14,595 matches
-
sale sunt slabe: ea dezvoltă o stare anxio-depresivă dominată de teama de eșec, de sentimente de incompetență și de devalorizare etc. Mama și fiica se apropie și mai mult una de alta. Este evident că Valérie suferă din cauza acestui ideal matern pe care l-a preluat, dar care o strivește și o blochează în relația sa oedipiană și în investițiile care ar putea fi generate de aceasta, în special relațiile cu băieții. Separarea ar implica renunțarea într-o oarecare măsură la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ea a fost de două ori dezamăgită de fiul său deoarece, în afara problemelor de la naștere, ea dorea foarte tare o fată (născuse trei băieți înainte de Pascal). De asemenea, chiar de la naștere, mama a transmis fiicei sale celei mai mari obligațiile materne: această soră s-a ocupat în exclusivitate de Pascal; doar ea putea să-l facă să mănânce, ea îi acorda îngrijirea maternă ne-a spus mama. Comportamentul lui Pascal a fost normal, exceptând anorexia, până la vârsta de trei ani. Atunci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trei băieți înainte de Pascal). De asemenea, chiar de la naștere, mama a transmis fiicei sale celei mai mari obligațiile materne: această soră s-a ocupat în exclusivitate de Pascal; doar ea putea să-l facă să mănânce, ea îi acorda îngrijirea maternă ne-a spus mama. Comportamentul lui Pascal a fost normal, exceptând anorexia, până la vârsta de trei ani. Atunci această soră a fugit pe neașteptate de acasă pentru totdeauna, luând cu ea toate lucrurile sale minus rochia sa de casă. Mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
travaliu de renunțare, de distanțare de vechile sale obiecte de plăcere și de satisfacție, lucru care a fost explicat, prea repede poate, ca echivalentul unei pierderi și al unei separări. Printre aceste necesare renunțări putem descrie în special pierderea refugiului matern, a mamei care mângâie, îngrijește și protejează. Adolescentul, prin nevoia sa de a se depărta de legătura cu obiectul oedipian pierde acest refugiu posibil atunci când este confruntat cu angoasa sau cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
matern, a mamei care mângâie, îngrijește și protejează. Adolescentul, prin nevoia sa de a se depărta de legătura cu obiectul oedipian pierde acest refugiu posibil atunci când este confruntat cu angoasa sau cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern i se asociază pierderea obiectului oedipian. Această distanțare de obiectul oedipian este cu atât mai necesară cu cât intensitatea pulsională amplifică nevoile, fantasmele incestioase și face și mai imperioasă necesitatea adolescentului de a se distanța de obiectul său oedipian, cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiectuale din prima copilărie, dar care necesită îndeplinirea a două condiții: una, subliniată de Diatkine, este aceea ca adolescentul să poată împrumuta obiectului iubit o capacitate de a iubi susceptibilă de a înlocui fantasma iubirii obiectale maternale, în particular iubirea maternă absolută, a doua, subliniată de Braconnier, este aceea ca „adolescentul, sub povara noilor aspirații libidinale, să poată împrumuta obiectului iubit o capacitate de a iubi diferită de a sa”. Această a doua condiție implică o dublă recunoaștere și acceptare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai este din punct de vedere clinic deprimată, Élisabeth se teme de reapariția depresiei materne din copilăria sa și deplasează, într-o tentativă de compromis nesatisfăcător, asupra unui prieten relația sa cu o imagine oedipiană fragilizată (prietenul pe care caută să-l înțeleagă și să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dorește o relație de contopire. Atunci când se simte respinsă, imaginea de sine diminuată, distrusă este activată sub forma unei fete care nu se simte bine în pielea sa, care se auto-agresează, sau care este total supusă imaginii omnisciente și omnipotente materne. Ea nu se poate separa de părinții săi, adică nu poate accepta soluții tranzitorii, nu poate găsi mijloacele unei detașări progresive și nu se gândește decât să rupă legătura și să plece cu prietenul său, știind în același timp că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cel puțin ambiguu dat fiind faptul că declară următoarele despre aceasta: „are un dar, ghicește ceea ce se întâmplă, ghicește ceea ce se petrece în mine, este de altfel capabilă să-mi spună ce mi se va întâmpla în viitor”. Teribilă forță maternă de care Catherine pare să nu reușească să se desprindă. Atunci când refuză să-i facă mamei sale un serviciu (de exemplu să facă cumpărături împreună cu aceasta), ea nu se simte deloc bine, rămâne abătută în camera sa și la cea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
preocupați în special de copiii cu mame deprimate: autorii au observat timp de mai mult de zece ani 98 de familii (fiecare cu câte doi copii), și au studiat frecvența ideilor, a proiectelor și tentativelor de suicid, în funcție de starea timică maternă. S-a constatat că în cazul copiilor cu mama deprimată, aceștia sunt supuși unui risc mai mare de a prezenta idei suicidare, mai ales în categoria copiilor care ocupă poziția de frate mai mare. Studiul lor nu scoate în evidență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
avea 15 ani: l-a întâlnit într-o zi într-o cafenea când el era singur și părea trist. Timp de două ore ea l-a ascultat, l-a încurajat. Ea descrie un băiat cu care are o relație aproape maternă și terapeutică: acesta este adesea deprimat deoarece trăiește singur cu tatăl său, părinții săi fiind divorțați, și are relații mediocre cu propria sa mamă. Ajungem astfel la următorul episod: după o ședință în care Élisabeth a fost aproape în totalitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părăsită de soțul său prea ocupat și prea puțin înțelegător: i se întâmpla adesea să plângă. Din fericire copiii săi o amuzau, mai ales Élisabeth care o făcea să râdă cu bufoneriile sale. Élisabeth este stupefiată să descopere această depresie maternă, absența responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care Élisabeth rămâne tăcută, plângând, chiar și atunci când psihoterapeutul caută o soluție, ea se identifică într-o oarecare măsură cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
valorile modernității prime, au ajuns să anunțe valorile celei de-a doua modernități. Valorile postmodernismului sunt nedecise cum nedecisă este situația în care se află adepții acestui curent de gândire și acțiune, sfâșiați între ezitarea morală de a rupe legăturile materne și puterea de a opta pentru altele ce i-ar confirma vârsta procreației. Postmodernismul s-a dovedit un spectacol de gesturi și vise hermafrodite, fără funcția perpetuării ca specie distinctă. Valorile postmodernismului sunt expresii ale sentimentului înstrăinării, alienării, coruperii, decadenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Handbuch der Psychologie”, B/ 3, 1959, Göttingen) arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine, înregistrează un ritm de dezvoltare cu atât mai lent cu cât întârzie mai mult privarea lor de îngrijirea maternă. Ajungând la vârsta adultă, contactul afectiv și social al acestora se realizează mult mai greu, iar în unele cazuri se constată fenomene nevrotice sau întârzieri mentale. 2. Psihopatologia și Psihologia medicală oferă, de asemenea, un teren fecund de investigare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comentariului orice pretenție. Douăzeci și șapte de ani, tată italian (un negustor de artă cunoscut, cu galerii importante la Florența și Roma), mamă spaniolă. De familie bună din ambele părți, legată de lumea picturii de trei generații, inclusiv o bunică maternă octogenară, pe care Faulques avea s-o cunoască: pictorița Lola Zegrí, studentă la Bauhaus În ultima epocă a acesteia, prietenă cu Duchamp, Jean Renoir (jucase un rol mic În Regula jocului, costumată În seminaristă, alături de Cartier-Bresson), a lui Bonnard și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unei eventuale subversiuni ce trebuie prevenită. Supravegherea se exercită în raport cu o posibilă încălcare a Legii impuse sau cu o amenințare pe care, în mod legitim sau nu, puterea vrea să o preîntâmpine. Cel ce „veghează” îndeplinește o misiune cu conotații materne pe lângă ființa pe care ține să o ocrotească, pe când cel ce „supraveghează” vede în această ființă un potențial inamic, un suspect care trebuie spionat, urmărit, ținut permanent sub control. Pentru un „veghetor”, iminența pericolului va fi întotdeauna mai mică decât
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
deopotrivă actorii și publicul, în numele unei nevoi de a fi acolo, de a-i vedea pe ceilalți, dar și de a se face văzută de către ceilalți, ca garanție a grijii purtate actului teatral în ansamblul lui. Mnouchkine exercită o supraveghere maternă, cu tot ceea ce aceasta presupune ca tandrețe și sacrificiu, dar și ca presiune și interzicere a libertății depline, anarhice. „Mămica vă iubește tare mult, mămica vede tot ce faceți”, iată binecunoscutul adagiu al acestei supravegheri ambivalente. Regizoarea formează, creează, repetă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Novojilov, op. cit., p. 67. Economie politică, Editura Economică, București, 1995, p. 164. Gheorghe Toduță, Planificarea și analiza productivității muncii În industrie, Editura Facla, Timișoara, 1975, p. 154. Conform art. 16 din Legea nr. 66/1991. *) Se va menționa și limba maternă (În funcție de caz). PAGE 222 Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare PAGE 55 Asigurarea firmei cu resurse umane PAGE 83 Indicatori ai potențialului uman PAGE 119 Eficiența utilizării potențialului uman al firmei PAGE 135 Alte modalități de cunoaștere a gradului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
studiu în universitățile din întreaga lume, subiect de cercetare pentru antropologi, sociologi, psihologi, lingviști, subiect al unor traininguri pentru persoane care lucrează sau locuiesc în medii multiculturale. Aplicațiile practice ale teoriilor se regăsesc în afaceri și management, educație (predarea limbii materne străinilor, desfășurarea proceselor de învățare în medii multiculturale), marketing și publicitate, diplomație. Domeniul comunicării interculturale în România. În România, comunicarea interculturală este materie de studiu în facultățile de Comunicare, Sociologie, Psihologie, Jurnalism, Științe politice, Relații internaționale, Litere, Limbi străine, Diplomație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Competența de comunicare include două tipuri de competențe distincte, dar interdependente: competența lingvistică și competența pragmatică. Competența lingvistică reprezintă capacitatea înnăscută a omului de a face operații cu semne și simboluri lingvistice care să-i permită achiziționarea spontană a limbii materne; facultatea limbii constă, în mod fundamental, în creativitatea lingvistică, adică în acea capacitate înnăscută a omului de a produce și înțelege un set infinit de enunțuri pe baza unui set finit de reguli, cu scopul de a comunica gânduri liber
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe liniile trasate de limba noastră maternă. Categoriile și tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenelor nu le găsim acolo pentru că sar pur și simplu în ochi oricărui observator; dimpotrivă, lumea se prezintă într-un flux caleidoscopic de impresii pe care mintea noastră trebuie să le
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicare diferite: recurg la un set diferit de reguli gramaticale și norme pragmatice, având expectații comunicative diferite. Atunci când se află într-o situație de comunicare interculturală, vorbitorii au tendința de a aplica acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele două limbi-culturi se aseamănă) sau negativ (acolo unde cele două limbi-culturi se deosebesc). Transferul negativ dă naștere neînțelegerilor dintre interlocutori. Acestea pot fi superficiale, interlocutorii rezolvându
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul, pe de o parte, că își trădează limba maternă, iar pe de altă parte, că personalitatea ei se îmbogățește din contactul cu un nou sistem de valori. A învățat că trebuie „să se calmeze”, să fie mai puțin „tăioasă” și „directă”, „mai puțin entuziastă”, „mai puțin categorică” în idei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lui este legată de centru («a se crede buricul pământuluiă) și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o atitudine regresivă, chiar infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul matern, problematica legată de mamă. Ochi Semnificațiile ochiului sunt multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu credă), ca organ al percepției intelectuale; - dincolo de perceperea realităților exterioare, ochiul permite sesizarea realității
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
spiritului animalic. Piept, tors, sâni Sânii, în plan simbolic, au mai mult semnificația alăptării decât o conotație sexuală. Evocă pentru toți, inclusiv pentru cei care nu au fost alăptați, hrana materială, dar și hrana afectivă, mai ales tandrețea și afecțiunea materne. Biberonul are o semnificație identică în mai mică măsură, dar nu este mama (ca sânii), ci substitutul matern. Sânul dezvăluie femeia ca mamă, mai mult decât ca soție ori iubită. Torsul masculin este legat de aceeași simbolistică. Este protector, reconfortant
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]