4,002 matches
-
poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel global. Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel global. Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
din exporturile firmelor noi (bazate pe inteligență), din servicii și din vânzarea câte unui activ strategic (Romtelecom, Petrom, BCR), care au oferit guri de oxigen pentru supraviețuire pe termen foarte scurt. Astfel, am devenit o piață bună de muls pentru multinaționalele de retail care au forțat îndatorarea prin credit a populației pentru a cumpăra alimente sau fleacuri electrocasnice produse în altă parte. Din această perspectivă, trebuie spus, fără ocolișuri, că doamna Udrea are perfectă dreptate. Un turism eficient și modern, un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
precum și o serie de inexactități pe care actualul proiect de lege își propune să le corecteze. Din nefericre, heirupismul combinat cu impostura profesională (boli cronice în ministerele noastre) fac din actualul proiect de cod o arătare terifiantă. Realizat la presiunea multinaționalelor, care tratează România precum o țară bananieră, care (culmea!) importă și banane, și a unei clase de noi îmbogățiți deveniți peste noapte "patroni" și care visează la raporturi de muncă de secol XIX, actualul proiect ridică o serie de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
La fel ca și în educație, inițiativa privată în domeniul instituțiilor culturale se lovește la noi de stereotipurile și inerția centralismului dominator. Ne dezbărăm greu de obișnuința de a aștepta din partea centrului (de regulă, statul sau oficiul de la București al multinaționalei) să se milostivească de noi și să ne arunce și la Iași, din când în când, firimituri de la masa bogaților. Rareori știm să ne facem sau să ne luăm singuri ceea ce merităm. De aceea, exemplele bune trebuie salutate. Muzeul Universității
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe de altă parte a dezvoltării unor noi căi de acțiune a diplomației prin implicarea unor actori noi; diplomația modernă este direct responsabilă de interacțiunea statelor și/sau a actorilor oficiali (că de exemplu: reprezentanți oficiali ai statelor, guverne, organizații multinaționale, elite etc.), fiind cunoscută drept Track I Diplomacy. Diplomații oficiali acționează în interesul statului și/sau în interesul unor organizații interguvernamentale pe care le reprezintă, acționând deopotrivă ca mediator (intermediar), dar și în virtutea unui interes direct, fiind prezenți în toate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pentru pace (land for peace).532 Alte principii enunțate în Declarația de la Veneția, care de altfel și astăzi sunt valabile, fac referire la: recunoașterea existenței Israelului, garanții de securitate pentru toate părțile implicate în conflict (eventuală desfășurare a unei forțe multinaționale pe teritoriu), eliberarea de către Israel a Teritoriilor Ocupate în 1967, precum și respingerea oricărei inițiative unilaterale de schimbare a statutului Ierusalimului. Reacțiile la acestă declarație au fost virulente atât din partea israelienilor 533 și a palestinienilor,534 cât și din partea SUA.535
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fost folosită la RAND Corporationxe "RAND Corporation" și dezvoltată la Hudson Institute. Hudson a adaptat și promovat scenariile și ca instrument al strategiei de afaceri, creându-le astfel o nouă bază instituțională. Shell Oil a fost una dintre primele companii multinaționale care a folosit scenariile. Pierre Wack și colegii săi de la Shell au avertizat directorii companiei Shell, prin scenarii, asupra creșterii iminente a prețului petrolului. Întrucât au văzut că, În ciuda avertismentelor, nu au fost luate măsuri, aceștia au realizat că scenariile
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și civili. În plus, a fost tot mai frecvent promovată ideea că mandatul acestor operațiuni ar trebui extins pentru a cuprinde și elemente de construcție a păcii liberal-democratice. Așadar, acțiunile curente de menținere a păcii pot fi considerate multidimensionale, multilaterale, multinaționale și multiculturale. Din aceste considerente, misiunile ONU de după 1988 sunt numite „operațiuni multidimensionale”, „operațiuni de a doua generație pentru menținerea păcii”, „menținere comprehensivă a păcii” sau „forțe multinaționale de a doua generație” (Hansen et al., 2004). Tabelul 12.7. Operațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Așadar, acțiunile curente de menținere a păcii pot fi considerate multidimensionale, multilaterale, multinaționale și multiculturale. Din aceste considerente, misiunile ONU de după 1988 sunt numite „operațiuni multidimensionale”, „operațiuni de a doua generație pentru menținerea păcii”, „menținere comprehensivă a păcii” sau „forțe multinaționale de a doua generație” (Hansen et al., 2004). Tabelul 12.7. Operațiuni ONU de menținere a păcii Totuși, din punct de vedere instituțional și decizional, ONU nu a fost suficient pregătită pentru a face față acestor schimbări. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din noiembrie 2004, ONU a salutat intenția UE de a lansa o operațiune militară UE, autorizând acele state membre ONU care „acționează prin sau În cooperare cu UE să formeze, pentru o perioadă planificată inițial la 12 luni, o forță multinațională de stabilizare (EUFOR) ca succesoare legală a SFORxe "SFOR"” și „să Întreprindă toate măsurile necesare pentru a o implementa În conformitate cu Anexele 1-A și 2 ale Acordului de Pace”. De asemenea, ONU a recunoscut dreptul acestor state „de a lua
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fi redată în cifre în termeni contabili și nici nu trebuie formulată o astfel de problemă, dacă ne gândim la valoarea sentimentală sau la valoarea istorică pentru un stat anume. Cu atât mai lăudabil este efortul uman, material și moral multinațional, desfășurat cu precădere după anul 1970 pentru a se păstra și conserva spre folosul urmașilor cât mai multe dintre însemnele civilizațiilor strămoșilor, sub orice formă de conservare, pornind de la ideea înlănțuirii civilizațiilor potrivit principiului că: orice civilizație poartă cu ea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și care se referă la aspecte materiale și schimbări culturale, legate de comportamente, atitudini, modele de viață (Halman, 1997). Există în primul rând schimbări plasate în planul economic integrarea piețelor, apariția economiei fără greutate (Giddens) adică economia științei, dezvoltarea corporațiilor multinaționale și transnaționale și apariția unei interconexiuni la nivel mondial între piețe de muncă, capital, producție de bunuri materiale. Mai este amintită și o diviziune globală a muncii, în care țările mai sărace oferă forță de muncă ieftină țărilor bogate, ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau prin orice altă sursă de coeziune națională". Și Jacques Robin constată că "modelul societății inegalitare de consum își păstrează puterea de atracție asupra majorității globului. Mecanismele acestei societăți de consum sînt întreținute prin acțiunea conducătorilor statelor și ai firmelor multinaționale". Pentru Robin, creșterea se află în plină criză și începe să se facă referire la aspirațiile, dorințele, psihicul, "înflorirea" și "fericirea" oamenilor. El repune în discuție noțiunea de progres și vorbește despre o criză a speciei umane, "care se dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
in-dustriei, capitalului angajat, muncii și consumatorilor". Urmărirea unui astfel de scop îl incită pe Jacques Robin să repună în discuție "realitatea puterii în întreprindere" și să propună "participarea la decizie pentru a ajunge la o relativă autogestionare". El atacă firmele multinaționale care caută "dezvoltarea cu maximum de rentabilitate pentru a finanța o și mai mare dezvoltare". Cartea sa se termină cu descrierea pro-iectului unei noi civilizații, axate pe educație (o educație ce nu ar mai avea drept obiectiv să dea o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Vojd, sau cele evocatoare de mari scriitori ruși ale prietenilor de tinerețe ai lui Ivan Goncearov, Dosto, Turghi. Celor de "dincolo" însă le sună familiar ambianța, ierarhia, intrigile, lupta pentru putere și mult cultivata fraternitate din sînul unei mari societăți multinaționale. De fapt, ambele tabere au dreptate, iar Hervé Bel se joacă cu matură și perfect stăpînită ingeniozitate pe cele două planuri, lăsînd balanța să încline cînd într-o parte cînd în alta și afirmînd în ultimă instanță, prin această duplicitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
privințe, idealismul este o încercare de a transpune prin-cipiile regimurilor interne liberal-democratice în domeniul internațional. Pe de o parte, aceasta presupunea în primul rînd dreptul la autodeterminare națională, ca o recunoaștere a rolului negativ pe care l-au jucat imperiile multinaționale în izbucnirea primului război mondial (la urma urmei, războiul a început în "poliglotul" Imperiu austro-ungar). La nivel internațional, politica puterii, cu alianțele sale schimbătoare și uneori destabilizatoare, urma să fie înlocuită cu un sistem al securității colective, în care comunitatea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Dacă ne referim la domeniul internațional, ar putea fi nevoie să includem mai întîi toți acei actori care încearcă să influențeze comportamentul guvernelor. Acestea sînt de obicei tratate în manuale în capitole obligatorii despre organizațiile guvernamentale internaționale, organizațiile neguvernamentale, corporațiile multinaționale, mass media și opinia publică, și altele. Dar s-ar putea să fie nevoie să ne gîndim și la toate acele acțiuni care determină statele să-și lărgească sau să-și diminueze agenda, adică acțiuni care redefinesc ceea ce aparține sau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În timpul decolonizării, actorii economici au putut deschide noi piețe și locuri de producție și au căpătat acces la surse ieftine de materii prime. Războaiele din lumea a treia trebuie să fi fost foarte costisitoare pentru bugetul de stat, dar companiile multinaționale, americane la bază (dar și altele), au obținut cu siguranță profit din tipul pacificării: el a creat un cadru legal destul de sigur pentru funcționarea corporațiilor multinaționale. Urmînd un raționament al lui Giovanni Arrighi, Bruce Russett spune: "Decolonizarea înseamnă accelerarea introducerii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a treia trebuie să fi fost foarte costisitoare pentru bugetul de stat, dar companiile multinaționale, americane la bază (dar și altele), au obținut cu siguranță profit din tipul pacificării: el a creat un cadru legal destul de sigur pentru funcționarea corporațiilor multinaționale. Urmînd un raționament al lui Giovanni Arrighi, Bruce Russett spune: "Decolonizarea înseamnă accelerarea introducerii ca-pitalismului avansat în lumea a treia, iar SUA reprezentau capitalismul cel mai eficient. Regimurile postbelice din domeniul comerțului și al finanțelor internaționale au adus prosperitate în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și cum statele nucleului și corporațiile multinaționale controlează țările de la periferie prin intermediul exploatării (economice) (vezi fig. 11.1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran și Sweezy) subliniază trei fenomene noi. Primul este un nou
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Trebuie găsite noi piețe, într-o situație istorică schimbată, în care socialismul poate închide accesul liber în multe arii (teoriile datează de dinainte de 1989). Al doilea este faptul că, deși autorii nu cad de acord asupra relației lor exacte, corporațiile multinaționale devin mijloace mai importante de transmisie pentru expansiunea capitalismului internațional decît statele, ceea ce are ca rezultat că: "Politica externă globală corespunde intereselor și per-spectivelor corporațiilor multinaționale [...] Corporațiile multinaționale devin instrumentul pentru crearea și consolidarea unei clase conducătoare internaționale, singura speranță
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este faptul că, deși autorii nu cad de acord asupra relației lor exacte, corporațiile multinaționale devin mijloace mai importante de transmisie pentru expansiunea capitalismului internațional decît statele, ceea ce are ca rezultat că: "Politica externă globală corespunde intereselor și per-spectivelor corporațiilor multinaționale [...] Corporațiile multinaționale devin instrumentul pentru crearea și consolidarea unei clase conducătoare internaționale, singura speranță pentru reconcilierea antagonismelor dintre interesele naționale și cele internaționale." (O'Connor 1970: 150) Al treilea fenomen este că mijloacele economice, și nu neapărat cele militare, sînt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că, deși autorii nu cad de acord asupra relației lor exacte, corporațiile multinaționale devin mijloace mai importante de transmisie pentru expansiunea capitalismului internațional decît statele, ceea ce are ca rezultat că: "Politica externă globală corespunde intereselor și per-spectivelor corporațiilor multinaționale [...] Corporațiile multinaționale devin instrumentul pentru crearea și consolidarea unei clase conducătoare internaționale, singura speranță pentru reconcilierea antagonismelor dintre interesele naționale și cele internaționale." (O'Connor 1970: 150) Al treilea fenomen este că mijloacele economice, și nu neapărat cele militare, sînt cele care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]