, în "Language ", vol. 45, num. 3, sept. 1969, p. 483-498. 110 Roger T. Bell, Teoria și practica traducerii, Polirom, Iași, 2000, p. 29-30. 111 Lucian Blaga remarca în mod corect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române din 2005, reprezintă, sub unele aspecte, cea mai dezastruoasă realizare a lingvisticii românești din toate timpurile. Această lucrare are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea limbii române în 1993, căci, la p. XLV, conține precizarea că folosirea lui â în interiorul cuvintelor se face
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
La aceștia, s-au restaurat însă aberațiile trecutului, precum sunt, â sau niciun. În mod evident însă, exacerbarea sentimentului tradiției este o formă de primitivism, care ține de instinctul de conservare manifestat în formele lui neevoluate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- COMUNICARE CULTURALA ȘI COMUNICARE LINGVISTICA Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice 4 1 COMUNICARE CULTURALĂ ȘI COMUNICARE LINGVISTICĂ Cuvînt înainte Principii ale analizei culturii și limbii Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice Temeiuri ale unității culturale și lingvistice Bibliografie Abrevieri Semne folosite în transcrierea fonetică Abstract Résumé
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]