5,675 matches
-
București, 1991, p. 105. 319 Ștefan Borbély, op. cit., p. 132. 320 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 172. 321 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 200. 322 Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 119. 323 Idem, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 190. 324 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 202. 325 Nicolae Baltă, Labirintul interpretării, în Caiete critice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Humanitas, București, 1993, p. 216. 359 Idem, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 267-268. 360 Ibidem, p. 269. 361 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 52. 362 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 224. 363 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 210, despre numele epifanic al personajului: "nume care conține ascuns numele lui Dumnezeu". 364 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Borbély, op. cit. p. 176; despre posibila identificare a lui Lixandru cu anchetatorul Dumitrescu, fără a avea în vedere și etimologiile, vorbește și Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 145. 422 Mircea Eliade, op. cit., p. 161. 423 Ibidem, p. 104. 424 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 177-178: Eliade își exprima convingerea că la baza credințelor populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
100. 427 Ibidem, p. 115. 428 Eugen Simion, op. cit., p. 265. 429 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 475. 430 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 96. 431 Ibidem, p. 99. 432 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 48. 433 cf. Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 434 Z. Panțu, Plantele cunoscute de poporul român, p. 96, apud Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 435 Mircea Eliade, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 142. 482 Mircea Eliade, op. cit., pp. 140-141. 483 Matei Călinescu, op. cit., p. 168. 484 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 133. 485 Ibidem, pp. 131-132. 486 Ibidem, p. 128. 487 Ibidem, p. 132. 488 Ibidem, p. 139. 489 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 321-322. 490 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 460. 491 Tudor Pamfile, op. cit., pp. 325-328. 492 Ibidem, p. 391. 493 Ibidem, p. 409. 494 Ibidem
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
modului lor de fi în lume. 535 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 166. 536 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. 537 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 225. 538 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 313. 539 Ibidem, p. 313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 28. 599 Ibidem, p. 30. 600 Ștefan Borbély, op. cit., p. 200. 601 Mircea Eliade, op. cit., p. 9. 602 Ibidem, p. 30. 603 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 209. 604 Ibidem, p. 129. 605 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 321. 606 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 32. 607 Ibidem. 608 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 609 Mircea Eliade, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în oglindă. 630 Mircea Eliade, op. cit., p. 33. 631 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 632 Mircea Eliade, op. cit., p. 7. 633 Ibidem, p. 8. 634 Ibidem, p. 11. 635 Ibidem, p. 22. 636 Ibidem. 637 Mircea Eliade, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 112. 638 Ștefan Borbély, op. cit., p. 202. 639 Rodica Zafiu analizează acest sufix din punct de vedere diacronic, vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, op. cit., p. 33. 631 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 632 Mircea Eliade, op. cit., p. 7. 633 Ibidem, p. 8. 634 Ibidem, p. 11. 635 Ibidem, p. 22. 636 Ibidem. 637 Mircea Eliade, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 112. 638 Ștefan Borbély, op. cit., p. 202. 639 Rodica Zafiu analizează acest sufix din punct de vedere diacronic, vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca, precum și din perspectiva
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
depreciativă" (pe care sufixul o are în opera lui Caragiale și în limba de azi) și având în vedere "valoarea lui neutră" din limba de origine, procedeul redă un mod de formare a antroponimului literar cu trimitere clară la referent (Meșterul Manole). Zafiu, Rodica, "Păcatele Limbii: "Românache", "străinache"", în România literară, nr. 10/2001, articol disponibil la adresa web: http://www.romlit. ro/romnache strinache, accesat la data 27 ianuarie 2016. 640 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 111. 641 Mircea Eliade, Jurnal, II, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 350.) 683 Marta Petreu, op. cit., p. 178. 684 Matei Călinescu, op. cit., p. 166. 685 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 30. 686 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 315. 687 Idem, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 106. 688 Ibidem, p. 92 și 94. 689 Ibidem, p. 94. 690 Al. Piru, "Mit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să susțină, nu să fie susținut, și că astfel el ar fi făcut partajul echitabil între domeniul celest și cel pământesc. Se constatase aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de admirație și o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să le ridice starea de spirit ca nimeni altul! Și era și cazul, în peisajul dezolant ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
storcea creierii să înțeleagă cum de intrase Rică în posesia ei, că lucrul nu era un flecușteț de manglit din vreo prăvălie la care de-alde ei ar fi avut acces; fără a-i ști povestea, șiragul ei de zale meșter alcătuite îi părea un cal troian ce se cerea ținut sub observație aproape permanentă - o îndatorire de care fata se achita, în fond, ireproșabil. Dar povestea întreagă a brațării cu diamante n-a ajuns niciodată să-și mai reîntâlnească obiectul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
arunce înapoi, în față, darul oferit, sursa lui păstrează, sfioasă, distanța. Sub tempestuoasa întruchipare nocturnă îi apăruse lui Ian pentru prima dată în cale monstrul, mai înainte de a se lăsa iarăși împins de cealaltă parte a digurilor și barajelor de meșteri constructori. Firește, ei dobândiseră aură de eroi în acea lume, situată în bună parte sub nivelul mării și expusă incursiunilor ei devastatoare. Ca mai toți cei de-ai locului, înțelesese, ulterior, că pitoreasca perspectivă adâncă a peisajului olandez, cu plopii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pândit și de imprevizibile începuturi moțăind înșelător pe undeva prin încrengătura posibilului, și de monstruoasa inerție cu care tradiția îl revendica pe postul de continuator, zidindu-l de viu la edificiul ei? Dacă Minotaurul era chiar zidul Labirintului, lucrarea marelui meșter admirat de el? Deși și-ar fi dorit să-i știe pe nomazi mai în siguranță și mai receptivi la civism, se simțea copleșit de responsabilitatea incitării lor la o schimbare cu consecințe incalculabile, iar răspunderea îl apăsa acum cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cel mai pătrunzător în imaterialitatea-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să pară mai stăpân pe meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei. − Așa, deci? Care va să zică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Dă, deci, pietrelor ei un loc de frământare cu măsură și folos pentru noi, cei de-ai locului! Căci trebuie găsită o balanță între folos și frumusețe. Nu era o poruncă, ci doar o invitație. Dar când își îndreptă către meșter mâna-i goală cu palma deschisă-n sus, în gestul sacerdotal de consacrat ofrandele, Pasife străluci într-atât încât splendoarea ei făcu bărbatul să se încovoaie pe dinăuntru a supunere adâncă, precum un arc desăvârșit numai de încordare. Se vede
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu departe de iatacul reginei. Puținii care văzuseră statuia spuneau că nu semăna cu Taurus decât privită dintr-o parte, iar că, rotindu-te în jurul ei, ai fi descoperit la un moment dat - cumva în felul unei semnături glyptografice - silueta meșterului atenian ce-o dăduse la iveală. Exista și o teorie mai sofisticată, care făcea legătura între apariția unuia sau altuia dintre cei doi bărbați și lumina răsfrântă de marmura sculpturii: pe Taurus l-ar fi avantajat cea diurnă, iar pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
regină în bătaia lunii încercând să șteargă mângâietor cu mâna chipul-semnătură apărut sfios la suprafața pietrei, ca și cum statuia s-ar fi pretat, docilă, la corecturile ochiului privitor. Ștersătură cu ștersătură, dispariție cu dispariție, mâna-i se prinse binișor în jocul meșter al pietrei cu lumina. Prin crăpăturile imperceptibile ale marmurei, șerpii îmblânziți de mâna regală începură să se sălbăticească iarăși, atrași de îngustele spații deschise lor dincolo. Le pria obscuritatea din miezul pietrei, a cărei adormire îi chema la ea ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în carnea lui. Mai târziu, așa cum se știe, avea să construiască faimoasele perechi de aripi destinate lui și lui Icar - la drept vorbind, un fleac de traducere tehnică pentru cei deja inițiați în vultureștile avânturi ale eroticii. La rându-i, meșterul o ridică pe regină dincolo de ea, la o demnitate autoeclectică, emancipată complet de recunoașterea mulțimii și sprijinul simbolurilor de statut. Mâinile lui urmau, ascultătoare, saltul ei de la sine peste limită, și-apoi îl susțineau în vârful brațelor vânjoase ca două
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în reprobabilul și binecunoscutul hybris monarhic. La apexul curbei extatice, în punctul de maximă instabilitate, trupul suveranei se încredința din ce în ce mai domestic unor prelungi rigidizări - redescoperite fidel cu mult mai târziu de Bernini în Extazul Sfintei Tereza de Avila; prin brațele meșterului, piatra înconjură astfel duios regina tocmai acolo, în toiul rătăcirii și abandonului de sine, cu o centură de siguranță inebranlabilă. Chiar și lucrările de maximă importanță se cer, totuși, relativizate în spirit ludic; când mai glumeau între ei, cei doi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sortită să alunece inexorabil în memoria trupurilor celor doi coautori ai săi. Dedal o clădea ca pe un templu curgător dedicat zeității absente a atenienilor menționate de Apostolul Pavel - o întemeiere ce, odată ajunsă la desăvârșire, se lipsește complet de meșterul ei ziditor, perfect capabilă de autosustentație. Pasife o trăia ca pe o revelație simultană a suveranității și filogenezei: vertebrarea omului prin frumos. Se prea poate ca unicitatea individuală să fie condiția dăruită nouă odată cu ființa, dar trăirea ei efectivă, ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nadirul și zenitul lumii ei s-au dispus docil de-a lungul lui, stabilizate de momentul vertiginoaselor rotații. Strict vorbind, caracterul efemer și precar al spațiului astfel creat de Dedal în intangibil îl apropie mai mult de cort. Prin mâinile meșterului atenian, și în același timp pe sub pielea reginei cretane, hoarde de afecte rătăcitoare prinseră să se adune cu oarecare regularitate, întemeind obiceiuri și tradiții private de lansare afară din obștescul plan orizontal. Se înfiripă astfel o prozaică formă de locuire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]