4,293 matches
-
este lumea metafizică. De aceea, în opinia sa, metafizica nu poate fi construită sub forma enunțurilor pozitive. Pentru metafizică rămâne doar trăirea originară, starea metafizică sau conștiința misterului sau problematicului. În timp ce științele progresează prin dezbrăcarea realității de enigmatic și mister, metafizica merge în sens invers, urmărind problematica insolubilă ce stă ascunsă în ceea ce ne apare ca familiar și pretinde a fi de la sine înțeles. Metafizica nu trebuie să urmărească ceea ce este dincolo de lume, ci să facă vizibilă minunea de la suprafața lumii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică sau conștiința misterului sau problematicului. În timp ce științele progresează prin dezbrăcarea realității de enigmatic și mister, metafizica merge în sens invers, urmărind problematica insolubilă ce stă ascunsă în ceea ce ne apare ca familiar și pretinde a fi de la sine înțeles. Metafizica nu trebuie să urmărească ceea ce este dincolo de lume, ci să facă vizibilă minunea de la suprafața lumii cotidiene, care ne împresoară necontenit. Lucian Blaga nu va urma nici una din aceste căi, deși gândirea sa are asemănări cu ele, consonând în privința unor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vizibilă minunea de la suprafața lumii cotidiene, care ne împresoară necontenit. Lucian Blaga nu va urma nici una din aceste căi, deși gândirea sa are asemănări cu ele, consonând în privința unor idei sau teme. Ceea ce îl determina să propună o metodă pentru metafizică era instabilitatea concepțiilor metafizice, care riscau, în opinia sa, să compromită definitiv această formă de manifestare a spiritului. Prin poziția sa, filosoful din Lancrăm apăra metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consonând în privința unor idei sau teme. Ceea ce îl determina să propună o metodă pentru metafizică era instabilitatea concepțiilor metafizice, care riscau, în opinia sa, să compromită definitiv această formă de manifestare a spiritului. Prin poziția sa, filosoful din Lancrăm apăra metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei nu este cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei nu este cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu numai prin metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii întâmpină Blaga aceste situații de limită din gândirea contemporană. Metafizica censurii transcendente nu este altceva decât o construcție filosofică menită să convertească limitele cunoașterii în acte constructive, integrând pozitiv condiția paradoxală și aparent tragică a omului. De fapt, se pare că întreaga filosofie a lui Blaga, ca "filosofie a misterului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
american de filosofie, o ia în considerație în legătură cu teoria sa despre raționalitatea transversală. În cartea Resursele raționalității, Schrag reia ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Științifică, București, 1991. Afloroaei, Ștefan, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. Afloroaei, Ștefan, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. Afloroaei, Ștefan, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994. Afloroaei, Ștefan, Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008. Afloroaei, Ștefan, "Mircea Eliade. Disponibilitatea pentru interpretări alternative", în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XLIX, 2002
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998. Da Costa, Newton, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998. Da Costa, Newton, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Enciclopedică, București, 1985. Enescu, Gheorghe, Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. Flew, Antony, Dicționar de filozofie și logică, Editura Humanitas, București, 1999. Flonta, Mircea, Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005. Flonta, Mircea, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Flonta, Mircea, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Analele Universității București, 1971. Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999. Florian, Mircea, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968. Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex falso quodlibet
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ioan-Ioviț; Belea, Andrei, "Conceptul de dualitate undă-corpuscul", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Popescu, Ion Mihail, O perspectivă românească asupra teoriei culturii și valorilor, Editura Eminescu, București, 1980. Popescu, Ion Mihail, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Priest, Graham; Routley, Richard, "Aplicații ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Priest, Graham; Routley, Richard, " Semnificația filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu impresia că aceste lucrări au fost gândite în același timp. 87 Vezi Aristotel, "De anima", în De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996. 88 În legătură cu funcția metafizică a rațiunii la Immanuel Kant, se poate vedea Rodica Croitoru, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996, pp. 148-164. 89 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 274. 90 Ibidem, p. 274. 91 Ovidiu Drîmba, Filosofia lui Blaga, Casa de editură Excelsior Multi Press, București, 1994, p. 15. 92
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceste lucrări au fost gândite în același timp. 87 Vezi Aristotel, "De anima", în De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996. 88 În legătură cu funcția metafizică a rațiunii la Immanuel Kant, se poate vedea Rodica Croitoru, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996, pp. 148-164. 89 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 274. 90 Ibidem, p. 274. 91 Ovidiu Drîmba, Filosofia lui Blaga, Casa de editură Excelsior Multi Press, București, 1994, p. 15. 92 Lucian Blaga, Corespondența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 325. 97 Ibidem, p. 397. 98 Ibidem, p. 398. 99 Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003, pp. 81-84. 100 Vezi Hans Veihinger, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. 101 Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, p. 61. 102 Mircea Florian, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993, p. 49. 103 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996, secțiunea intitulată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
soarele dogmei creștine, și ca un complex de forme sociale în centrul căruia ar sta biserica creștină (...). De aceea, el nu s-a putut ridica la ideea pentru noi fundamentală a intelectului ecstatic, menit să creeze noi dogme filosofice, o metafizică în acord cu tendințele inerente ale timpului (...). Noi credem numai într-o criză istorică (am numit-o elenistă); o criză în cuptorul căreia se ard la înaltă temperatură cărămizile pentru noua clădire" (Ibidem, p. 303). 151 Ibidem, p. 304. 152
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
18). 185 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985, p. 442. 186 Alte ipostaze ale situației ontologice a omului care trădează "iminența firească a paradoxului" sunt discutate de către Ștefan Afloroaei în Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 326-331, 351-358. 187 Este o tensiune pe care o putem sesiza atunci când reflectăm asupra situației în care se află un om
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
op. cit., pp. 76-77. 282 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 263. 283 Ibidem, p. 262. 284 "În concepția clasică, platonic-aristotelică, pe care se sprijină o îndelungată tradiție a filosofiei occidentale, metafizica era considerată știință, și anume știința prin excelență. De la Aristotel la Hegel, nici un gânditor care s-a consacrat metafizicii nu a pus la îndoială că aceasta reprezintă știința supremă (...). A existat, totodată, un acord cu privire la temeiurile caracterizării metafizicii drept știința
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 263. 283 Ibidem, p. 262. 284 "În concepția clasică, platonic-aristotelică, pe care se sprijină o îndelungată tradiție a filosofiei occidentale, metafizica era considerată știință, și anume știința prin excelență. De la Aristotel la Hegel, nici un gânditor care s-a consacrat metafizicii nu a pus la îndoială că aceasta reprezintă știința supremă (...). A existat, totodată, un acord cu privire la temeiurile caracterizării metafizicii drept știința prin excelență. Rangul unei științe este dat de demnitatea și însemnătatea obiectului ei. Știința al cărei obiect este principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]