5,372 matches
-
din țară au luat o atitudine de reconciliere românească, începuse «dezghețul». Nu mai eram nici trădători, nici fugari. Eram români și frați. Dar exilul - neorganizat și dezorientat - nu a strâns mâna întinsă. Suspicioși, nu au crezut nici în sinceritatea politicii naționaliste și nici în dorința unei adevărate reconcilieri naționale. Mulți - și astăzi cred într-o comedie jucată cu un talent diabolic, menită să cloroformeze întreaga lume și să «neutralizeze» exilul.“ (Europa și Neamul Românesc, Roma, martie 1977) BADEA Costel „Oricare dintre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de ani. Lucrurile însă, încă nu se așează. Stăpânirea austro-ungară nu vede cu ochi buni năzuințele celor de etnie română pentru o reașezare a unei Românii Mari în granițele ei firești, fapt pentru care a trecut la oprimarea oricărei manifestări naționaliste a românilor, precum și altora din multele etnii ce constituiau marele imperiu. În 1914 se produce atentatul de la Sarajevo care va declanșa începutul marelui dezastru ce va rămâne în istorie sub numele de Primul Război Mondial. Tinerii cârțișoreni vor fi chemați
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pus în valoare ca pe un izvor pur și îmbelșugat; cum și de a fi luptat atât împotriva "stricătorilor de limbă" cât și împotriva "prostului gust estetic" care invadase literatura timpului. În el trebuie să vedem, în fine, începutul mișcării naționaliste, care sub aspectele cele mai variate, junimizm, sămănătorizm, poporanizm, domină încă viața și gândirea românească. (Prin mișcarea naționalistă, înțeleg nu trecătoarele mișcări sociale și politice care adoptă uneori asemenea etichetă, ci întreg procesul diferențierei naționale, adică al formațiunei și dezvoltărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
stricătorilor de limbă" cât și împotriva "prostului gust estetic" care invadase literatura timpului. În el trebuie să vedem, în fine, începutul mișcării naționaliste, care sub aspectele cele mai variate, junimizm, sămănătorizm, poporanizm, domină încă viața și gândirea românească. (Prin mișcarea naționalistă, înțeleg nu trecătoarele mișcări sociale și politice care adoptă uneori asemenea etichetă, ci întreg procesul diferențierei naționale, adică al formațiunei și dezvoltărei acelui sentiment colectiv, despre care, în remarcabila sa operă "La crise de la conscience européenne", Paul Hazard spune: "Il
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noile generații o adoptă în fața vieții, în modul cum acestea reacționează față de unele probleme care preocupă mintea lor. Câtă distanță astfel, de la naționalizmul lui Russo, al lui Asachi, al lui Kogălniceanu, al lui Eminescu, până la credințele politice ale unor organizațiuni naționaliste și "creștine" de azi! Ce ciudat răsunet au, azi, cuvintele pe care Eminescu le pune în gura "maestrului Ruben" din "Sermanul Dionis", cu privire la acele taine ale vieții, despre care, cu cartea lui Zoroastru deschisă înainte, straniul înțelept întreține pe discipolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la loc de onoare, a apărut, acum 30-40 de ani, mai ales ca o mișcare antisemită. Astăzi încă, sub toate formele pe care le adoptă, în toate "ligile", în toate asociațiile în toate "gărzile", partea principală, dominantă, covârșitoare a acțiunei naționaliste n-o formează propaganda și mișcarea antisemită? În viața Iașului, mișcarea aceasta a fost (am mai spus-o) unul din semnele grave care au indicat decadența lui spirituală din ultimele decenii. Campania de care vor-besc, a ziarului Opinia, o duceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care eram combătut. Și cu ocazia aceasta, am învățat să văd ce funeste sunt pasiunile care împing pe oameni în contra oamenilor, și ce ușor pot tulbura inteligențele cele mai clare inimile cele mai generoase. * În Mai 1889, în urma unei întruniri naționaliste s-au produs la Iași tulburări destul de grave. Tulburările acestea au avut loc în cartierele evreiești, Târgu-Cucului, Podul-de-fier, Podu-Lung, sub ochii și aproape sub protecțiunea autorităților, cum se întâmplă mai întotdeauna. Cu câțiva dintre prietenii mei, m-am ridicat în contra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
neamului nostru, 1910). Trecând În revistă „calitățile bune și defectele” românului, autorul consideră că acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi desfă- șurat o activitate antistatală, autoritățile române l-au expulzat din țară, Împreună cu Moses Gaster și cu un grup de intelectuali evrei. Unii intelectuali români au susținut excepționalismul românilor În ceea ce privește toleranța față de străini. Unul dintre aceștia a fost politicianul naționalist Aurel C. Popovici, care susținea urmă- toarele În 1910 : „Noi pe nimeni n-am asuprit, n-am jupuit. Noi pe nimeni n-am pus pe rug pentru credința lui, pe nimeni n-am căutat să-l desbrăcăm de naționalitatea lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste. El se naște și se dezvoltă, de regulă, În regimuri cu trăsături naționaliste, În care se practică o perspectivă culturală etnocentrică sau etnocrată, dacă nu chiar etno- exclusivistă. Grecia de azi este un bun exemplu În acest sens, cu a sa declarată „omogenitate etnică și religioasă a populației grecești” (chipurile, 98%) și cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că mentalitatea evreilor este „progresistă, justițiară și democrată”, doar că - neavând impulsuri naționaliste - el considera aceste trăsături psihoideologice ca fiind benigne <endnote id=" (204, p. 66)"/>. Aceasta, spre deosebire de ultranaționalistul Corneliu Zelea Codreanu, de pildă, pentru care democrația era „masonă”, pentru că e „pusă În slujba marei finanțe naționale sau internaționale jidovești” și pentru că „transformă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
262)"/>. Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p. 340)"/>. La 10
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
igienă a rasei” <endnote id=" (742, p. 72)"/>. În mai 1944, ministrul de Interne al Ungariei considera că evacuarea la Auschwitz a evreilor din Transilvania de Nord este un act de aseptizare a „trupului națiunii” : „Am văzut o nouă Oradea naționalistă, unde nu se plimba nici un evreu pe străzi. Orice substanță contagioasă, orice posibilitate de infecție au fost Îndepărtate de pe trupul națiunii. În această problemă guvernul va continua să ia măsuri...” <endnote id="(728, p. 267)"/>. Tot În termeni igienico-sanitari este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, care ar fi lipsiți de talent la scris („Ei nu au putut să se familiarizeze cu gândul românesc, deci nu au dreptul să-l exprime”), dar ar avea mult talent negustoresc, vorbea În 1935, În Parlamentul României, și poetul naționalist Octavian Goga, viitor prim-ministru (1937-1938) <endnote id="(494)"/>. Tot În anii ’30, filozoful de dreapta Nae Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic a preluat această idee reducționistă, schimbându-i doar formularea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României. În 1923, de pildă, vorbind despre „invazia evreiască” („cel mai mare eveniment Între toate câte s-au petrecut până azi pe pământul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până și În lagărul de la Jasenovac... Egoismul, șiretenia, minciuna, zgârcenia și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemitismul prost mascat pe care Îl conține. Fiind uzuală pentru mentalitatea curentă, Mihail Sebastian a preluat ideea În cunoscutul său „roman evreiesc”, De două mii de ani..., publicat În 1934 : - Cu evrei ca dumneata - zice Mircea Vieru, un personaj cu puseuri naționaliste - pacea [dintre români și evrei] va fi oricând posibilă. Mai mult chiar decât pacea : iubirea. - „Cu ovrei ca dumneata...” Am mai auzit vorba asta - Îi replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anilor ’20, profesorul A.C. Cuza de la Universitatea din Iași clama repudierea de către Biserica Ortodoxă a Vechiului Testament, care ar permite atotputernicia Satanei „Întrupată În jidani” <endnote id="(67, p. 46)"/>. În 1928, tot el Își definea propria dogmă antisemită : „Doctrina naționalistă creștină” sau „Cuzismul”. În acest cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-a Învățat pe toți să lupte Împotriva evreilor, „popor al Diavolului”. Isus a Înlocuit cu Învățătura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu. Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără țară, În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul unde nu se plânge” și cu Gomora unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
publicistului Cristian Tudor Popescu, redactor-șef al influentului cotidian Adevărul), serviciile secrete israeliene n-ar fi fost străine de atentatele teroriste antiamericane din 11 septembrie 2001, iar „marea finanță evreiască” ar fi comandat executarea prin Împușcare a „trei mari români naționaliști” : Nicolae Iorga (1940), Nicolae Ceaușescu (1989) și Ioan Petru Culianu (1991) (conform profesoru lui Ion Coja de la Universitatea București ; <endnote id="vezi nota 504"/>). Alți comentatori susțin că Mihai Eminescu ar fi fost, chipurile, omorât În 1889 de un doctor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” În România anilor ’30, Editura Humanitas, București, 1995. 68. Vezi revista Baricada din 14 noiembrie și 19 decembrie 1995, precum și replica lui Michael Shafir, „Antisemitism și fariseism”, În Revista 22, nr. 3, 17-23 ianuarie 1996, pp. 4-5
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legionare (1940-1941). În perioada cuprinsă între septembrie 1940 și ianuarie 1941, România este stat național-legionar. În fapt, este o perioadă în care se realizează un compromis între generalul Ion Antonescu și Mișcarea legionară, iar regimul politic capătă un caracter pronunțat naționalist, în care „problema evreiască” trebuia soluționată. Ca urmare, am acordat un spațiu generos acestui capitol, structurându-l pe mai multe teme. În prima parte, am considerat necesar să explicăm contextul intern și internațional al perioadei, în care am încadrat subiectul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
consemnări pentru o propriu-zisă viață politică, organizată pe partide politice. Doar vizitele unor personalități din viața politică românească produceau agitație printre locuitorii orașului, care se adunau mai mult din curiozitate. De exemplu, în anul 1921 a avut loc o întrunire naționalistă, la casa lui N.Buțureanu, anunțând formarea unui Comitet al opoziției naționale contra guvernului Averescu. Potrivit consemnării agentului de poliție, la adunare nu au fost decât vreo 30 de oameni din toate straturile sociale. Într-o notă informativă, din 8
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]