5,414 matches
-
de povestiri, Aș fi vrut să fie marți. Aici își valorifică experiența de viață și încearcă să transpună la nivelul substanței narative dileme existențiale ale tinerilor, majoritatea furnaliști, oțelari, ingineri, învățători. Singur în curtea școlii, Vacanță și gelozie, Când va ninge, Am pierdut o rază de soare sunt texte în care se insistă asupra frământărilor sentimentale, trăiri surprinse în pasaje pline de lirism, prejudiciate însă de recurența tematică. Natura intrigii din proza scurtă - în 1988 îi va mai apărea volumul de
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
poem (Orgolii) evocă „deșertăciunea deșertăciunilor”, amintind de sonoritățile biblice și de întrebările esențiale din Viața lumii de Miron Costin. Tânăr este o replică la Odă (în metru antic) a lui Mihai Eminescu. I. scrie, în paralel, proză scurtă (Strigătul, 1978, Ningea pentru unul singur, 1985), dar și roman (Pânda, 1981, Câinele de piatră, 1985, Umbra șoimului pe zăpadă, 1988). Aici el dovedește priză la real, un realism adesea crud, chiar un anume naturalism, în virtutea căruia destinele personajelor (în genere oameni obișnuiți
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
în versuri - Sărind într-un picior (1987). SCRIERI: Înstrăinări, București 1969; Comoara regilor daci, București, 1969; Înfășurat în flacără, București, 1978; Strigătul, București, 1978; Cămașa de trandafiri, București, 1979; Pânda, București, 1981; Neoromantică, București, 1982; Câinele de piatră, București, 1985; Ningea pentru unul singur, București, 1985; Sărind într-un picior, București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian Dafir, Vitalitatea construcției romanești, LCF, 1986, 27; Vasile Macoviciuc, „Ningea pentru unul singur”, LCF, 1986, 31; Alboiu, Un poet, 215-216, Gabriel Iuga, în Antologia poeților tineri, îngr. George Alboiu, București, 1982, 313; Romul Munteanu, Intriga circulară, FLC, 1988, 36; Valentin F. Mihăescu, Inventar incomplet, LCF, 1988, 53; Ulici, Lit. rom
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
La București urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” (1954-1962) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1967. Lucrează ca redactor la revista „Luceafărul (din 1975). Debutează cu versuri la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și așchia, roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-un tablou
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
ca încărcare referențială - nu ghidează către un sens sub formă de poantă; de aici, o amânare, o indecizie a etalării sensului în majoritatea poemelor. Acesta fiind regimul general al liricii lui R., o relativă evoluție nu poate fi totuși respinsă. Ninge la izvoare umple pliurile unei recuzite modic decrepite (pluvială-lichidă-autumnală etc.) - direcționată cel mai adesea regresiv, către un spațiu al unei blânde surpări cvasiamniotice - cu sonoritățile unei retorici care, deși reflexivă și „timidă” temperamental, lasă suficient spațiu pozei incongruente. Nicolae Manolescu
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
dramatice, strânse în Autori și spectacole (1980), și aforisme - Ideogramă: arta insomniei (1986). Într-un text din deceniul al optulea, mărturisea că influențele care l-au marcat au fost haikuurile, teatrul lui Jerzy Grotowski și poezia lui G. Bacovia. SCRIERI: Ninge la izvoare, București, 1967; Viața și petrecerea, București, 1969; Mușuroiul, București, 1970; Clar și singurătate, București, 1972; Utopia ninsorii, București, 1975; Spiritul însetat de real, București, 1978; Autori și spectacole, București, 1980; Spiritul însetat de real, postfață Petru Poantă, București
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
mâna stângă”, „capriciile” epice, prozele miniaturale, în care, părăsind tehnica observației, prozatorul reface, cu mijloacele sugestiei, ale reinterpretării mitului și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. „Mesajele includ datele transmise și codul de simboluri care intenționează să ofere un înțeles specific, particular acestor date” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 431). Astfel, dacă cineva va spune „afară ninge” acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor. Dacă va spune „mie îmi place când ninge” acest lucru va desemna un aspect subiectiv, deoarece interlocutorul poate să nu fie de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ofere un înțeles specific, particular acestor date” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 431). Astfel, dacă cineva va spune „afară ninge” acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor. Dacă va spune „mie îmi place când ninge” acest lucru va desemna un aspect subiectiv, deoarece interlocutorul poate să nu fie de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt parte componentă a mesajului în ochii emițătorului. Probabil că persoana va spune: „afară ninge și mie îmi place când ninge deoarece este atât de frumos și îmi aduce aminte de copilărie când stăteam lânga focul arzând în șemineu și...”. La rândul său, T.K. Gamble și M. Gamble afirmă că mesajele „sunt transmise prin mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt parte componentă a mesajului în ochii emițătorului. Probabil că persoana va spune: „afară ninge și mie îmi place când ninge deoarece este atât de frumos și îmi aduce aminte de copilărie când stăteam lânga focul arzând în șemineu și...”. La rândul său, T.K. Gamble și M. Gamble afirmă că mesajele „sunt transmise prin mai multe canale; astfel, nivelul și forma
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în colaborare cu Florin Bănescu); Florin Bănescu, L’udia a vlci, kostoly i lipy [Oameni și lupi, biserici și tei], Nădlac, 1996; Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană, îngr. trad., Nădlac, 1997; Ivan Miroslav Ambrus, În liniște ninge cu cuvânt, Nădlac, 1997; Dagmar Maria Anoca, Devin mută precum ceilalți, Nădlac, 1997; Adam Suchanský, În plină criză de creație, Nădlac, 1998; Nichita Stănescu, Sunt pata de sânge - Som krvavá skvrna, ed. bilingvă, Nădlac, 1998; Taina lui Pavel Hron. Antologie
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
să te prind cu mâinile-amândouă, Căci visul meu în inimă se teme. Ascund în palme flori de liliac, Iar ploilor le dau oceane-ntinse, La umbră cresc doar firele de mac Ce dănțuie-n amurg, de vânt atinse. Îmi las obrazul nins între petale ... Citește mai mult Îți scriu cu mâna tremurândă,Prin veacul rătăcit departe-n nori,Când primăvara se așază blândăîn viața noastră ruptă de ninsori.Legat cu vânturi și cu valuri reci,Mă las purtat spre lumi nedefinite,Luminile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Vreau să te prind cu mâinile-amândouă,Căci visul meu în inimă se teme.Ascund în palme flori de liliac,Iar ploilor le dau oceane-ntinse,La umbră cresc doar firele de macCe dănțuie-n amurg, de vânt atinse.Îmi las obrazul nins între petale... VI. PRINȚESA MEA, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Când îngerii se nasc din frumuseți de floare, Iar ploile se-opresc prin crengile cerești, Atunci te strig, iubito, să vii ca o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
1839 din 13 ianuarie 2016. Pe un mal argintiu, printre stânci de granit, Unde marea îngână glas de vânt speriat, Flori de umbră răsar dintr-un dor chinuit, Iar spre margini de timp un vapor a plecat. Lângă lacrimi a nins și prin cuibul tăcut O-nserare a plâns peste-un ram de cais, Într-o haină de cer am ascuns un trecut Și pe frunze de nor, cu zăpadă, ți-am scris. Vin cocori înapoi, însă tu ești departe, La
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mai fac ... Citește mai mult Pe un mal argintiu, printre stânci de granit,Unde marea îngână glas de vânt speriat,Flori de umbră răsar dintr-un dor chinuit,Iar spre margini de timp un vapor a plecat.Lângă lacrimi a nins și prin cuibul tăcutO-nserare a plâns peste-un ram de cais, Într-o haină de cer am ascuns un trecutși pe frunze de nor, cu zăpadă, ți-am scris.Vin cocori înapoi, însă tu ești departe,La un pol
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
gând făcut din ploi. Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așază Când focuri de lumină topesc dorința ei, Cu amintiri de-o vară, sufletul tău brodează Speranțe din iubire și flori ce cad pe-alei. Spun iernii să ne ningă, din cerul de granit, Cu îngeri albi de flori, ce vin din altă lume, Te-mbrățișez sub pleoapa acestui infinit, Când vântul ia cărării și utimele urme. Cu țurțuri de cristal îți scriu, pe malul mării, Că primăveri ne-așteaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
și gând făcut din ploi.Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așazăCând focuri de lumină topesc dorința ei,Cu amintiri de-o vară, sufletul tău brodează Speranțe din iubire și flori ce cad pe-alei.Spun iernii să ne ningă, din cerul de granit,Cu îngeri albi de flori, ce vin din altă lume,Te-mbrățișez sub pleoapa acestui infinit, Când vântul ia cărării și utimele urme.Cu țurțuri de cristal îți scriu, pe malul mării, Că primăveri ne-așteaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
să-și cumpere ziarul Din colțul vieții noastre, mereu amanetat. Magnolii speriate de ultima ninsoare Se-adăpostesc tăcute în inima ce plânge, Aștept o primăvară cu razele de soare Și cu a ta privire ce-n suflet va ajunge. A nins peste o lume și-n ochii tăi o mare M-așteaptă să-i mai spun de tine și de noi, Când pescărușii zboară la capătul de zare Te strig din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
a dus și azi să-și cumpere ziarulDin colțul vieții noastre, mereu amanetat.Magnolii speriate de ultima ninsoareSe-adăpostesc tăcute în inima ce plânge,Aștept o primăvară cu razele de soareși cu a ta privire ce-n suflet va ajunge.A nins peste o lume și-n ochii tăi o mareM-așteaptă să-i mai spun de tine și de noi,Când pescărușii zboară la capătul de zareTe strig din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la mine, în frunză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
această poezie care vorbește de „disperarea fericirii”, de „amiaza întunericului”, de „noaptea toată zori”, de „șuvoaie de împietrire”. „Sufletul” poeziei lui K. este dostoievskian, adică larg, foarte larg. Cuprinde totul: „E-atât de înlăuntru totul.” De aici ambiguitatea ei fundamentală: „Ninge în Eldorado” și în profunzimea rănilor zac „epave de comori”. Cu toate că poartă „mănuși de petale”, poezia este totodată de o duritate de diamant. Foarte larg este și sufletul poetului, victimă și călău în același timp: „Am pe umeri capul unui
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
părților genului („Introitus”, „Kyrie” etc.) care vizează nota alegorică: în Dies irae o ședință constituie rama tematică a existenței în totalitarism; Acrobatul este „Agnus Dei”; „Libera” corespunde morții („eliberării”) în zăpadă a unui bătrân, în Dumnezeu și zăpezile care au nins în iarna aceea. Mozaicul de imagini cuprinde mai mult stări decât întâmplări, dar nucleele epice topite în magma discursului impun unul din cele două motive obsedante: motivul tanatic - fie ca agonie (Cei șapte care trebuiau să moară, Dumnezeu și zăpezile
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
aceea. Mozaicul de imagini cuprinde mai mult stări decât întâmplări, dar nucleele epice topite în magma discursului impun unul din cele două motive obsedante: motivul tanatic - fie ca agonie (Cei șapte care trebuiau să moară, Dumnezeu și zăpezile care au nins în iarna aceea), fie, mai ales, ca mort înviat, de vreme ce rămâne să locuiască împreună cu cei vii (Dies irae, Timpul cerbilor). Al doilea motiv obsedant este manuscrisul, fapt explicabil poate fiindcă scrierile lui S. au rămas mult timp în „sertar” înainte de
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
limbajului regional. De asemenea, el e un producător, în spațiul românesc, de versuri în stil clasic nipon, adoptând formele prozodice haiku, tanka, senryu: „Vară și noapte - / în valul din heleșteu / spărturi de lună”; „În balconul meu - / greierele nu știe / că ninge de ieri”. Volumul antologic bilingv Pasagerul de seară - The Evening Passenger (2001) cuprinde toată recolta poetică a autorului, de la poezia discursivă, cu nuanțe elegiace, la poemul scurt și la cel dialectal. S. scrie și proză umoristică, reportaj, eseu etc. SCRIERI
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]