19,067 matches
-
În articolul „Structure, strain and macroeconomic dynamic in Romania” (RCEP/WP No. 2/Octombrie 2000), autorul Daniel Dăianu consideră că „un simptom al tensiunii sistemice îl reprezintă arieratele inter-întreprinderi. Sub formă de bani cvasiinteriori temporar, arieratele interîntreprinderi endogenizează creșterea masei monetare într-un mod vicios, și slăbește politica monetară într-o mare măsură. Dacă disciplina pieței ar fi perfectă și dacă realocarea resurselor ar fi destul de rapidă, arieratele interîntreprinderi nu ar exista; orice ineficiență ar fi penalizată cu promptitudine. Dacă arieratele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Romania” (RCEP/WP No. 2/Octombrie 2000), autorul Daniel Dăianu consideră că „un simptom al tensiunii sistemice îl reprezintă arieratele inter-întreprinderi. Sub formă de bani cvasiinteriori temporar, arieratele interîntreprinderi endogenizează creșterea masei monetare într-un mod vicios, și slăbește politica monetară într-o mare măsură. Dacă disciplina pieței ar fi perfectă și dacă realocarea resurselor ar fi destul de rapidă, arieratele interîntreprinderi nu ar exista; orice ineficiență ar fi penalizată cu promptitudine. Dacă arieratele interîntreprinderi cresc, însă, acest lucru le va aduce
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
tensiunea”. Diagnoza problemei arieratelor în România. Eficiența soluției constrângerilor bugetare puternice impuse prin Acordul stand by cu organismele financiare internaționale Aflată în criză de lichiditate în 2009, România a încheiat un acord stand by cu creditorii internaționali reprezentați de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Prelungit în 2012 cu un acord de tip preventiv, România și-a asumat în cadrul acestui acord anumite plafoane de îndeplinit cu privire la procesul de reducere treptată a arieratelor înregistrate în administrația România spre Compactul Fiscal
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 29 martie 2013, împrumuturi de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 500 mil. lei, cu termen de rambursare de maximum 5 ani, cu o rată a dobânzii situată la nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicată de Banca Națională a României, respectiv 5,25% pe an. Pentru diminuarea efectelor negative determinate de problema identificării și înregistrării arieratelor, s-a împuternicit personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București în vederea efectuării unor verificări cu privire la arieratele înregistrate
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea unor măsuri discreționare de politici fiscal-bugetare presupune lag-uri ridicate de recunoaștere, de decizie dar și de implementare. Totuși, stabilizatorii fiscali ridicați pot asigura în mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea mâinilor decidenților de politici monetare și de curs de schimb”. Baunsgaard și Symansky (2009) arată că „în cazul unor stabilizatori fiscali cu valoare ridicată, implementarea este oportună și graduală pe măsură ce taxele și cheltuielile reacționează în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea mâinilor decidenților de politici monetare și de curs de schimb”. Baunsgaard și Symansky (2009) arată că „în cazul unor stabilizatori fiscali cu valoare ridicată, implementarea este oportună și graduală pe măsură ce taxele și cheltuielile reacționează în mod anticiclic la modificările condițiilor economice. Din perspectiva sustenabilității fiscale
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România 2009-2012 3 1,8 Sursa: Comisia Europeană (AMECO), 2012. Pentru România, prognoza Comisiei Europene 2012. Pentru a depăși criza de lichiditate la nivelul trezoreriei (martie 2009), România s-a văzut nevoită să încheie un acord stand by cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, în valoare de 20 de miliarde de euro. Această soluție a condus la un câștig de credibilitate externă (care a redus riscul de țară de la 800 la 400 de puncte de dobândă în cazul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stimulentele privind luarea unor decizii discreționare de politici fiscal-bugetare Se atenuează volatilitatea macroeconomică determinată de ciclurile electorale Crește sustenabilitatea finanțelor publice, indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la Zona Euro, adică să arunce efectele negative ale indisciplinei fiscal bugetare către întreaga zonă Estimarea dificilă a decalajului PIB și a soldului bugetar structural (problema poate fi rezolvată
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România în următoarele 12 luni. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În martie 2012, România a fost unul dintre cele 25 de state membre ale UE care au semnat Tratatul de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță în Uniunea Economică și Monetară (Compactul Fiscal). România s-a angajat astfel la atingerea pe termen mediu (foarte probabil în 2014) a țintei de deficit bugetar structural de 0,7% din PIB (țintă concordantă cu nivelul scăzut al ponderii datoriei publice în PIB). În cazul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
soldului bugetar structural comparativ cu situația soldului bugetar efectiv furnizează un mecanism puternic pentru a crește flexibilitatea în răspunsul la șocuri”. Există mai multe tipuri de reguli fiscale bazate pe țintirea soldului bugetar structural, prezentate în caseta 4.1. Fondul Monetar Internațional (2009) detaliază două tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural și două variante îmbunătățite ale acestora. În funcție de adecvarea răspunsului la șocuri, se fundamentează două tipuri de reguli: a) Regula fiscală pe soldul structural (structural balance rule) - soldul bugetar
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și (cat-1 - ca*), fiind dificil de estimat parametrul Simularea performanței regulilor fiscale propuse în cazul României Cu ajutorul expertizei realizate de specialiștii Comisiei Naționale de Prognoză, au fost fundamentate simulări pentru România prin preluarea, drept parametrii în ecuațiile propuse de Fondul Monetar Internațional, a unor cerințe din reglementările UE. Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
condiționate și vor fi acordate cu prioritate sectoarelor cu potențial puternic competitiv, stabilite prin analizele CPPE. Acesta va monitoriza semestrial eficiența investirii acestor fonduri publice către direcțiile strategice stabilite pe baza sistemului de indicatori structurali ai UE. Completarea unei politici monetare eficiente cu politici macroprudențiale, prin folosirea unor instrumente de reglementare în domeniul financiar (de exemplu, condiționarea acordării creditelor în valută doar pentru cei care obțin venituri în aceeași valută). Un management eficient al politicilor pe piața valutară. Intervenții adecvate ale
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2005, p. 78. footnote>, funcția universală de exprimare a valorii de schimb a fost preluată de monedă, aceasta măsurând acel „ceva” existent în toate bunurile supuse tranzacțiilor bilaterale de piață. „Prețul - remarcă R. Barre - este valoarea unui bun în termeni monetari, adică raportul de schimb care se stabilește între bun și monedă.”<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 169. footnote> Oscar Wilde a spus că un cinic este „cel care cunoaște prețul oricărui lucru, dar nu și valoarea sa.” Dar conceptele de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
prețurile furnizează economiei stimulente pentru ca resursele rare să fie utilizate eficient<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., p. 79. footnote>. În prezent, se consideră că „prețul este cea mai complexă formă de măsurare economică, respectiv de măsurare bănească (monetară)<footnote Potrivit multor specialiști, prețul nu implică în mod obligatoriu moneda; în condițiile trocului, se poate exprima prețul bunului „a” în bunul „b” și invers. De exemplu, L. Walras vorbește despre prețul grâului exprimat în ovăz și despre prețul ovăzului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
plătită pentru achiziționarea (cumpărarea) unor bunuri materiale și servicii în cadrul tranzacțiilor bilaterale de piață<footnote Niță Dobrotă (coordonator) ș.a., op. cit., p. 181. footnote>. În concluzie, privit în general, prețul este sacrificiul făcut pentru satisfacerea unei anumite nevoi, iar ca expresie monetară poate fi definit drept contravaloarea bănească a unui bun economic. În acest context, nivelul și dinamica prețurilor au un rol important în mecanismul economiei de piață, formând o rețea amplă de informații pentru deciziile agențiilor economici și pentru întregul sistem
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și dinamica pieței, abilitatea întreprinzătorului și capacitatea sa de a-și maximiza profitul etc.) și, nu în cele din urmă, există factori endogeni ai formării prețului, care acționează pe ansamblul pieței (jocul liber - presiunea celor două forțe ale pieței, factorii monetari, cererea și oferta de bani etc.)<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 172. footnote>. Oricât de importanți ar fi factorii endogeni pieței în procesul formării prețului, trebuie subliniat faptul că acesta se află și sub incidența unor factori exogeni, din afara mecanismului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
etc. Totodată, din punct de vedere al naturii și obiectului pieței, există prețuri ale bunurilor materiale și serviciilor, prețuri ale factorilor de producție și prețuri (sau cursuri) ale hârtiilor de valoare, „prețuri” ale banilor (corespunzător pieței titlurilor financiare și pieței monetare). Literatura de marketing<footnote Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Marketing, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p. 338. footnote> analizează și alte tipuri de prețuri. Față de un
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în stare pură, după cum nu există economie controlată în stare pură. În aceste condiții, piața este cea care determină prețurile și cantitățile pentru majoritatea produselor, în timp ce statul coordonează activitatea economică prin intermediul programelor de impozitare, al cheltuielilor bugetare și al reglementărilor monetare. Astfel, într-o economie modernă, statului îi revine rolul de a asigura desfășurarea unei activități eficiente, de a corecta distribuirea inechitabilă a veniturilor și de a promova stabilitatea și dezvoltarea economică<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
90 variază; în multe cazuri, prețurile de consum au fost liberalizate, dar nu și prețurile la materiile prime și materialele de bază; în alte cazuri, prețurile „liberalizate” au fost puternic distorsionate de subvenții, în special, în sectorul agricol<footnote Fondul Monetar Internațional, România - Aspecte economice principale, http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=76&an=&id=50 (accesat la 9 iunie 2007). footnote>. Într-o primă etapă<footnote Raportul Guvernului la doi ani de guvernare, în perioada noiembrie 1992
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
listă scurtă de bunuri oferite în piețele de monopol, notabil în cazul energiei; aceste prețuri au fost ulterior ajustate (în cele mai multe cazuri de Oficiul Concurenței) în concordanță cu evoluțiile cursului de schimb și/sau indicelui prețurilor de consum<footnote Fondul Monetar Internațional, op. cit. footnote>. Indicii prețurilor de consum (IPC) se numără printre indicatorii macroeconomici fundamentali; pe lângă rolul important pe care îl dețin în implementarea politicii monetare și în analiza economică în general, acești indici sunt utilizați și în alte scopuri, precum
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în concordanță cu evoluțiile cursului de schimb și/sau indicelui prețurilor de consum<footnote Fondul Monetar Internațional, op. cit. footnote>. Indicii prețurilor de consum (IPC) se numără printre indicatorii macroeconomici fundamentali; pe lângă rolul important pe care îl dețin în implementarea politicii monetare și în analiza economică în general, acești indici sunt utilizați și în alte scopuri, precum evaluarea variației puterii de cumpărare a veniturilor, negocierile salariale, indexarea prețurilor prevăzute în contracte<footnote Banca Centrală Europeană, 29 ianuarie 2007, http://www.bnro.ro
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
față de nivelurile mari care au urmat ultimei etape de liberalizare a prețurilor din 1997, inflația a rămas volatilă. Ea și-a încetinit ritmul în 1998, rata inflației ajungând la un minim de 33% în februarie 1999, ca răspuns la politica monetară restrictivă și la o rată mai redusă de depreciere a leului. În 2000, seceta a cauzat o creștere accentuată a prețurilor la produsele alimentare și a inhibat progresele în direcția dezinflației. În ciuda ponderii ridicate a produselor alimentare în coșul IPC
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
PIB au înregistrat în cea mai mare parte o evoluție similară IPC, o excepție notabilă înregistrându-se în anul 1998, când prețurile de consum au crescut cu 59%, dar prețurile de producție s-au mărit cu doar 33%<footnote Fondul Monetar Internațional, op. cit. footnote>. Începând cu anul 1999, inflația a intrat pe o pantă descendentă, dar rata inflației a rămas, în continuare, destul de ridicată. După parcurgerea unui proces îndelungat de pregătire, în august 2005, BNR a adoptat strategia de țintire directă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]