6,409 matches
-
extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte origini (pe fino-ugrici, pe unii dintre slavii catolici etc.), producînd o nouă sciziune confesională, după Marea Schismă, și noi convulsii pe motive religioase, însă, sub aspect cultural, matricea dată de secolele anterioare de dominație catolică și dispersia în mai multe variante a mișcării nu au permis crearea unor puternice centre reformate unificatoare, care să se poată opune instituțional puterii papale. Reforma a început în secolul al XV-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Golf", lumile futuriste înspăimîntătoare ale ficțiunii cyberpunk și teoria postmodernistă a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și receptată ajută la luminarea artefactelor sale și ale posibilelor efecte și utilizări, precum și contururile și curentele din contextul socio-politic mai larg. De vreme ce formele de cultură produse de conglomerate media gigantice sînt un aspect imediat și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grupurile aflate în concurență și dau glas unor poziții conflictuale, uneori promovînd forțe progresiste sau de rezistență. Ca urmare, cultura media nu poate fi considerată pur și simplu un instrument de dominare ideologică, ci trebuie interpretată diferențiat și contextualizat în cadrul matricei discursurilor și forțelor sociale rivale care o constituie acesta fiind și scopul demersului meu în această carte. Și totuși, cultura media este într-un anume sens cultura dominantă; ea a înlocuit formele culturii elevate ca centru al atenției culturale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care să ne ajute să înțelegem schimbările și conflictele acestei epoci. În acest volum, voi încerca să trasez perspectivele teoretice pe care le consider utile în înțelegerea vicisitudinilor societății și culturii contemporane 7. Dar soarta teoriilor este legată de acele matrici istorice care le structurează și le dau formă și asupra cărora acestea, la rîndul lor, încearcă să arunce o rază de lumină. În studiul ce urmează, deci, voi încerca să trasez apariția și efectele cîtorva dintre teoriile contemporane de care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adresează tocmai acestor predispoziții. O lectură de diagnostic ca cea menționată mai sus va ajuta la conturarea unor practici politice progresiste care se adresează unor temeri, speranțe și dorințe caracteristice și la construirea unor alternative sociale care se bazează pe matricile psihologice, sociale și culturale existente. Ca urmare, critica cinematografică nu trebuie să ofere o altă metodă inteligentă de a "citi" un film, ci și să ofere instrumente critice celor ce doresc să instaureze o societate mai bună. Platoon: o critică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a fost doar implicit. Studiile ce vor urma vor ilustra un astfel de model și vor continua să cerceteze căile prin care cultura media reușește să furnizeze material pentru crearea de identități, să traducă discursurile politice existente și să formeze matricea culturală în limitele căreia trăim, suferim și murim. NOTE 1 Modul în care am ajuns să înțeleg cultura afro-americană se datorează în mare măsură lucrărilor lui Michael Dyson (1993a), Ed Guerrero (1993a și 1993b), Bell Hooks (1984, 1990, 1992), Mark
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care servesc la identificarea și aducerea în centrul atenției a unor anumite fenomene care satisfac anumite criterii analitice sau de clasificare. Așadar, dezbaterea asupra postmodernismului este în mare măsură o dezbatere ce privește terminologia ce trebuie folosită pentru a descrie matricea socio-culturală contemporană. Dacă această terminologie explică mutațiile din cultura contemporană, ea se dovedește utilă. Dacă lasă neclarificate aspecte precum rolul continuu al capitalismului în construirea societăților și identităților contemporane, atunci este nociv. În mod asemănător, întrebarea dacă anumite categorii ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
țărînă" sau "închisoare de carne". Experiența trupească, inclusiv cea sexuală, apare ca fiind relativ lipsă de interes și de importanță pentru el; orgasmul îl descrie ca pe o "străfulgerare albastră într-un spațiu în afara timpului, o imensitate ca cea a matricei unui computer". Case pare să fie cu adevărat viu doar atunci cînd pătrunde în ciberspațiu și dorința sa imperioasă de a ajunge acolo se aseamănă cu căutările unei transcenderi religioase (sau nevoii înnebunitoare de droguri a celor dependenți de acestea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de boli nervoase, pe lîngă tulburarea de care sufereau. În eșantionul de gemeni, aceste simptome s-au manifestat indiferent de diagnosticul principal, luat ca punct de plecare. De fapt, după ce am stabilit un factor comun al afecțiunilor conexe, am cercetat matricea reziduală, în căutarea unor asociații unice sau specifice între perechile de diagnoze și nu am reușit să identificăm nici una. În cadrul modelului general, variabilele de personalitate, precum nevroza ori locul controlului, s-au dovedit a fi puternic legate de incidența simptomelor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Buddha și-ar fi ales părinții de pe vremea când era încă zeu în Cer. La fel ca și la Iisus, conceperea lui a fost imaculată, iar sarcina mamei, deasemenea. Buddha a stat într-o „raclă de piatră” și nu în „matricea maternă”, ci în coapsa dreaptă a acesteia. Se zice că sar fi născut într-o grădină, în Nepal, când mama lui s-a prins de creanga unui copac, iar copilul a ieșit din coapsa ei. Atunci când a venit pe lume
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
creierului și a extremităților. Aseară mi-am pregătit bagajul. Astăzi la ora 11:00 vom pleca la munte, mergem la onsene. Suntem în mașină, am pornit deja: cerul e albastru, norii sunt ca niște de corali în formare. Zăresc doar matricea lor. Un avion plutește printre nori. Cerul e magnific, de un bleu-ciel cum de mult n-am mai văzut. Pare un peisaj de basm, parcă-i un castel de gheață, castelul în care locuiește Crăiasa Zăpezii. Pe măsură ce ne apropiem de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Privesc cum cad frunzele la o simplă adiere a vântului. Căderea lor mă impresionează și mă doare totodată, deși acest fenomen face parte din ciclul vieții. Natura are ciclicitatea ei de la care nu se abate. La fel și omul. În matricea existenței lui sunt înscrise anotimpurile vieții. Dacă Omul s-ar supune naturii lui superioare, existența i-ar fi calmă, iar anotimpurile ce nu-l pot ocoli n-ar face altceva, decât să adauge un plus de înțelepciune peste misterul în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
înainte de a deveni un oarece... nevertebrat!? Cunoașterea aceasta ar da satisfacție ego-ului, în speranța disperată de a gândi că... poate... sunt un Spirit bun. Îmi place să cred că mă aliniez ființelor bune ce asfaltează nevăzutele cărări ce conduc spre matricea îngerilor din Înalturi. Perpetuum mobile - am învățat la școală - nu există! Nu poate ființa niciun mecanism pe Pământ fără o sursă cât de mică de energie. Așa, cel puțin, ne învață fizica clasică. De aici, trag concluzia că nici inima
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
exil - eu Însumi Întrun volum anterior relativizam acest concept - uitând că, În conștiința noastră, aproape În subconștientul nostru, el, exilul, Înseamnă altceva decât la Greci: nu o alungare, ci o fugă. De fapt, de ce am fugit noi de propria noastră matrice, de comunitatea În sânul căreia ne născuserăm, ce ne dăruise limba - primul instrument și de fapt prima meserie pe care ne-o dăruiește Mama, orice mamă, deoarece ea ne Învață limba! -, care ne dăruise acel sentiment inconfundabil și tiranic al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și Încă o dată și Încearcă, ca un bun diagnostician, să găsească soluția din „anamneză”, din „istoria ei, a acelei Întrebări, probleme, chestiuni”! Nu pot, În ce mă privește, să răspund la aparent simpla Întrebare: „De ce m-am Întors mereu” În matricea mea de limbă și de istorie - parțial, prin tată! -, de ce nu am ales „calea libertății”, deși „comuniștii” mi-au dat mereu viză de plecare, chiar și o viză de un an, cum mai aveau câțiva artiști de prima mână, un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
destul de departe, adică puneam uneori semne de egalitate Între „rigiditatea” principilor mele și un fel de nebunie, de incapacitate de adaptare, de autism - nu numai social! Nebun, deoarece eram, În anume nopți, mai ales, și nu rareori rupt fiind de matricea mea națională, În străinătate, mi se părea că „mă aflu În luptă” cu toată lumea, mă rog - cu cei care „contează”! Și aproape Îi „disprețuiam” pe cei care mă Înțelegeau, mă acceptau așa „cum eram”, mi se părea că, dacă nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
hazarduri fericite: de a mă fi născut Într-o țară periferică Europei, un loc, se pare, după spusele unora, Încă „naive” În ceea ce privește procesul creației și mai ales credința În absolutitatea creației literare, și Într-un secol, XX, În care Apusul, matrice majoră a modernității literelor și ideilor noastre pare a da unele semne de... oboseală, nevroză, manierism!... (Oare, nemaipomenita carieră a suprarealismului - căruia acum i se adaugă și „moda postmodernismului” - nu e un semn al acelei „decadențe” pe care o anunța
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vrut să inspectăm exteriorul casei. Când am mers în jurul casei, în partea care dădea spre cea a vecinilor Allen, am constatat că peretele își continua transformarea. Rozul somonat se închisese la culoare și stucatura se exprima mult mai pronunțat, cu matrici dinamice care apăreau dintr-o dată peste tot. Scriitorul îmi șopti: casa se transformă în cea în care ai crescut când erai copil. M-am deplasat în fața casei, unde năpârlirea continua să-și enunțe avertismentul și unde mirosul de mortăciune, rânced
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am început să răsfoiesc paginile manuscrisului. Fără să știu exact ce căutam am simțit dorința vagă de a cerceta volumul pentru a mă debarasa de ceva ce-mi spusese Donald Kimball. Exista un amănunt care nu se potrivea nicicum cu matricea care ni se revela. Vroiam să fiu sigur că nu exista amănuntul în speță. Dar răsfoind acele pagini am început să-mi aduc aminte despre ce era vorba. A devenit evident în momentul în care am ajuns la pagina 207
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de cenușă se ridicară în aerul sărat și vântul le împinse înapoi, căzând în trecut și ningând peste fețele care zăboveau acolo, îmbrăcând totul cu o peliculă fină, apoi fulgii de cenușă se aprinseră într-o prismă dând naștere unor matrice și forme reflectându-i pe bărbații și pe femeile care îi creaseră pe el, pe mine și pe Robby. Plutiră peste zâmbetul matern și umbriră mâna întinsă a unei surori și trecu peste toate lucrurile pe care ai fi vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dezvrăjire a misterului creației... VASILE GÂRNEȚ: Muzeul Prado. Întotdeauna mi-a plăcut Velázquez (am admirat reproducerile din atâtea albume), dar ceea ce văd aici, în original, la scara de 1/1, îmi taie respirația. Velázquez reprezintă pentru mine esența picturii, o matrice de la care reușesc să mă deschid cu mai multă înțelegere pentru alți pictori, către diverse maniere și stiluri. Cred că după perfecțiunea pe care o etalează Velázquez în tablourile sale, nu putea urma decât experimentul. Văd Las Meninas, cu superbul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
polonezi, o daneză, un finlandez, o italiancă și un ungur. Așadar, totul e posibil. Dorința celor de aici e ca Analele de la Mont-Noir să devină cronica unei Republici a Literelor, resuscitând, după 500 de ani, căminul umanist al lui Erasmus, matricea unui nou Ev Mediu al culturii europene. ...Mă doare îngrozitor mâna stângă, la încheietură, o săgetare dinspre inimă. Știu cauza: e stresul și emoțiile acumulate în ultimele zile. Festivismul și aerul optimist al acestei călătorii ascund și un revers mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
regăsește în această formă barbară în nici una dintre țările vecine, aflate sub comunism ca și noi, act barbar prin care comuniștii, decenii la rând au sărăcit și distrus patrimoniul nostru artistic și literar. Dar P. Dumitru, însuși „se rupe” de matricea sa națională și culturală, ascultând probabil, în acei primi ani ai exilului, de deviza après moi - le déluge, „după mine, potopul!”. Adaug aici un mic fapt, anecdotic, care lămurește puțin psihologia sa din acea vreme față de literatura „pe care o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și pentru că nu avea nevoie să-i mărturisească cineva despre om, căci El însuși cunoștea ce era în om. (Ioan, II, 23-25) Dacă există un loc potrivit pentru încrucișarea drumurilor, acesta este orașul matrice, punct de întâlnire unde fiecare poate evita cât mai bine întâlnirea cu celălalt. Printre învățăturile trase în cursul șederii aici, niciuna nu mi se pare mai prețioasă ca aceasta: fericirea de a întoarce cuiva spatele face și ea parte din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
India, Haraberezaiti în Iran, muntele mitic numit «Muntele Țărilor» în Mesopotamia, Gerizim, căruia i se spunea și «Buricul Pământului» în Palestina”. În basmul cules de Ovidiu Bârlea remarcăm ieșirea din pustietatea cathartică a stadiului primar de inițiere și pătrunderea în matricea minerală: „To mergînd așa pîm pusti¬etăți, ani întregi, încî nu mai avea nevoie dă hrană, a intrat într-o peșterăașa, în drum, în stînga piatră, în dreapta piatră, cît vedea cu okii numai piatră, seninuri dă pietri! - Cum ar hi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]