6,081 matches
-
se poate de restrîns? După 1970 însă, se petrecea în adîncul meu o trezire lentă și inconștientă cu privire la Europa. Și în vreme ce Europa încetase a mai fi în ochii mei un simbol al imperialismului, vedeam din ce în ce mai clar că devenise ea însăși miza și victima noilor imperialisme; cel al Statelor Unite, hegemonic, dar silit să bată în retragere în Cuba, Vietnam și Iran, afișînd o atitudine deopotrivă condescendentă și protectoare față de națiunile Europei occidentale; cel al URSS, care nu încetase să progreseze la scară
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a realului la sistematizare; între spiritul critic nelimitat și spiritul teoretic neînfrînat; între universalitatea potențială a rațiunii și orbirile sale eurocentriste; între raționalizare și raționalitate, care devin cei mai înverșunați dușmani. Cuvîntul Rațiune, termen general și sintetic, reprezintă de fapt miza conflictelor dintre raționalitate și raționalizare; este poziția strategică cheie pe care vor să o cucerească ambii adversari. Iată de ce Rațiunea va putea deveni stindardul și masca Nebuniei, și va trebui deraționalizată pentru a o face rațională... Secolul al XVII-lea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mici sau mijlocii, policulturi agricole (care sînt cele mai bune suporturi pentru o altă policultură). Acolo unde monocultura, industrializarea, suburbanizarea au distrus totul în calea lor, reînsuflețirea pare imposibilă. Se duc așadar, pretutindeni în Europa, nenumărate lupte nesigure a căror miză este soarta policulturii europene. Procesele de de-gradare, denaturare și dezintegrare sînt mereu active. Ele ne arată din ce în ce mai clar că în Europa culturală lucrul cel mai fragil este tocmai acela care constituie bogăția ei: diversitatea. 1968 Spre sfîrșitul anilor '60
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
păstrarea realizărilor culturale/civilizaționale ale trecutului (nu doar european) și pregătirea transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trecutului (nu doar european) și pregătirea transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rezolvări, politici publice din partea deținătorilor vremelnici ai puterii politice instituționalizate și, temporar, legitimate prin voința și acordul aceleiași puteri de fond. De mai scurtă durată față de puterea de fond, puterea politică este, în schimb, (re)alocatoarea resurselor întregului social. Această miză imensă face din puterea politică ținta competiției politice a părților. Țintă a competiției, puterea politică trăiește o viață agitată, cunoscând forme diferite și schimbătoare. Generând, prin competițiile politice diferite contra-puteri, puterea politică se multiplică în diversitatea formelor și structurilor sale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sunt dublate de capacitatea instituției parlamentare de a răspunde noilor schimbări din mediul politic, lipsindu-i astfel o "autoritate reală". Și alte studii extind discuția la alte țări din regiune, cum e cazul Poloniei (Nalewajko și Wesołowski 2007). Una din mizele studiului elitei parlamentare pare a fi structurarea acesteia în funcție de diferite caracteristici demografice. Studiile mai vechi sau mai noi, multe din ele menționate aici sunt interesate de astfel de variabile. În acest context, astfel de caracteristici se dovedesc utile mai întâi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale. Circumscripțiile "sigure" pot apărea și în mod natural, ca urmare a popularității ridicate a unui partid într-o anumită regiune. Acesta este cazul UDMR în zonele locuite de etnici maghiari sau al PDL în județe precum Arad sau Suceava. Miza nominalizării în colegiile necompetitive a fost cu atât mai mare cu cât noul sistem electoral a propus o combinație în care, deși candidează în circumscripții uninominale, candidații sunt în cazul în care nu obțin majoritatea absolută dependenți de performanța colegilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fotbalul, care a contribuit decisiv în creșterea intenției de vot pentru candidatul la prezidențiale George Becali. Această afirmație poate părea neavenită într-un capitol aparținând domeniului științelor politice, însă politica este influențată și de factori cultural-antropologici, cum este de exemplu miza simbolică "jucată" pe terenul de fotbal care se poate transforma ușor într-una socială, economică sau politică. Tipul eroului cultural modelul de învingător al sportivului sau sentimentul de comunitate reunită în jurul unui ideal, precum și luptele simbolice desfășurate între echipe (locale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
face ca lupta pentru voturi să se dea mai ales între PRM și PNG, pentru electoratul nișei de extremă dreaptă. Cu atât mai mult cu cât cele două formațiuni s-au contrabalansat în intenția de vot de când concurează cu aceeași miză. A se vedea alegerile parlamentare din 2008, în care nici PRM, nici PNG nu au reușit să intre în Parlamentul României, nereușind să treacă pragul electoral de 5%. PNG s-a bucurat de mai mult succes la alegerile locale din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în privința relevanței cercetării. Deși se poate considera că nu utilizează date și metode de natură să pună în evidență cu predilecție rolul jucat de partide în crearea politicilor, are avantajul noutății în analizele de acest gen dedicate sistemului politic românesc. Miza cercetării este dublă, pornind de la reperele cheie la care se încearcă raportarea partidelor: politicile publice și Parlamentul. Întrebarea fundamentală este: "în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 formule guvernamentale (cabinete) pune în evidență variații ce pot fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
procesului legislativ. Aceste informații conturează un tablou al deciziilor luate între 1990 și 2004 în materie de politici publice. Variațiile cele mai importante la nivel legislativ sunt apoi puse în relație cu cele înregistrate la nivel politic în timpul fiecărei legislaturi. Miza este de a vedea în ce măsură se poate considera că ele reflectă fie preferințe dictate de opțiunile doctrinare 6 ale partidelor și priorități asumate la preluarea puterii, fie măsuri adoptate sub presiunea contextului (actori interni sau externi) în care se derulează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Opoziția față de semnarea Cartei europene a drepturilor minorităților. CDR Împrumutarea unor proiecții din discursul naționalismului extremist. 1996-2000 CDR a) acceptarea UDMR la guvernare; b) demersuri diplomatice intense și impunerea temei integrării în NATO (cu "momentului Madrid", 1997) ca pe o miză națională; c) "închiderea" seriei mineriadelor (ianuarie 1999); d) decizia Președintelui Constantinescu și a Guvernului de a permite, în primăvara lui 1999, avioanelor NATO să survoleze spațiul aerian românesc în timpul intervenției din fosta Iugoslavie; e) începerea negocierilor de aderare a României
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide de elite, de masă sau etnice), orientarea programatică (ideologice, clienteliste etc.) și comportamentul pe scena politică (democratice, anti-sistem etc.). Deși ambele se orientează după valori naționaliste (al doilea criteriu), există o distincție majoră între partidele etnice propriu-zise, a căror miză politică și electorală constă în reprezentarea și promovarea intereselor unui grup etno-lingvistic, și partidele naționaliste, ale căror obiective sunt mult mai ambițioase autonomia administrativă, mobilizarea unei largi mase electorale prin intermediul unui program politic transformator etc. Pentru desemnarea cu ajutorul unui singur
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
desemnați deputații europeni. Aleși într-un cadru național, dar mandatați să reprezinte cetățenii europeni, ei sunt împinși în capcana unei reprezentări care este simultan prea vagă și prea constrângătoare. Prea vagă, pentru că în cvasi-totalitatea cazurilor, campaniile sunt organizate în jurul unor mize naționale, dar cei finalmente aleși trebuie, odată ajunși la Bruxelles sau Strasbourg, să iasă din politica domestică. Prea constrângătoare, deoarece activitatea din Parlament poate anula posibilitatea realegerii, dacă timpul petrecut ca ales în circumscripție e sacrificat în favoarea unor mize pur
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
unor mize naționale, dar cei finalmente aleși trebuie, odată ajunși la Bruxelles sau Strasbourg, să iasă din politica domestică. Prea constrângătoare, deoarece activitatea din Parlament poate anula posibilitatea realegerii, dacă timpul petrecut ca ales în circumscripție e sacrificat în favoarea unor mize pur comunitare. Listele cu adevărat europene ar diminua, foarte probabil, constrângerea care apasă asupra mandatului. Intrăm astfel în inima problemei funcționării fracțiunilor politice. Echivalente ale grupurilor din parlamentele naționale, dar neavând, la drept vorbind, o referință politică echivalentă cu cea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și a deficitului democratic al Uniunii, ci și de echilibrul instituțional al acestui sistem politic în formare. Această primă parte a volumului prezintă așadar diferitele prerogative ale Parlamentului European, atât formale cât și informale, punând în același timp accentul pe mizele și tensiunile pe care evoluția acestora le-a generat. Deliberare și reprezentare, prerogative în procesul de adoptare a bugetului Uniunii Europene, putere legislativă și de control asupra Comisiei, dreptul de a face apel la Curtea de Justiție a Comunităților Europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Procesul de implementare a Serviciului nu s-a sfârșit sub președinția spaniolă a Consiliului (ianuarie-iunie 2010), continuând sub președinția belgiană. Natura personalului și bugetului acestei instituții sunt decise prin procedura legislativă ordinară (codecizie)53. Crearea acestui serviciu arată încă o dată mizele și permanentele negocieri dintre instituțiile europene, și diferitele interse pe care le apără. Deși natura comunitară a serviciului face obiectul unui acord deja adoptat, statele membre exprimă în continuare rezerve, nu mereu binevenite din punctul de vedere al deputaților. În timp ce
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
europeană în termeni de focus al reprezentări, nici în sensul de reprezentativitate, ci ca un proces. Accentul este astfel pus asupra diferitelor fațete ale unui mandat, ale comportamentelor aleșilor înțelese ca practici reprezentative și asupra viziunii parlamentarilor asupra rolului lor. Miza este de a înțelege specificitățile ce caracterizează exercitarea unui mandat la nivel european, ținând cont de ambiguitățile ce îl înconjoară și de constrângerile specifice"41. O parte din cercetătorii ce au abordat acest subiect au privit instituția prin intermediul actorilor săi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
GERB pentru profilul modest al candidaților desemnați 84. În Bulgaria, alegerile europene din mai 2007 aveau să fie urmate de alegeri locale în luna octombrie motiv pentru care scrutinul european a fost considerat un barometru al dinamicii politice naționale. Principala miză era legată de rezultatul pe care urmau să îl obțină partidele la putere și menținerea raportului de forță dintre cele trei partide din coaliție. Coaliția de centru stânga, la putere din 2005, suferă însă importante pierderi electorale cu ocazia alegerilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
participare poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute în strainătate (10/18). Deputații bulgari sunt economiști, ingineri, licențiați în drept sau în științe sociale. Alții (3/18) au
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dorea să se examineze cât de european este conținutul acestor campanii, având în vedere că, în lumina alegerilor de ordin secundar, a fost afirmat în nenumărate rânduri, așa cum s-a văzut în capitolele precedente, că predominantă este dezbaterea în jurul unor mize pur naționale. În urma analizei articolelor de presă publicate în jurnalele din statele membre 7, a reieșit că informația prezentată de jurnaliști în presa scrisă poate fi împărțită în 3 categorii. O prima categorie include percepțiile asupra importanței alegerilor. A doua
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
alegerile europene din 2009 Sursă: Parlamentul European, Post electoral survey, EB 71.3 Așa cum observă Pierre Bréchon, creșterea progresivă a absenteismului este rezultatul mai multor factori, care nu au toți legătură cu UE: "culturile politice ale națiunilor, progresul valorilor individualiste, miza percepută a alegerilor, atitudinile față de Uniunea Europenă, evenimentele conjucturale din momentul votului"16. 6.3. Rezultate clasice ? Pe lângă chestiunea nivelului redus de participare, scrutinul din 2009 corespunde predicților modelului alegerilor naționale de ordin secundar 17. În primul rând, s-a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
adevăr, progresul grupului Verzilor Europeni, precum și stabilitatea Liberalilor oferă perspective diverse grupului S&D de a se opune PPE-ului. Cu atât mai mult cu cât acest acord are tendința de a fi văzut ca o dovadă a lipsei de mize a alegerilor europene și oferit ca explicație pentru interesul slab pe care îl poartă cetățenii instituților europene. Putem, de altfel, observa că în ultimul an (2009-2010), frecvența marii coaliții (PPE și S& D) a rămas stabilă față de legislatura precedentă, dar
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
european) calificate de neoliberale, pe de altă parte se află toți cei care susțin consolidarea Europei sociale (cum sunt partidele social democrate din PE, ecologiștii, o minoritate de comisari europeni)17. Contestarea creează dezbatere și prin dezbatere se fac cunoscute mizele politice, dimensiune absentă în prezent și cu consecințe importante asupra modului în care cetățenii UE percep instituțiile de la Bruxelles. Potrivit lui Simon Hix, reformele sunt imposibile în absența competiției politice și a formării coalițiilor 18. La polul celălalt, Stefano Bartolini pune
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]