4,819 matches
-
că sătenii români i-au atacat compania. Furios se adresează oamenilor din corpul de strajă local, spunând că va incendia comuna. Unul dintre comandanți a încercat să-l oprească răspunzându-i că așezarea este compusă în proporție de 70% din maghiari. Vasvári a simulat în continuare că va da foc numai caselor românești, dar același comandant a protestat spunând că nici acest lucru nu este posibil întrucât gospodăriile românilor sunt răsfirate printre cele ale ungurilor. Atunci Vasvári Zoltán a cerut să
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
anti-mongolă și efortul de emancipare de sub suzeranitatea regatului ungar au înlesnit politica de unificare a voievozilor Basarab și Bogdan. La capătul acesteia, geografia politică a Europei de Sud-Est a înregistrat, alături de mai vechiul voievodat al Transilvaniei, supus și condus de maghiari, două state românești : Țara Românească și Moldova. Înainte de alipirea sa la Țara Românească, și de cucerirea sa de către Turci, Dobrogea a fost un despotat cu populație majoritar română, bulgară și greacă. Și populația regiunilor istorice tradiționale a evoluat în decursul
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
cuprinse între 15-40 de ani, ceea ce a rezultat o diminuare a natalității. Milioane de oameni au fost nevoiți să se deplaseze de pe teritoriile pierdute, ca germanii ce au fost forțați să părăsească Alsacia și Lorena. În Ungaria, 400 000 de maghiari veniți din Transilvania, Slovacia și Serbia și-au găsit refugiul. 200 000 de bulgari s-au deplasat de pe teritoriile pierdute. 1 milion de greci au emigrat din Turcia. Războiul a întrerupt progresul rapid în privința infrastructurii sanitare, ceea ce a dus și
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
o încercare a partidului comunist de a obține mai mulți susținători. Această încercare atrage atenția autorităților, care vor opera din nou arestări în rândul comuniștilor. În iunie 1931 se alătură organizației de tineret a partidului, numită Federația Tineretului Comunist Muncitoresc Maghiar ("Kommunista Ifjúmunkások Magyarországi Szövetsége"-KIMSZ). În decembrie același an, este arestat, dar din cauza faptului că neagă acuzațiile și din cauza lipsei de probe, este eliberat. Primește noi funcții în partid, iar în mai 1933 ajunge membru al comitetului KIMSZ Budapesta. Datorită
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
din Ungaria urma să fie înăbușită în forță. În tot acest timp, Partidul Muncitorilor Maghiari ("Magyar Dolgozók Pártja"-MDP), adică partidul comunist conducător al Ungariei se autodizolvă, reorganizându-se cu noi structuri în conducere sub numele de Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar (PSMU sau "Magyar Szocialista Munkáspart"-MSZMP). La 25 octombrie 1956, János Kádár este ales secretar general al partidului. La 1 noiembrie, Kádár, împreună cu Ferenc Münnich pleacă din Ungaria în URSS, cu sprijinul ambasadei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste la Budapesta. Liderii
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
muncitoresc, studenții și intelectualii au cerut încetarea focului în 10 noiembrie 1956. Trupele sovietice au intrat în Ungaria spre Budapesta prin trecerea graniței Ucrainei. La ora 4.15 toată Ungaria este invadată de armata sovietică. János Kádár se adresează poporului maghiar în 4 noiembrie 1956, la ora 5:05 cu o scrisoare deschisă și anunță la radio că este prim-ministru. Majoritatea membrilor guvernului (Antal Apró, István Kossa, Ferenc Münnich, Imre Dögei, Sándor Rónai, György Marosan) s-au informat de la radio
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
izbucnit un șir de războaie. Ștefan a încercat să aducă și Țara Românească în sfera sa de inflență și a susținut un favorit al său pentru tronul muntenesc. A urmat o luptă de durată între diferiții domnitori munteni susținuți de maghiari, de otomani și de Ștefan. În 1475 a fost trimisă o armată otomană în frunte cu pentru a-l pedepsi pe Ștefan pentru amestecul în Țara Românească; otomanii au suferit însă o grea înfrângere în bătălia de la Vaslui. a adunat
Mahomed al II-lea () [Corola-website/Science/303307_a_304636]
-
03 mil. locuitori în 1910). Imperiul s-a destrămat la 3 noiembrie 1918, imediat după capitularea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial și retragerea Habsburgilor de la tronul Austro-Ungariei, deoarece naționalitățile din "dubla-monarhie" aspirau de multă vreme să fie, după caz, independente (maghiarii; cehii și slovacii împreună) sau unite cu semenii lor de pește hotarele imperiului (italienii, polonezii, ucrainenii, românii, apoi slovenii, croații și sârbii împreună). Dispariția imperiului a fost oficializata prin tratatele de la Saint-Germain și de la Trianon, cu atat mai ușor cu
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]
-
de etnie germană și maghiară și a pus în aplicare articolul 12 din Acordul de la Potsdam prin care se crea un cadru juridic național de pierdere a cetățeniei și de expropriere a proprietăților a aproximativ trei milioane de germani și maghiari. Au fost deportați din Cehoslovacia etnici unguri și germani. 2,4 milioane de germani, foști cetățeni cehoslovaci urmau să fie deportați în Germania și Austria prin decretul publicat pe 5 aprilie 1945. Așa numitul "Tribunal al poporului" i-a găsit
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
germani. 2,4 milioane de germani, foști cetățeni cehoslovaci urmau să fie deportați în Germania și Austria prin decretul publicat pe 5 aprilie 1945. Așa numitul "Tribunal al poporului" i-a găsit vinovați de colaborare cu naziștii pe nemții și maghiarii care au renunțat la cetățenia cehoslovacă și au trădat Cehoslovacia. În consecință le-au fost confiscate averile, li s-a anulat cetățenia (au rămas cu cetățenia germană) și au fost deportați ca cetățeni străini. Aproape 75.000 de etnici unguri
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
confiscate averile, li s-a anulat cetățenia (au rămas cu cetățenia germană) și au fost deportați ca cetățeni străini. Aproape 75.000 de etnici unguri au fost transportați cu trenul în Ungaria la sfârșitul anului 1945. În total 600 de maghiari au fost acuzați de crime de război. Beneš a prezidat un guvern de coaliție al Frontului Național, condus din 1946 de liderul comunist Klement Gottwald ca prim-ministru. La 21 februarie 1948, doisprezece miniștri necomuniști au demisionat pentru a protesta
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
Americii. Împreună cu un mic grup de 30 de camarazi, George Pomuț a părăsit portul Hamburg, ajungând la New York la 24 februarie 1850, unde a rămas numai câteva luni. De aici, împreună cu un alt român, bănățeanul Drahoș (Dragoș), cu câțiva revoluționari maghiari, emigranți și ei, au hotărât să se îndrepte spre Vest. Grupul de emigranți s-a stabilit în localitatea Keokuk din statul Iowa, unde au primit în stăpânire un loc sălbatic. Mica lor colonie a primit numele de "New Buda" și
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
de problemele statului se ocupau regență formată din Leopold, markgraful Bavariei și episcopul Adalberon de Augsburg și consilieri din timpul domniei lui Arnulf. Bavaria nu a mai reprezentat domeniul de baza al regelui, fiind transferată în zona Rin-Main. Între timp, maghiarii atacau și ocupau Pannonnia și au inițiat campanii de jaf în nordul Italiei și pe teritoriul Franciei răsăritene. În 907, maghiarii au cucerit Moravia Mare. În 908, markgraful Burchard al Thuringiei a fost ucis în lupta, iar în 909, însuși
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
lui Arnulf. Bavaria nu a mai reprezentat domeniul de baza al regelui, fiind transferată în zona Rin-Main. Între timp, maghiarii atacau și ocupau Pannonnia și au inițiat campanii de jaf în nordul Italiei și pe teritoriul Franciei răsăritene. În 907, maghiarii au cucerit Moravia Mare. În 908, markgraful Burchard al Thuringiei a fost ucis în lupta, iar în 909, însuși regele Ludovic a fost înfrânt lângă Augsburg. În 911, Ludovic moare, fiind succedat de Carol cel Simplu care s-a preocupat
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
preocupat mai mult de recuperarea Lotharingiei decât de tronul regiunii răsăritene. Ulterior, ducele Franconiei, Conrad I, a fost ales ca rege în urma unui compromis încheiat dintre nobilii din Franconia și cei din Saxonia ce își vedeau interesele amenințate de invaziile maghiarilor, danezilor și slavilor și de rivalitățile interne și după ce ducele Saxoniei, Otto, a cedat în favoarea sa. După ce a fost uns ca rege, s-a confruntat cu o serie de probleme, împărțind puterea cu reprezentanții marilor familii, ceea ce a dus la
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
locală. Henric a dus două campanii pentru a-l face să renunțe și să se supună în 921. Lotharingia, aflată sub stăpânirea regilor Franciei Occidentalis, a fost readusă sub controlul francilor răsăriteni. În 924-926, Henric a încheiat un armistițiu cu maghiarii, iar în 932-933, i-a înfrânt. Victoria a fost doar temporară, incursiunile maghiarilor fiind la fel de devastatoare. Politica sa era specifică unei confederații în cadrul căreia ducatele își mențineau autonomia. A urmărit să aplice o politică de compromise și reconciliere. Și-a
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
să se supună în 921. Lotharingia, aflată sub stăpânirea regilor Franciei Occidentalis, a fost readusă sub controlul francilor răsăriteni. În 924-926, Henric a încheiat un armistițiu cu maghiarii, iar în 932-933, i-a înfrânt. Victoria a fost doar temporară, incursiunile maghiarilor fiind la fel de devastatoare. Politica sa era specifică unei confederații în cadrul căreia ducatele își mențineau autonomia. A urmărit să aplice o politică de compromise și reconciliere. Și-a stabilit baza puterii în Saxonia și Thuringia, adăugând regiunea din jurul cursurilor inferioare ale
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
i s-a supus, acceptând să-i plătească tribut . A stabilit relații cu Rusia, trimițând preoți și misionari conduși de episcopul Adalbert, dar fără succes. Pe 10 august 955, Otto a obținut o mare victorie în Bătălia de la Lechfeld împotriva maghiarilor. Raidurile maghiarilor în Europa de Apus au încetat, ceea ce a dat un impuls evanghelizării populațiilor slave. Au fost dezvoltate instituțiile capela și cancelaria (a căror membrii proveneau din elită bisericească, scribi, cărturari), însoțindu-l pe rege oriunde călătorea. SIstemul de
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
a supus, acceptând să-i plătească tribut . A stabilit relații cu Rusia, trimițând preoți și misionari conduși de episcopul Adalbert, dar fără succes. Pe 10 august 955, Otto a obținut o mare victorie în Bătălia de la Lechfeld împotriva maghiarilor. Raidurile maghiarilor în Europa de Apus au încetat, ceea ce a dat un impuls evanghelizării populațiilor slave. Au fost dezvoltate instituțiile capela și cancelaria (a căror membrii proveneau din elită bisericească, scribi, cărturari), însoțindu-l pe rege oriunde călătorea. SIstemul de guvernare funcționa
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
50.000 de germani au fost deportați în Germania de Est. Cei mai mulți deportați s-au stabilit în Baden-Württemberg, Bavaria și Hesse. În 1947 și 1948, a avut loc un schimb de populație între Cehoslovacia și Ungaria. Aproximativ 74.000 de maghiari din Slovacia au fost deportați, un număr aproximativ egal de slovaci fiind deportați din Ungaria. Ei și secuii din Bucovina au fost colonizați în fostele sate germane din sud-estul Transdanubiei. În unele zone din districtele Tolna, Baranya și Somogy, populația
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
era parte a Imperiului Habsburgic. Acest proces a început spre finalul secolului XVII, s-a intensificat după Ausgleich, care a adus o autonomie sporită a guvernării maghiare din Austro-Ungaria. Regatul Ungariei (denumit și Translethania) era o țară multietnică, locuită de maghiari, germani, slovaci, români, ucrainieni, sârbi, sloveni, rusini, evrei, țigani și alte etnii. Conform recensămintelor din 1910, maghiarii erau grupul cel mai larg, cu 48% din totalul populației. Dacă Croato-Slavonia ar fi exclusă, procentajul ar crește la 54%, dar și așa
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
Ausgleich, care a adus o autonomie sporită a guvernării maghiare din Austro-Ungaria. Regatul Ungariei (denumit și Translethania) era o țară multietnică, locuită de maghiari, germani, slovaci, români, ucrainieni, sârbi, sloveni, rusini, evrei, țigani și alte etnii. Conform recensămintelor din 1910, maghiarii erau grupul cel mai larg, cu 48% din totalul populației. Dacă Croato-Slavonia ar fi exclusă, procentajul ar crește la 54%, dar și așa această cifră este contestată de istorici, deoarece recensământul nu a interogat "etnicitatea", ci limba nativă (ca și
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
care trăiau în regat. Liderii politici ai grupurilor etnice ne-maghiare considerau Regatul Ungariei drept o țară compusă din mai multe națiuni, nu doar din unguri și cereau recunoșterea drepturilor lor colective. Pentru o lungă perioadă de timp, numărul ne-maghiarilor care trăiau în Regatul Ungariei a fost mult mai mare decât cel al etnicilor unguri. Conform datelor recensămintelor din 1787, populația regatului maghiar număra 8.500.000 de locuitori din care 43% era ungur 57% alte etnii. În 1809, populația
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
care 43% era ungur 57% alte etnii. În 1809, populația număra 3.000.000 unguri și 7.000.000 alte etnii. Întrucât o politică intensă de maghiarizare a fost implementată de-abia după 1867, relațiile etnice s-au schimbat în favoarea maghiarilor: conform datelor din 1900, numărul vorbitorilor de limbă maghiară din regat era de 8.500.000, iar numărul vorbitorilor de alte limbi era de 8.100.000. În 1910, numărul vorbitorilor de maghiară era de 9.944.628, iar a
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
identitatea etnică slovacă. Așezarea ungurilor în regiune a continuat până la finalul primului război mondial. Statisticile perioadei 1880-1900 arată că la nivelul Regatului Ungariei creșterea populației a fost de +10,3% în această perioadă. O comparație între creșterea sârbilor și a maghiarilor din orașele regiunii Voievodina arată însă că sârbii au crescut cu -19,5%, în timp ce ungurii au crescut cu +105,2%. Ultima cifră însă conține atât colonizarea cât și maghiarizarea etnicilor ne-unguri din zonă. Sistemul electoral de după 1867 din Regatul
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]