4,066 matches
-
Dumitru V. Ionescu (n. 27 mai 1901 la București - d. 1985 la Cluj-Napoca) a fost un matematician român. Este considerat unul dintre creatorii de frunte ai școlii matematice românești. S-a născut la București ca fiu al unui negustor. Nu are o copilărie prea fericită, de mic rămâne orfan de tată. Mama s-a recăsătorit cu profesorul
Dumitru Ionescu () [Corola-website/Science/326198_a_327527]
-
(n. 2 ianuarie 1903, București - d. 20 iunie 1969) a fost un matematician român. S-a născut la București, unde și-a făcut și studiile superioare. În 1926 este licențiat în matematică, iar un an mai târziu și-a dat examenul de capacitate la Iași, fiind numit profesor la Școala Normală „Vasile Lupu
Emanoil Arghiriade () [Corola-website/Science/326234_a_327563]
-
(n. 3 martie 1898 - d. 20 decembrie 1962) a fost un matematician american de origine armeană, creatorul teoriei împletiturilor, ramură a topologiei. A fost prieten cu Dan Barbilian. S-a născut la Viena, părinții fiind cântăreți la operă, mama austriacă iar tatăl de origine armeană. După școala elementară din orașul natal, în
Emil Artin () [Corola-website/Science/326241_a_327570]
-
lucrarea "Quadratische Körper im Gebiete der höheren Kongruenzen". În toamna aceluiași an, continuă studiile la Göttingen pentru a se specializa în matematică și aici are ca profesori pe Richard Courant și David Hilbert. Tot aici întreține relații de colaborare cu matematicienii Emmy Noether și Helmut Hasse. În 1925, este numit profesor de matematică, an în care dobândește și cetățenia germană. Artin a reușit să rezolve "problema lui Frobenius din teoria grupurilor. A formulat ceea ce ulterior va fi denumită "legea lui Artin
Emil Artin () [Corola-website/Science/326241_a_327570]
-
ale lui Hamilton, respectiv a ecuației lui Liouville, din el decurgând o serie de constatări importante pentru fundamentarea teoretică a mecanicii statistice. Această teoremă a fost formulată pentru prima oară de către Gibbs în 1902, care a denumit-o după numele matematicianul francez Joseph Liouville, deoarece a demonstrat teorema pornind de la ecuația lui Liouville, stabilit de acesta în 1838 pentru sisteme necanonice. Pentru teorema lui Liouville, după diverse tratate, există o serie de enunțuri echivalente între ele, una din acestea este: Există
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
(în greacă: Αυτόλυκος ο Πιτταναίος or Πιττανεύς) (c. 360 î.Hr. - c. 290 î.Hr.) a fost un matematician din Grecia antică. În lucrarea "Asupra sferei în mișcare", a elaborat geometria suprafeței sferice înaintea lui Euclid. În domeniul astronomiei, a scris lucrarea "Despre răsărit și apus", în care tratează mișcarea corpurilor cerești și care are ca punct de plecare
Autolycos din Pitana () [Corola-website/Science/326262_a_327591]
-
Niels Bohr, care a propus un model de atom inițială care în cele din urmă dat naștere la mecanica cuantică și era mult timp considerat unul dintre apărătorii interpretării din Copenhaga, a fost tentat de (A). 2) John Von Neumann, matematician care a adus idei excelente la teoria cuantică, el favorizate (B). 3) Hugh Everett, interpretarea este una dintre abordările care pun pariu este de tipul (C). Propunerea de Everett este că fiecare măsură "împarte" în universul nostru o serie de
Interpretarea multiple-lumi () [Corola-website/Science/326273_a_327602]
-
(n. 21 ianuarie 1874 - d. 5 iulie 1932) a fost un matematician francez, cunoscut în special pentru teorema care îi poartă numele din topologie și analiza funcțională. Studiile sale au ca obiect principal teoria funcțiilor de o variabilă reală, domeniu în care a efectuat studii aprofundate descoperind funcțiile care îi poartă numele
René-Louis Baire () [Corola-website/Science/326295_a_327624]
-
De asemenea, l-a preocupat descrierea descriptiva a funcțiilor și a efectuat o clasificare a funcțiilor analitice. A introdus clasa funcțiilor semicontinue. În 1899 a obținut o caracterizare a funcțiilor de clasa întâi. Lucrările lui Băire au influențat cercetările unor matematicieni români că: Aurel Angelescu și Florin Vasilescu.
René-Louis Baire () [Corola-website/Science/326295_a_327624]
-
, cunoscut și ca Gian Domenico Cassini sau Jean-Dominique Cassini, (n. 8 iunie 1625, Perinaldo - d. 14 septembrie 1712, Paris) a fost un matematician, astronom, inginer și astrolog italo-francez. Fiul său, Jacques Cassini, a fost, de asemenea, un cunoscut astronom francez. Originară din Italia, familia sa s-a stabilit în Franța în timpul regelui Ludovic al XIV-lea. A studiat la Vallebone, apoi la Colegiul
Giovanni Domenico Cassini () [Corola-website/Science/326323_a_327652]
-
Seria Bertrand este o serie definită prin: unde formula 2 și formula 3 sunt numere reale. Este atribuită matematicianului francez Joseph Bertrand. Exemple de serii Bertrand: Pentru a studia convergența acestei serii, mai întâi se va ține cont de faptul că dacă formula 5 atunci șirul formula 6 nu este mărginit deci nu tinde la zero. Înseamnă că seria: este divergentă
Seria lui Bertrand () [Corola-website/Science/326348_a_327677]
-
(n. 18 octombrie 1762 la Berlin - d. 28 martie 1832 la Berlin) a fost un matematician și filozof german. S-a născut la Berlin într-o familie de origine ebraică. La început, a fost șlefuitor de sticlă, dar, ca autodidact, studiază atât de intens matematica, încât ajunge să țină lecții și conferințe publice. La Göttingen studiază
Lazarus Bendavid () [Corola-website/Science/326351_a_327680]
-
Nicolaus (scris și Nicolas sau Nikolas) I Bernoulli (n. 21 octombrie 1687 - d. 29 noiembrie 1759) a fost un matematician elvețian. Membru al celebrei familii Bernoulli, a fost fiul lui Nicolaus Bernoulli (1662-1716), fratele matematicienilor Jakob Bernoulli și Jean Bernoulli. A fost profesor universitar la Padova (1716), profesor de logică la Universitatea din Basel (1722), profesor de drept la aceeași
Nicolaus I Bernoulli () [Corola-website/Science/326395_a_327724]
-
Nicolaus (scris și Nicolas sau Nikolas) I Bernoulli (n. 21 octombrie 1687 - d. 29 noiembrie 1759) a fost un matematician elvețian. Membru al celebrei familii Bernoulli, a fost fiul lui Nicolaus Bernoulli (1662-1716), fratele matematicienilor Jakob Bernoulli și Jean Bernoulli. A fost profesor universitar la Padova (1716), profesor de logică la Universitatea din Basel (1722), profesor de drept la aceeași universitate (1731). În martie 1714, a devenit membru al Royal Society. A studiat lucrările matematicienilor
Nicolaus I Bernoulli () [Corola-website/Science/326395_a_327724]
-
matematicienilor Jakob Bernoulli și Jean Bernoulli. A fost profesor universitar la Padova (1716), profesor de logică la Universitatea din Basel (1722), profesor de drept la aceeași universitate (1731). În martie 1714, a devenit membru al Royal Society. A studiat lucrările matematicienilor anteriori și contemporani. S-a ocupat de problema rentelor viagere și paradoxul Sankt Petersburg (1709), cu teorema referitoare la independența valorii derivatelor parțiale față de ordinea derivării. De asemenea, a mai studiat teorema jocului de la Geneva, teoria integralelor despre care a
Nicolaus I Bernoulli () [Corola-website/Science/326395_a_327724]
-
, numit și Varaha sau Mihira (n. 505, Ujjain, India — d. 587, Ujjain), filozof indian, astronom și matematician, autor al cărții Brihat Jataka. Varahamihira a fost înainte de toate matematician și astronom, redactând încă de la începutul carierei sale de cărturar principala scriere astronomică a vremii - "Panchasiddhantika" (Cele cince tratate)- un compendiu bazat pe surse grecești, egiptene, romane și hinduse
Varāhamihira () [Corola-website/Science/326386_a_327715]
-
, numit și Varaha sau Mihira (n. 505, Ujjain, India — d. 587, Ujjain), filozof indian, astronom și matematician, autor al cărții Brihat Jataka. Varahamihira a fost înainte de toate matematician și astronom, redactând încă de la începutul carierei sale de cărturar principala scriere astronomică a vremii - "Panchasiddhantika" (Cele cince tratate)- un compendiu bazat pe surse grecești, egiptene, romane și hinduse. Dintre cele opt lucrări despre divinație pe care le-a compus
Varāhamihira () [Corola-website/Science/326386_a_327715]
-
(16 iulie 1746 - 22 iulie 1826) a fost un preot catolic italian din ordinul Theatine, matematician și astronom. El s-a născut în Ponte in Valtellina, Provincia Sondrio și a murit la Napoli. El a înființat un observator astronomic la Palermo, numit acum "Osservatorio Astronomico di Palermo -. Giuseppe S. Vaiana" . Probabil că este cel mai faimos
Giuseppe Piazzi () [Corola-website/Science/326414_a_327743]
-
, cunoscut și ca Bhăskarăchărya ("Bhăskara învățătorul") (1114-1185) a fost un matematician și astronom indian, continuator al operei lui Aryabhata. Cunoștea lucrările matematicienilor arabi și greci. A continuat și dezvoltat expunerile antecesorilor săi. A făcut prima expunere metodică a sistemului de numerație zecimal. Susținea că regula de trei simplă constituie esența aritmeticii
Bhāskara II () [Corola-website/Science/326424_a_327753]
-
, cunoscut și ca Bhăskarăchărya ("Bhăskara învățătorul") (1114-1185) a fost un matematician și astronom indian, continuator al operei lui Aryabhata. Cunoștea lucrările matematicienilor arabi și greci. A continuat și dezvoltat expunerile antecesorilor săi. A făcut prima expunere metodică a sistemului de numerație zecimal. Susținea că regula de trei simplă constituie esența aritmeticii, fiindcă permite rezolvarea a unei multitudini de probleme din viața cotidiană
Bhāskara II () [Corola-website/Science/326424_a_327753]
-
(n. 22 mai [] 1916 - d. 6 aprilie 1994) a fost un matematician sovietic de naționalitate gruzină. În 1940 a fost absolvent al Universității din Tbilisi, iar în perioada 1942 - 1967 este lector în cadrul aceleiași universități. În perioada 1941 - 1942, a funcționat și la Institutul de Matematică al Academiei de Științe din RSS
Andrei Vasilievici Bițadze () [Corola-website/Science/326434_a_327763]
-
(n. 31 octombrie 1947, com. Sâmburești, județul Olt) este un matematician, profesor la Universitatea de stat din Pitești, rector al Universității din Pitești începând din 1996. În perioada 1996-2004 a exercitat funcția de rector, în perioada 2004- 2008 a fost Președinte al Consiliului de Administrație și a fost reales rector pentru
Gheorghe V. Barbu () [Corola-website/Science/326432_a_327761]
-
(n. 10 august 1940, Balcic, județul interbelic Caliacra - d. 18 noiembrie 2008) a fost un matematician, pedagog și profesor universitar român. Tatăl său era ofițer, iar mama sa profesoară de latină și elină (greaca veche). Ulterior, familia Panaitopol s-a mutat la Giurgiu, unde viitorul matematician a urmat școala primară, gimnaziul și liceul. În timpul liceului, tânărul
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
județul interbelic Caliacra - d. 18 noiembrie 2008) a fost un matematician, pedagog și profesor universitar român. Tatăl său era ofițer, iar mama sa profesoară de latină și elină (greaca veche). Ulterior, familia Panaitopol s-a mutat la Giurgiu, unde viitorul matematician a urmat școala primară, gimnaziul și liceul. În timpul liceului, tânărul a adus contribuții valoroase la Gazeta Matematică și Fizică, în calitate de colaborator. A fost câștigătorul necontestat al olimpiadelor școlare de matematică, un adevărat lider al generației sale. În 1957, Laurențiu Panaitopol
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
Heiberg. Cu ajutorul unor fotografii alb-negru pe care le-a luat, el apublicat o transcriere a textului lui Arhimede. La scurt timp textul din greacă a fost tradus în engleză de T.L. Heath. Înainte de descoperirea lui, manuscrisul nu era cunoscut printre matematicieni, fizicieni sau istorici. Manuscrisul conține: Manuscrisul mai conține cuvântările politicianului Hypereides, care a trăit în secolul al 4-lea d.Hr, comentariile lui Alexandru din Aphrodisias aspura "Categoriilor" lui Aristotel, precum și alte lucrări.. Cea mai remarcabilă lucrare din cele de
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]